Faatereraa
Auraa: Mana e haapao ra i te iritiraa e te faaohiparaa i te mau ture. Te faataa-pinepine-hia ra te mau faatereraa ia au i te pu e te aanoraa o to ratou mana. Ei Arii o te ao atoa nei, te horoa ra te Atua ra o Iehova i te tahi mana i ta ˈna mau mea ora poietehia ia au i to ˈna hinaaro e ta ˈna opuaraa. Tera râ, o te Diabolo ra o Satani, te enemi matamua o te mana arii o te Atua, “te arii o teie nei ao”—maoti te faatiaraa a te Atua e no te hoê taime taotiahia. Te faahohoˈa ra te Bibilia i te faanahoraa politita o te ao nei i te hoê puaa taehae, ma te haapapu e ‘ua horoa maira te teni [te Diabolo ra o Satani] i to ˈna iho puai, e to ˈna iho terono, e te mana rahi no te puaa.’—Ioa. 14:30; Apo. 13:2; Ioa. 1, 5:19.
E nehenehe anei te mau taata e haamau i te hoê faatereraa o te faaoaoa maoro ia ratou?
Eaha ta te aamu o te taata nei e haapapu ra no nia i te reira?
Koh. 8:9: “E ta te taata nei faaheporaa ˈtu i te taata e pohe atura ei pohe no ˈna iho.” (Mea tano te reira noa ˈtu e ua haamau te tahi mau faatereraa aore ra vetahi feia faatere i te omuaraa i te hoê opuaraa faahiahia mau.)
“Ua topa te mau nunaa atoa i te pae hopea. Ua riro te Tuatapaparaa ei mau tutavaraa o tei manuïa ore e ei mau hinaaro o tei ore i haamâhahia. . . . No reira e tia i te feia tuatapapa atoa ia ora ma te haamanaˈo noa e eita ratou e nehenehe e ape i te ati.”—Henry Kissinger, orometua haapii i te ite aivanaa politita, faahitiraa no roto mai i te New York Times, 13 no Atopa 1974, api 30B.
Na te aha e haafifi ra i te mau tutavaraa a te mau faatereraa taata nei?
Ier. 10:23: “Ua ite hoi au, e Iehova, e ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.” (Aita te Atua i faatia i te mau taata ta ˈna i poiete ia haamau i to ratou iho eˈa ma te tuu ia ˈna i te hiti.)
Gen. 8:21: “Ino noâ te manaˈo o to te taata aau mai to ˈna tamariiriiraa mai â.” (Ua fanauhia te feia faatere e te feia ta ratou e faatere nei i roto i te hara e te hinaaro miimii.)
Tim. 2, 3:1-4: “E tupu te ati rahi i taua anotau hopea nei, ia ite mai oe. E riro te taata nei ei miimii, e nounou moni, . . . e tahemo parau au, . . . e faateitei.” (Eita te mau fifi o te huitaata i teie nei mahana e faatitiaifaro-roa-hia e te hoê noa nunaa; e titauhia te amui-tahi-raa o te mau nunaa atoa. Te haafifihia nei râ te reira e te mau hinaaro miimii e te faaino ra te reira i te rave-hoê-raa i te ohipa i rotopu i te mau faanahonahoraa rave rau a te mau nunaa.)
Te faaite atoa maira te Bibilia e te mana nei te tahi mau puai tei hau aˈe i to te taata nei i nia i te mau ohipa o te fenua nei. “Te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” (Ioa. 1, 5:19) “E ere hoi i te taata anaˈe ra ta tatou e to nei o . . . te mau tavana o teie nei ao pouri, e te mau varua iino i te reva nei.” (Eph. 6:12) “E varua demoni ratou, o tei haere i te hui arii o te fenua nei e o te ao atoa nei . . . e haaputu ia ratou i te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra.”—Apo. 16:14.
Nafea te mau taata e tiamâ roa ˈi i te haerea tia ore e te haavîraa a te mau faatereraa?
E faatitiaifarohia anei te fifi na roto i te monoraa i te feia faatere?
I te vahi e mea tiamâ te maitiraa, aita anei te feia faatere e erehia ra i to ratou parahiraa tau matahiti noa i muri iho, i muri aˈe i te hoê maitiraa? No te aha? No te mea aita te rahiraa o te feia ta ratou e faatere nei e mauruuru ra i ta ratou mau ohipa.
Sal. 146:3, 4: “Eiaha e tiaturi i te hui arii, e te taata atoa, aita hoi o ˈna e ora. Te reva nei hoi to ˈna varua, te hoˈi nei oia i to ˈna ra repo; mou roa ˈtura ta ˈna i opua i taua mahana ra.” (No reira, e riro oioi te tahi tabula haamaitairaa a te hoê faatereraa ia vetahi ê e pinepine te reira i te faaruehia.)
Noa ˈtu e o vai te taata politita e faatere ra, no roto noa o ˈna i teie nei ao i raro aˈe i te mana o Satani.—Ioa. 1, 5:19.
O te faatahuriraa hau uˈana anei te ravea?
Noa ˈtu e te iritihia ra te mana o te feia faatere ino e te faaorehia ra te mau ture tia ore, e aratai-noa-hia te faatereraa apî e te mau taata tia ore e o te riro noâ ei tuhaa no te faanahoraa politita, e mai ta te Bibilia e faataa ra, tei raro aˈe oia i te mana o Satani.
Mat. 26:52: “A oomo i to ˈoˈe i roto i te vehî; o te rave hoi i te ˈoˈe ra, e pohe ïa i te ˈoˈe.” (A faaohipa ino ai vetahi mau taata i te mana faatere no te tapea ia ˈna ma te tia ore, ua faahiti o Iesu, te Tamaiti iho a te Atua, i te mau parau i nia nei i te hoê o ta ˈna mau aposetolo. Ahiri e ua faatiahia te Kerisetiano ia aro, te vai ra anei te hoê tumu hau roa ˈˈe i te tia?)
Mas. 24:21, 22: “E tau tamaiti, o Iehova ta oe e mǎtaˈu e o te arii ra; e eiaha oe e amui atoa i te feia faatupu i te peu rii ěê ra: e roohia-noa-hia mai to ratou pohe eita e mahia, o vai hoi te ite i to ratou pohe no ǒ mai ia raua ra?”
Nafea ïa te haerea tia ore e te haavîraa e faatitiaifarohia ˈi?
Dan. 2:44: “E faatupu . . . te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia [aore ra faatereraa], o te ore roa ïa e mou, e ore roa hoi e riro ia vetahi ê; e hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.”
Sal. 72:12-14: “O tei veve ra e ua tiaoro maira, na ˈna [te arii haamauhia e Iehova, oia hoi o Iesu Mesia] ïa e faaore; e tei ati ra e aita o ˈna e tauturu. E faaherehere oia i tei paruparu ra e tei veve, e faaora hoi oia i te feia taoˈa ore ra. E faaora oia ia ratou i te haavare e te rave ino ra, e to ratou toto e riro ei mea taoˈa na ˈna.” (Ua haapeapea mau o Iesu i teie mau taata i to ˈna parahiraa i te fenua nei: ua faaora oia ia ratou, ua faatamaa i te mau nahoa taata e ua tae roa i te horoa i to ˈna ora no te taata. Te haapapu ra teie mau tupuraa atoa e o ˈna mau te arii ta te parau tohu e faataa ra.)
Hiˈo atoa i te mau api 69-74, i te tumu parau “Basileia.”
No te aha e tia ia tatou ia anaanatae maite i ta te Bibilia e parau ra no nia i te tau no a muri aˈe o te mau faatereraa
Aita te mau faatereraa taata e haamâha nei i te mau hiaai ru o te huitaata nei
A hiˈo na i teie mau mea e titauhia ra e te taata o te mau vahi atoa, aita hoi te reira e horoahia mai e te mau faatereraa taata nei, ua tǎpǔhia râ te reira e te Atua: (1) Te faaoreraa i te mau tamaˈi.—Isa. 2:4; Sal. 46:9, 10. (2) Te maa pue noa no te taatoaraa.—Sal. 72:16. (3) Te hoê nohoraa nahonaho maitai no te mau utuafare tataitahi.—Isa. 65:21. (4) Te hoê ohipa anaanatae no te feia e faatamaa i to ratou utuafare.—Isa. 65:22. (5) Te oraraa ma te haafifi-ore-hia e te maˈi.—Apo. 21:3, 4. (6) Te parau-tia; te oreraa te mau manaˈo pae tahi i te pae faaroo, iri, faanavairaa faufaa, e aiˈa.—Isa. 9:7; 11:3-5. (7) Te vai-maitai-raa; te oreraa te mau haamǎtaˈuraa o te taparahiraa taata i nia i te mau taata e ta ratou mau taoˈa.—Mika 4:4; Mas. 2:22. (8) Te hoê ao î i te here, te hamani maitai, te anaanatae-mau-raa i te taata-tupu e te parau mau.—Sal. 85:10, 11; Gal. 5:22, 23.
A tausani matahiti i teie nei to te feia faatere politita horeo-noa-raa i te mau huru tupuraa maitai aˈe. Eaha râ te mau faahopearaa? Noa ˈtu e i roto e rave rahi fenua ua rahi atu â te taoˈa materia a te mau taata, aita râ ratou i oaoa hau atu â e te faaruru nei ratou i te mau fifi ino roa ˈtu â.
Ua faaite te mau parau tohu Bibilia e e nehenehe mau te reira e tiaturihia
Hoê senekele na mua ˈtu, ua tohu te Parau a te Atua i te tiaraa mai te hau o te ao atoa no Babulonia, e ua faataa atoa nafea to ˈna puai e vavahihia ˈi. Ua tohu atoa oia e ia haamou-anaˈe-hia to ˈna oire pu, eita taua vahi ra e taata-faahou-hia. (Isa. 13:17-22) Fatata e piti senekele hou a fanauhia ˈi o Kuro, ua faahiti roa te Bibilia i to ˈna iˈoa e ua faataa i ta ˈna tuhaa i roto i te mau ohipa o te ao atoa nei. (Isa. 44:28; 45:1, 2) Aitâ o Medai e o Peresia i riro ei hau o te ao atoa e ua faaite-aˈena-hia to ˈna riroraa ei hau teitei tataipiti e to ˈna hopea. E piti senekele na mua ˈtu, ua faataa te Bibilia i te mau ohipa a te hau puai o te ao atoa no Heleni arataihia e to ˈna arii matamua, e te vahiraahia te hau emepera i roto e maha tuhaa i muri aˈe.—Dan. 8:1-8, 20-22.
Ua tohu papu te Bibilia i te mau huru tupuraa o te ao nei i teie nei mahana; te faaite maira oia e e haamouhia te mau faatereraa taata atoa e Iehova e e faatere te Basileia o te Atua, i roto i te rima o ta ˈna Tamaiti ra o Iesu Mesia, i te huitaata atoa nei.—Dan. 2:44; 7:13, 14.
E ere anei i te mea paari ia ara maite i te hoê pu haamaramaramaraa o tei faaite noa e e nehenehe mau e tiaturihia?
O te faatereraa a te Atua te ravea mau otahi roa o te mau fifi o te huitaata
No te faatitiaifaro i te mau fifi e titauhia te hoê puai, te mau aravihi e te mau huru maitatai i erehia i te taata nei. E nehenehe te Atua e faaora i te huitaata i te mana o te Diabolo e ta ˈna mau demoni, e ua tǎpǔ oia e e faatupu mau o ˈna i te reira, eiaha râ te taata. Ua rave o Iehova i te mau faanahoraa no te faatupu i ta te rapaau maˈi e ore roa e nehenehe e faatupu: te faaoreraa i te hara, e te faaore-roa-raa i te maˈi e te pohe, ia riro hoi te mau taata ei huru taata ta ratou e hinaaro mau ra. E ite navai maitai to te Atua Poiete no nia i te fenua e te mau ravea faufaa atoa o te oraraa no te faatitiaifaro i te mau fifi o te faahoturaa i te maa e no te faaore i te haamǎtaˈuraa o te haaviiviiraa, taa ê roa ˈtu i te mau tutavaraa a te taata o te faarahi roa ˈtu â i te fifi. I teie nei â, te faataui nei te Parau a te Atua i te mau oraraa: te faatupu nei te feia e vaiiho ra e ia arataihia ratou e te Bibilia i te here e te hamani maitai e e morare teitei to ratou. Te patoi nei ratou i te taparahi i to ratou taata-tupu e, noa ˈtu e no roto mai ratou i te mau nunaa, te mau iri e te mau pǔpǔ taata reo rau taa ê, te faatupu nei ratou i te mau taairaa hau e te autaeae mau i rotopu ia ratou.
Afea te Basileia o te Atua e haamou ai i teie faanahoraa o te mau mea o te ao nei? Hiˈo i te mau tumu parau “Taio mahana” e “Mahana hopea.”