Iehova
Auraa: Te iˈoa iho ta te Atua mau hoê i horoa no ˈna iho. I te mea e o Iehova tei Poiete i te ao atoa nei, o o ˈna iho â ïa te Mana hope. Te iˈoa “Iehova,” o te huriraa ïa o Na leta Hebera e maha, יהוה, oia hoi te auraa “Na ˈna e faariro.” E tano teie na leta Hebera e maha na roto e rave rahi reo i te mau leta ra JHVH aore ra YHWH.
Ihea roa te iˈoa o te Atua e itehia ˈi i roto i te mau huriraa Bibilia e faaohipa-pinepine-hia nei?
Version Synodale: Tei roto te iˈoa Iehova i te mau nota i raro i te api no nia i te Genese 22:14 e Exodo 3:15.
Bible de Jérusalem: Ua iritihia Na leta Hebera e maha na roto i te iˈoa Yahvé mai te irava o te Genese 2:4 mai.
Bible de Crampon (1905): Te itehia ra te iˈoa Iehova i roto i te taatoaraa o te mau Papai Hebera.
Bible de Fillion: Tei roto te iˈoa Iehova i te Exodo 6:3, e te ite-pinepine-hia ra i roto i te mau faataaraa i raro i te api, i roto iho â râ i te faataaraa no nia i te Genese 2:4, e na ô ra: “A tahi ra te iˈoa moˈa o Iehova (יהוה) e itehia ˈi i ǒ nei. Ua moehia to ˈna faahitiraa matamua; e parauhia na paha Yahveh.”
Bible de Segond et Oltramare: Hoê noa taime e itehia ˈi te iˈoa Jehova i roto i teie iritiraa, i te Genese 22:14.
Bible de Darby: Te vai ra te iˈoa Iehova i te mau vahi rau o te mau Papai Hebera, i roto atoa i te mau nota i raro i te api o te mau Papai Heleni, mai te Mataio 1:20 mai. (I te mea e te faaohipa ra teie huriraa, mai e rave rahi huriraa i faahitihia mai nei, i te iˈoa Iehova i te tahi taime, no te aha ïa aita e vai ra te au-maite-raa ma te faaohipa i teie iˈoa ia ite-noa-hia ˈtu Na leta Hebera e maha i roto i te papai Hebera?)
Bible de Chouraqui: I roto i te mau Papai Hebera atoa, e iritihia te iˈoa o te Atua na roto i na leta ra YHWH.
Traduction Œcuménique de la Bible: Te huri nei teie iritiraa i te iˈoa o te Atua na roto i te mau parau “Te FATU.” Te na ô nei râ te hoê nota i raro i te api (Exo. 3:15) e: “I te uiraa o te irava 13, te pahono ra te irava 15 ma te horoa i te iˈoa e anihia ra: YHWH (a faahiti Yahweh aore ra Yahwoh) o to ˈu ïa iˈoa e a muri noa ˈtu.”
Bible Segond (hiˈopoa-faahou-hia): Noa ˈtu e te faaohipa ra oia i te parau Éternel no te Atua, te vai ra teie haapapuraa i roto i te glossaire (i te parau “ÉTERNEL”): “Te tatara ra teie tiaraa iˈoa i te parau Hebera e hurihia ra, ia au i te mau iritiraa, na roto i te parau: Te Fatu, Yahvé, e oia atoa Iehova. Mai te hoê tau mai, hou te tau Kerisetiano, aita taua iˈoa ra i faahiti-faahou-hia no te faatura rahi i te Atua. Ei monoraa, e taio na te mau ati Iseraela e Adonai (te Fatu). Ua anoihia te mau vauera o teie parau i na piri vauera e maha (YHWH) o te iˈoa o te Éternel, e mai teie atura te taioraa hape Iehova. . . . Ua niuhia te faahitiraa Yahvé, horoahia i roto i te mau iritiraa apî, i nia i te tahi mau faaiteraa tahito e ere i te mea papu roa: e nehenehe atoa hoi e noaahia te faahitiraa Yaho aore ra Yahou.”
Traduction du monde nouveau: E 7 210 taime te iˈoa Jéhovah e faahitihia ˈi i roto i teie iritiraa, i roto i te mau Papai Hebera e oia atoa te mau Papai Heleni Kerisetiano.
Bible Osty: Te faaohipa nei teie huriraa i te iˈoa Yahvé i roto i te taatoaraa o te mau Papai Hebera.
Votre Bible: I roto i te taatoaraa o te mau Papai Hebera, te huri ra oia i te iˈoa o te Atua na roto ia Yahvé.
Bible de Maredsous: E huri-tamau-hia te iˈoa o te Atua na roto i te Fatu, tera râ, te itehia ra te iˈoa Yahvé i roto i te tahi mau irava, mai te Exodo 3:15.
No te aha aita e rave rahi huriraa o te Bibilia e faaohipa nei i te iˈoa iho o te Atua aore ra mea varavara roa?
Te taiohia ra i roto i te omuaraa parau o te Revised Standard Version e: “E piti tumu i rave faahou ai te Tomite i te faaohiparaa matauhia a te King James Version: (1) ma te tano mau, aita te parau ‘Iehova’ e tuea ra e te hoê noa ˈˈe huru o te Iˈoa o te Atua i faaohipahia na roto i te reo Hebera; e (2) aita i faaohipa-faahou-hia te hoê iˈoa no te faataa i te Atua hoê e te otahi, mai te mea e te vai ra ˈtu â te mau atua te tia ia faataa-ê-hia e o ˈna, i roto i te haapaoraa ati Iuda hou te tau Kerisetiano e no reira eita roa e tano e te faaroo o te ao atoa nei o te Ekalesia Kerisetiano.” (Ua pee ïa te mau melo o teie tomite i to ratou iho manaˈo no te faaore i roto i te Bibilia Moˈa i te iˈoa iho o te Atua te Tumu o te reira, e iˈoa o te faahiti-pinepine-hia ˈˈe i roto i te papai tumu i te tahi atu iˈoa aore ra tiaraa iˈoa. Ia au i ta ratou iho e faˈi ra, te pee nei ratou i te hiˈoraa o te feia turu i te haapaoraa ati Iuda ta Iesu hoi i parau e: “Ua na reira outou i te faaore i te ture a te Atua i ta outou na tutuu.”—Mat. 15:6.)
Ua manaˈo vetahi feia huri e e tia ia ratou ia faahoˈi faahou mai hoê aore ra e rave rau taime i te iˈoa iho o te Atua i roto i te mau Papai, noa ˈtu e aita ratou i na reira i te mau taime atoa e itehia ˈi i roto i te reo Hebera. E au ra e ua pee ratou i te hiˈoraa o William Tyndale, o tei tuu mai i te iˈoa o te Atua i roto i ta ˈna huriraa o Na buka e pae a Mose i piahia i te matahiti 1530, ma te faarue i te peu rave-ore-roa-raa i teie iˈoa.
Ua faaohipa anei te feia faauruahia tei papai i te mau Papai Heleni Kerisetiano i te iˈoa Iehova?
Teie ta Jérôme i papai i te senekele 4 ra: “O Mataio, parau-atoa-hia o Levi, e telona oia na mua ˈˈe e riro mai nei ei aposetolo, te taata matamua i papai i te hoê Evanelia a te Mesia i Iudea, na roto i te reo Hebera, no te feia peritomehia o tei tiaturi.” (De viris inlustribus, pene III) Te vai ra i roto i teie Evanelia 11 faahitiraa o te mau tuhaa o te mau Papai Hebera e Na leta Hebera e maha to roto. Aore e tumu no te manaˈo e aita o Mataio i faahiti i teie mau irava mai tei papaihia na roto i te reo Hebera.
Ua faahiti vetahi atu feia faauruahia tei papai i te mau Papai Heleni Kerisetiano i te mau hanere irava o te Septante, te hoê huriraa Heleni o te mau Papai Hebera. Te vai ra i roto e rave rahi o teie mau irava Na leta Hebera e maha i rotopu iho i te papai Heleni o te mau papai matamua o te Septante. Ia au i te huru o Iesu no nia i te iˈoa o to ˈna Metua, eita e ore e ua vaiiho te mau pǐpǐ a Iesu i taua iˈoa ra i roto i teie mau faahitiraa.—Hiˈo Ioane 17:6, 26.
Ua parau o George Howard, no te Fare haapiiraa tuatoru no Géorgie, e: “Ua papu ia matou e ua tamau te mau ati Iuda reo Heleni i te papai [i na leta] יהוה i roto i ta ratou huriraa Heleni o te mau Papai. Eita e tia ia manaˈo e ua faarue te mau ati Iuda tapea tutuu o tei riro mai ei Kerisetiano i teie peu. Noa ˈtu e mea iti aˈe to ratou faaohiparaa i te mau parau [Atua] e [Fatu], eita roa e tano ia iriti roa mai ratou i Na leta Hebera e maha mai roto mai i te papai Bibilia. . . . I te mea e e itehia na faahou Na leta Hebera e maha i roto i te mau papai Heleni o te Bibilia, tei riro hoi ei mau Papai a te ekalesia matamua, e mea tano ia manaˈo e ua tapea noa te feia papai i te Faufaa Apî i Na leta Hebera e maha i roto i te papai Bibilia i to ratou faahitiraa i te mau Papai. . . . I te taime râ a faaorehia ˈi i roto i te Faufaa Tahito Heleni, ua faaore-atoa-hia i roto i te mau faahitiraa o te Faufaa Apî. No reira, i te area o te omuaraa o te senekele 2, ua mono te mau iˈoa mono o te Atua i Na leta Hebera e maha i roto i na Faufaa e piti atoa ra.”—Journal of Biblical Literature, Buka 96, no 1, Mati 1977, mau api 76, 77.
Eaha te huru papairaa o te iˈoa o te Atua e tano—Iehova aore ra “Yahweh”?
I teie mahana, aore e taata e papu ra i to ˈna faahitiraa matamua na roto i te reo Hebera. No te aha? I te omuaraa, ua papaihia te Hebera o te Bibilia e te mau piri vauera anaˈe, aita ïa e vauera. I roto i te reo paraparauhia i te mau mahana atoa, na te taata taio iho e tapiri mai i te mau vauera titauhia. I te roaraa râ o te tau, ua noaa mai i te mau ati Iuda te manaˈo taiâ e mea ino ia faahiti puai i te iˈoa iho o te Atua, e rave atura ratou i te mau iˈoa mono. E mau senekele i muri iho, ua haamau aˈera te feia ite ati Iuda i te hoê faanahoraa periota no te faaite eaha te mau vauera e faaohipahia no te taio i te reo Hebera tahito, area i na piri vauera e maha ra e faataa ra i te iˈoa o te Atua, ua anoi mai ratou i te mau vauera o to ˈna mau iˈoa mono. Mea na reira ïa te moeraa te faahitiraa tumu o te iˈoa o te Atua.
E rave rahi feia ite e farii nei i te papairaa “Yahweh,” aita râ ratou e papu maitai ra e aita ratou e afaro pauroa ra. I te tahi aˈe pae, o “Iehova” te huru iˈoa ohie roa ˈˈe ia ite, inaha te faaohipahia ra oia na roto i te reo Tahiti ua hau atu i te hoê senekele e te afa, e te vai ra i roto, mai ta te tahi atu mau huru papairaa, na piri vauera e maha o te iˈoa Hebera o te Atua.
I roto i The Emphasised Bible, ua faaohipa o J. B. Rotherham i te huru papairaa Yahweh i roto i te taatoaraa o te mau Papai Hebera. I muri aˈe râ, ua rave mai oia i te huru papairaa “Iehova” i roto i ta ˈna buka Studies in the Psalms. Ua faataa mai oia e: “IEHOVA—Mai te peu e ua faaohipa matou i teie huru iˈoa Beretane o te iˈoa haamanaˈoraa . . . i roto i teie nei huriraa o te mau Salamo, e ere no te mea e te feaa ra matou i te tano-roa-raa o te huru faahitiraa Yahweh. E maitiraa noa râ teie na matou niuhia i nia i te tahi mau ravea faaohieraa. Te manaˈo nei hoi matou e mea maitai aˈe ia faaau ia matou e te tariˈa e te mata o te huiraatira no nia i teie huru tumu parau. Te mea faufaa roa ˈˈe, oia hoi ia ite-ohie-hia te iˈoa o te Atua.”—(Lonedona, 1911), api 29.
I muri aˈe i to ˈna hiˈopoaraa i te mau huru faahitiraa taa ê o te iˈoa o te Atua, ua faaoti te orometua Helemani ra o Gustav Friedrich Oehler e: “Mai reira mai, te faaohipa nei au i te iˈoa Iehova, no te mea te reira hoi te iˈoa e faaohipahia i roto i ta tatou paraparau, e eita e nehenehe e monohia e te tahi atu parau.”—Theologie des Alten Testaments, pitiraa o te neneiraa (Stuttgart, 1882), api 143.
Te na ô ra te taata ite Jésuite ra o Paul Joüon e: “I roto i ta tatou mau huriraa, maoti i te huru papairaa (manaˈo-noa-hia) Yahweh, ua faaohipa matou i te huru papairaa Jéhovah . . . e huru papairaa o te mau buka e tei matauhia na roto i te reo Farani.”—Grammaire de l’hébreu biblique (Roma, 1923), nota i raro i te api 49.
E taui fatata te mau iˈoa atoa ia hurihia ratou na roto i te tahi atu reo. Ua fanauhia o Iesu ei ati Iuda, e peneiaˈe e faahitihia na to ˈna iˈoa Hebera e Ye·shuʹa‛, aita râ te feia faauruahia tei papai i te mau Papai Kerisetiano i haamarirau i te faaohipa i te huru papairaa Heleni o te iˈoa ra o I·e·sousʹ. Mea taa ê rii te faahitiraa o teie iˈoa na roto i te rahiraa o te mau reo ěê atu, tera râ, e faaohipa ohie noa tatou i te huru matauhia i roto i to tatou iho reo. Hoê â huru no te tahi atu mau iˈoa Bibilia. No reira, nafea ïa tatou e faaite ai i te faatura e au i Tei mairihia i te iˈoa hanahana roa ˈˈe o te ao taatoa? Na roto anei i te ore-roa-raa e faahiti aore ra e papai i to ˈna iˈoa no te mea noa e aita tatou i papu maitai eaha te faahitiraa i te matamua ra? E ere anei râ na roto i te faahitiraa e te papairaa i matauhia na roto i to tatou iho reo, ma te paraparau e te faatura i Tei mairihia i teie iˈoa e ma te pee i te hoê haerea e faahanahana ia ˈna, ei feia haamori ia ˈna?
No te aha e mea faufaa ia ite e ia faaohipa i te iˈoa iho o te Atua?
E faatupu anei oe i te hoê auhoaraa piri e te hoê taata ta oe i ore i ite i te iˈoa? Mea pinepine te feia tei ore i ite i te iˈoa iho o te Atua i te faariro ia ˈna mai te hoê puai noa eiaha râ mai te hoê ihotaata mau, ta ratou hoi e matau, e here e ta ratou e nehenehe e paraparau atu ma te mafatu tae i roto i te pure. Mai te peu noa ˈtu e e pure ratou, e peu noa ïa ma te faahiti na nia iho noa i te mau parau tutuu i tamau-aau-hia.
Ua faaue o Iesu Mesia i te mau Kerisetiano mau e faariro i te taata no te mau nunaa atoa ei pǐpǐ. Ia haapiihia ˈtu teie mau taata, nafea ïa e itehia ˈi te Atua mau o tei taa ê hoi i te mau atua haavare o te mau nunaa? Na roto noa ïa i te faaohiparaa i To ˈna iˈoa iho, mai ta te Bibilia e rave ra.—Mat. 28:19, 20; Kor. 1, 8:5, 6.
Exo. 3:15: “Ua parau maira hoi te Atua ia Mose, E na ô atu oe i te tamarii a Iseraela, Na Iehova, te Atua no to outou hui metua . . . na ˈna vau i tono mai ia outou nei, O to ˈu ïa iˈoa e a muri noa ˈtu, o to ˈu ïa faaite e tae noa ˈtu i te mau ui atoa ra.”
Isa. 12:4: “Haamaitai outou ia Iehova; e tiaoro atu i to ˈna iˈoa; e faaite i te taata i ta ˈna mau ravea puai; e faaite outou i te teitei o to ˈna ra iˈoa.”
Ezek. 38:17, 23: “Te na ô maira te Fatu ra o Iehova . . . E na reira vau i te faarahi ia ˈu iho, e te haamaitai ia ˈu iho; e itehia hoi au e te mau fenua atoa e rave rahi; e ite hoi ratou e, o vau o Iehova.”
Mal. 3:16: “I reira te feia i mǎtaˈu ia Iehova i te parau pinepineraa te tahi i te tahi; e ua faaroo maira Iehova, e ua ite, e papaihia ihora te tahi buka manaˈoraa i mua ia ˈna, no te feia i mǎtaˈu ia Iehova, e tei manaˈo i to ˈna ra iˈoa.”
Ioa. 17:26: “[Ua pure atura Iesu i to ˈna Metua:] E ua faaite atu hoi au ia ratou [ta ˈna mau pǐpǐ], e e faaite atu â vau, i to oe iˈoa, ia herehia mai ratou i to hereraa mai ia ˈu nei ra, e o vau hoi e parahi i roto ia ratou.”
Ohi. 15:14; MN: “Te parau mai nei Simeona e, ua hiˈo aroha mai te Atua i te [mau nunaa] i mutaa ihora, e rave i te hoê pae taata i roto ia ratou ra no to ˈna ra iˈoa.”
Iehova i roto i te “Faufaa Tahito,” o Iesu Mesia anei ïa i roto i te “Faufaa Apî”?
Mat. 4:10: “Ua parau atura Iesu, E haere ê atu oe, e Satani; ua oti hoi i te papaihia, O to Atua o Iehova [“te Fatu” i roto i te V.C.J.S. e vetahi atu mau iritiraa] ta oe e haamori, e oia anaˈe ra ta oe e faaroo.” (Aita o Iesu e parau ra e o o ˈna iho te tia ia haamorihia.)
Ioa. 8:54: “Ua parau atura Iesu [i te mau ati Iuda], I haamaitai au ia ˈu ihora, e haamaitairaa faufaa ore ïa ta ˈu; o tau Metua tei haamaitai mai ia ˈu, o ta outou i parau na e, e Atua no outou.” (Te faataa maitai ra te mau Papai Hebera e o Iehova te Atua ta te mau ati Iuda e faahua haamori ra. Aita o Iesu i parau e o o ˈna Iehova, tera râ, e Metua o Iehova no ˈna. Ua haapapu maitai ïa Iesu e mea taa ê mau o ˈna i to ˈna Metua.)
Sal. 110:1: “Ua parau atura Iehova i tau Fatu [to Davida], E parahi oe i tau rima atau nei; e ia faarirohia e au to mau enemi ei taahiraa avae no oe.” (I roto i te Mataio 22:41-45, ua faataa o Iesu e o o ˈna iho te “Fatu” o Davida e faahitihia ra i roto i teie salamo. E ere ïa Iesu o Iehova; no ˈna râ taua mau parau a Iehova ra.)
Phil. 2:9-11: “I faateitei roa ˈtu ai te Atua ia ˈna [Iesu Mesia], e ua horoa hoi i te iˈoa i hau ê roa i te mau iˈoa atoa nei no ˈna; ia tuu te mau turi atoa i raro, to te raˈi, to nia i te fenua e to raro aˈe i te fenua, i te iˈoa o Iesu ra; e ia faˈi te mau vaha atoa, e o Iesu Mesia te Fatu, e hanahana ˈtu te Atua Metua ra. [Te tuu nei te V.C.J.S. e: “E ia faî te mau vaha ˈtoa e, te i roto mau â to tatou Fatu ra o Iesu-Kirito i te hanahana o te Atua Metua ra.” Te huri nei râ te Os e e rave rahi atu iritiraa i teie pereota mai teie: “O Iesu Mesia te Fatu, i te hanahanaraa o te Atua te Metua.”]” (A tapao na e te faataa ra teie irava ia Iesu ei taata taa ê i te Atua te Metua e te auraro ra oia ia ˈna.)
Nafea e nehenehe ai e here ia Iehova ma te mǎtaˈu atoa hoi ia ˈna?
Ia au i te Bibilia, e tia ia tatou ia here ia Iehova (Luka 10:27) e ia mǎtaˈu atoa ia ˈna. (Pet. 1, 2:17; Mas. 1:7; 2:1-5; 16:6) E turai te mǎtaˈu tia i te Atua ia tatou ia haapao maitai ia ore oia ia riri mai ia tatou. E turai to tatou here ia ˈna ia rave tatou i te mea e oaoa ˈi oia, ia faaite atu i to tatou mauruuru no te mau tapao o to ˈna aroha e to ˈna hamani maitai rahi.
Mau faahohoˈaraa: E mea tano iho â ia mǎtaˈu te hoê tamaiti i te faariri i to ˈna metua tane, e turai râ to ˈna mauruuru no te mau mea atoa ta to ˈna metua e rave ra no ˈna ia faaite oia i te here mau. E faaite te hoê taata hopu i raro i te miti e mea au na ˈna te moana, tera râ, e tauturu te mǎtaˈu tia ia taa ia ˈna e e ore e tia ia ˈna ia rave i te tahi mau mea. Hoê â huru no tatou nei: E tia ia apitihia to tatou here no te Atua e te hoê mǎtaˈu tia i te raveraa i te hoê haerea a riri ai oia.