VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • rs api 374-382
  • Tauiuiraa o te mau mea ora

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Tauiuiraa o te mau mea ora
  • Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ia parau mai te hoê taata e:
  • Te haavahia ra te haapiiraa e mea tupu noa mai te mau mea
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
Haaferuriraa i nia i te mau Papai
rs api 374-382

Tauiuiraa o te mau mea ora

Auraa: E haapiiraa tumu ore te tauiuiraa o te mau mea ora, e no roto mai te tino ora matamua i te taoˈa ora ore. Te parauhia ra e a tupu faahou noa ˈi oia, e tauiui noa o ˈna na roto i te mau tino ěê, ma te horoa i te pae hopea i te mau huru ora o te mau raau tupu e animala atoa aita i ora aˈenei i nia i te fenua. Te parauhia ra e ua tupu te reira ma te ore e faaohipa i te ravea hau aˈe i te natura o te hoê Atua Poiete. Te tutava nei vetahi feia i te anoi i te tiaturiraa i te Atua e te haapiiraa tumu ore e e tauiui noa te mau mea ora, ma te parau e na te Atua i poiete i te mau tino ora haihai matamua e i muri iho mea na roto i te tauiuiraa o te mau mea ora i fa mai ai te mau tino ora teitei, tae noa ˈtu te taata. E ere i te hoê haapiiraa o te Bibilia.

Ua haapapuhia anei te haapiiraa tumu ore e e tauiui noa te mau mea ora e te ite aivanaa?

Te faataahia ra te “ravea aivanaa” mai teie: A hiˈopoa i te mea e tupu ra; niuhia i nia i ta outou mau hiˈopoaraa, a faataa i te hoê manaˈo o te nehenehe e tano; a tamata i te reira na roto i te tahi atu mau hiˈopoaraa e mau tamatamataraa; a hiˈo mai te peu e te tupu ra te mau tohu niuhia i nia i teie manaˈo. Teie anei te ravea i peehia e te feia e turu ra e e haapii ra e e tauiui noa te mau mea ora?

Te parau ra te taata ihifetia o Robert Jastrow e: “Ma to ratou oto rahi, aita [te mau aivanaa] e nehenehe e horoa i te hoê pahonoraa papu maitai, no te mea aita roa te feia maimi i te huru o te mau taoˈa i manuïa i te faatupu faahou i te mau tamatamataraa o te natura no nia i te poieteraa i te ora na roto i te taoˈa ora ore. Aita te mau aivanaa e taa ra mea nafea te reira i tupu ai.”—The Enchanted Loom: Mind in the Universe (New York, 1981), api 19.

Ua farii te vahine tiaturi e e tauiui noa te mau mea ora o Loren Eiseley e: “I muri aˈe i te faahaparaahia te feia tuatapapa i te faaroo no to ratou tiaturiraa i te aai e te semeio, ua tia ˈtura i te ite aivanaa ia faatupu i te hoê aai apî, oia hoi te manaˈoraa e te mea aita e tupu papu ra i teie mahana, i muri aˈe i te hoê tutavaraa maoro, ua tupu mau râ i te matamehai ra.”—L’immense voyage, api 186.

Ia au i te vea ra New Scientist: “Te haapapu ra e rave rahi aivanaa, e feia tiaturi iho â râ e e tauiui noa te mau mea ora e, . . . e ere teie haapiiraa o te tauiuiraa o te mau mea a Darwin i te hoê haapiiraa aivanaa mau. . . . E mau parau tuite teitei mau ta te rahiraa o teie feia faahapa.”—25 no Tiunu 1981, api 828.

Ua parau te taata ihitaoˈa o H. S. Lipson e: “Te faataaraa hoê roa o te fariihia, o te poieteraa ïa. Ua ite au e e ohipa riaria te reira no te feia tuatapapa i te mau puai o te taoˈa, e no ˈu iho atoa, eita râ e tia ia haafaufaa ore i te hoê manaˈo o te au-ore-hia mai te peu e ua niuhia i nia i te mau tupuraa papu.” (Na matou i papai faaopa.)—Physics Bulletin, 1980, Buka 31, api 138.

Ua tuea anei te manaˈo o te feia tiaturi e e tauiui noa te mau mea ora? Eaha ïa to oe huru i mua i ta ratou haapiiraa?

Te na ô ra te omuaraa parau o te buka i neneihia no te hanereraa o te matahiti L’origine des espèces a Darwin e: “Mai ta tatou i ite, aita te mau manaˈo o te feia ihiora e tuea ra, eiaha noa i nia i te mau tumu o te tauiuiraa o te mau mea ora, i nia atoa râ i te huru ohiparaa iho. Te vai nei teie mau manaˈo taa ê no te mea e mea papu ore roa te mau haapapuraa e eita e naeahia te hoê faaotiraa mau. Mea tano ïa e mea tia ia huti i te ara-maite-raa o te feia taio aita to ratou e ite aivanaa i nia i te mau aimârôraa no nia i te haapiiraa tumu ore e e tauiui noa te mau mea ora.”—A W. R. Thompson, e tia rahi na oia o te Maimiraa ihiora no te Commonwealth, i Ottawa, Kanada.

“Hoê senekele i muri aˈe i te poheraa o Darwin, aitâ ta tatou te hoê noa ˈˈe manaˈo haapapuraa, fariihia, i te huru tupuraa mau o te mau mea, o tei faatupu hoi i teie mau matahiti hopea nei i te hoê anairaa tatamaˈiraa maere mau no nia i teie tumu parau taatoa. . . . Te vai ra fatata i te hoê huru tamaˈi i rotopu i te feia iho e tiaturi ra e e tauiui noa te mau mea ora, e te pǔpǔ iti taitahi [tiaturi i te tauiuiraa o te mau mea ora] e faaitoito ra i te tahi tauiraa apî.”—C. Booker (papai vea o te Times no Lonedona), The Star, (Johannesburg), 20 no Eperera 1982, api 19.

Ua parau te vea aivanaa Discover e: “Aita te haapiiraa tumu ore e e tauiui noa te mau mea ora . . . i aro-noa-hia e te mau Kerisetiano e rave ra i te Bibilia mai tei papaihia. Ua patoi-atoa-hia râ te reira e te mau aivanaa tuiroo. Te rahi noa ˈtura te mau aimârôraa i rotopu i te feia aravihi tuatapapa i te mau tapao animala e raau tahito no roto mai i te repo fenua.”—Atopa 1980, api 88.

Eaha te faaiteraa a te mau tapao animala e raau tahito?

Ua farii o Darwin e: “Ahiri e ua fa taue mau e rave rahi huru mea ora . . . e haamou ïa tera tupuraa i te haapiiraa tumu ore e e tauiui noa te mau mea ora.” (L’origine des espèces, 1983, Maspero, Tuhaa II, api 378) Te faataa ra anei te mau tupuraa e ua fa “e rave rahi huru mea ora” i te hoê â taime, aore ra te faaite ra ratou e i vai na te hoê tupu-riirii-raa, mai ta te haapiiraa tumu ore e e tauiui noa te mau mea ora e turu ra?

Ua itehia anei te mau tapao animala e raau tahito navai maitai no te horoa i te hoê faaotiraa tano?

Te parau ra o Porter Kier, aivanaa no te Smithsonian Institution, e: “Hoê hanere mirioni tapao animala e raau tahito e vai ra i roto i te mau fare manaha na te ao nei, i tapaohia i roto i te buka e i faataahia.” (New Scientist, 15 no Tenuare 1981, api 129) Te na ô atoa ra te buka Histoire de la terre e: “Maori te mau tapao animala e raau tahito, e nehenehe te feia tuatapapa i te reira e horoa mai i teie nei i te hoê hohoˈa maitai roa o te ora i vai na i te mau tau tahito.”—(1956) a Richard Carrington, Payot, api 51.

Eaha ta te mau tapao animala e raau tahito e faaite ra?

Ua na ô te Bulletin o te Field Museum of Natural History no Chicago e: “Ua taai-noa-hia te haapiiraa tumu ore a Darwin [e tauiui noa te mau mea ora] i te faaiteraa a te mau tapao animala e raau tahito, e peneiaˈe te manaˈo ra te rahiraa o te mau taata e te afai mai nei ratou i te hoê turu faufaa roa i te faataaraa faahitihia no nia i te mau tatararaa a Darwin no nia i te aamu o te ora. Teie nei râ, e ere i te mea tano roa. . . . Aita te mau tapao o te ihifenua i horoa na e aitâ te reira e horoa ra i te hoê tupuraa tamau e faataa ra i te hoê taui-rii-mǎrû-raa taere.”—Tenuare 1979, Buka 50, no 1, mau api 22, 23.

Te faataa ra A View of Life e: “Mai te omuaraa o te tau Cambrien e no te hoê anotau fatata 10 mirioni matahiti, ua fa te mau pǔpǔ animala tumu aita e ivi tua to ratou, e ivi rapae noa ma te huru maere roa ˈˈe e te huru rau roa ˈˈe aitâ i ite-aˈenei-hia i nia i to tatou palaneta.”—(Kalifonia, 1981) a Salvador E. Luria, Stephen Jay Gould, Sam Singer, api 649.

Teie ta te taata tuatapapa i te mau tapao animala e raau tahito ra o Alfred Romer i papai: “I raro aˈe [i te tau Cambrien], te itehia ra te mau tuhaa repo fenua meumeu i reira e manaˈohia ˈi e e itehia te mau tupuna o te mau mea ora o te tau Cambrien. Aita râ tatou e ite ra i te reira; aita roa ˈˈe e tapao ora i roto i taua mau repo fenua tahito aˈe, inaha e nehenehe e parau ma te tano e e tuea te huru manaˈo i te pae rahi e te tiaturiraa i te hoê poieteraa taa ê i te omuaraa o te tau Cambrien.”—Natural History, Atopa 1959, api 467.

Te parau ra te taata tuatapapa animala ra o Harold Coffin e: “Ahiri e mea tano te taui-rii-mǎrû-raa te mea ohie e tae atu ai i te mea fifi aˈe, e tia ïa ia itehia te mau tupuna o teie mau mea ora oti i roto i te tau Cambrien; aita râ ratou i itehia e te farii nei te mau aivanaa e mea iti roa te manuïaraa ia ite-noa ˈˈe-hia ratou. Na nia i te niu o te mau tupuraa anaˈe iho e na nia i te ite-mau-hia nei i roto i te repo fenua, o te haapiiraa ïa o te hoê poieteraa taue i reira te faraa mai te mau mea ora rarahi te mea tano aˈe.”—Liberty, Setepa/Atopa 1975, api 12.

I roto i ta ˈna buka Cosmos, te farii tahaa ra o Carl Sagan e: “E tuea paha te mau tapao animala e raau tahito e te manaˈo o te hoê Atua Poiete Rahi.”—(Paris, 1981), api 28.

Ua riro anei te mau tauiraa rahi e te taue i roto i te mau tapao tupuna ei ravea o te tauiuiraa o te mau mea ora?

Te faaite ra te vea ra Science Digest e: “Te tiaturi nei te feia hiˈopoa faahou i te tauiuiraa o te mau mea ora e ua riro te mau tauiraa i roto i te mau tapao tupuna ei mauhaa faufaa paha e titauhia ra e ta ratou haapiiraa tumu ore o te tupu-taue-raa o te mau mea.” Ia au râ i teie â vea, ua farii te taata tuatapapa animala Beretane ra o Colin Patterson e: “E faatiahia te mau manaˈo atoa. Aita roa matou i ite i te hoê noa ˈˈe mea no nia i te mau tapao tupuna tumu.” (Febuare 1982, api 92) Aore ra, aita hoê aˈe haapapuraa e turu ra i teie haapiiraa.

Te faˈi nei The Encyclopedia Americana e: “I te mea e mea ino te rahiraa o te mau tauiraa o te mau tapao tupuna no te tino, e au ra e mea fifi roa ia taaihia i te manaˈo e ua riro ratou ei tumu o te mau taoˈa faufaa no te tauiuiraa o te mau mea ora. Oia mau, ua riro te mau mea ora no roto mai i teie mau tauiraa e vai ra i roto i te mau buka ihiora ei haapueraa o te mau mea huru ê e te riaria, e e au ra e ua riro te mau tauiraa o te mau tapao tupuna ei ravea o te haamou eiaha râ o te patu.”—(1977), Buka 10, api 742.

Eaha ïa no te mau “taata hohoˈa urî taata” faaitehia i roto i te mau buka haapiiraa, te mau buka ite rahi e te mau fare manaha?

“Te iˈo e te huruhuru i roto i teie mau huru hohoˈa e mea manaˈo-noa-hia. . . . Te û o te iri; te û o te huruhuru o te tino, te huru e te vahi; te hohoˈa o te tino; o te mata; aita roa ˈtu matou i ite i te hoê noa ˈˈe mea no nia i te tahi noa ˈˈe taata no mutaa ihora.”—The Biology of Race (New York, 1971) a James C. King, mau api 135, 151.

“Ua niu-rahi-aˈe-hia te rahiraa o te hohoˈa penihia i nia i te manaˈo i te mau tupuraa mau. . . . E tia i te feia peni aravihi ia hamani i te hoê mea i rotopu i te hoê urî taata rahi e te hoê taata; rahi noa ˈtu â to ˈna huru ruau, rahi noa ˈtu â to ˈna huru urî taata.”—Science Digest, Eperera 1981, api 41.

“Te haamata-atoa-hia ra i te ite e e ere te mau taata matamua i te mau taata oviri; no reira e tia ia tatou ia taa e e ere te mau taata o te Tau Pape toetoe i te mau animala taehae, e ere roa ˈtu atoa ratou i te mau afa urî taata e ei mau maau. No reira, mea maamaa te mau tamatamataraa atoa no te hamani faahou mai i te taata no Néanderthal aore ra i te taata no Pékin.”—Dieu était déjà là a Ivar Lissner, api 281.

Aita anei te mau buka ite aivanaa e faaite ra i te haapiiraa tumu ore e e tauiui noa te mau mea ora mai te hoê tupuraa mau?

“E rave rahi aivanaa o te riro ra i te tiaturiraa etaeta, . . . ua faaitehia ehia rahiraa taime mai te huru râ e ua faaoti-mau-hia te tumu parau no nia i te haamataraa o te mau huru mea ora. Aita ˈtu mea i atea roa ˈˈe i te parau mau. . . . Tera râ, te vai noa nei teie huru tiaturiraa etaeta, e aita te reira e turu ra i te tumu o te ite aivanaa.”—The Guardian (Lonedona), 4 no Titema 1980, api 15.

Mea tano anei ia tiaturi e ua hamanihia te mau mea atoa i nia i te fenua i roto e ono mahana?

Te haapii nei vetahi mau pǔpǔ faaroo e ua poiete te Atua i te mau mea atoa i roto e ono mahana e 24 hora taitahi. E ere râ o ta te Bibilia e parau ra.

Te faataa ra te Genese 1:3-31 e mea nafea to te Atua faaineineraa i te fenua, o tei vai aˈena, ei nohoraa no te taata. Te parauhia ra e ua ravehia te reira i te maororaa e ono mahana, aita râ te reira e parau ra e e 24 hora to teie mau mahana taitahi. Mea pinepine te taata i te faahiti i te “tau o te metua tupuna,” no to ˈna ïa oraraa taatoa. No reira te Bibilia e faaohipa pinepine atoa ˈi i te parau “mahana” no te faataa i te hoê tau roa. (Hiˈo Petero 2, 3:8.) Inaha, mea tano ia manaˈo e e rave rahi tausani matahiti te maororaa o te mau “mahana” faahitihia i roto i te Genese pene 1.

No te mau haamaramaramaraa hau, hiˈo i te mau api 320, 321.

Ia parau mai te hoê taata e:

‘Te tiaturi nei au i te tauiuiraa o te mau mea ora’

E nehenehe oe e pahono e: ‘Te tiaturi ra anei oe e e tuhaa ta te Atua i roto i te reira, aore ra te tiaturi ra anei oe e i te omuaraa iho ua tupu noa mai te ora? (I muri iho, a tamau i te tauaparauraa ia au i te parau a te taata.)’

Aore ra e nehenehe oe e parau e: ‘E ere i te mea tano ia haafaufaa ore i te hoê manaˈo o tei haapapuhia e te ite aivanaa, e ere anei? . . . E nehenehe au e faaite atu i vetahi mau faahitiraa anaanatae mau a te mau aivanaa no nia i te reira. (A faaohipa i te mau manaˈo i te mau api 374, 375, i raro aˈe i te upoo parau iti “Ua haapapuhia anei te haapiiraa tumu ore e e tauiui noa te mau mea ora e te ite aivanaa?” aore ra i te mau api 375, 376, i raro aˈe i te upoo parau iti “Ua tuea anei te manaˈo o te feia tiaturi e e tauiui noa te mau mea ora? . . . ”)’

Te tahi atu ravea: ‘Ia turu-maite-hia te hoê haapiiraa e te mau haapapuraa, mea tano ïa e ia fariihia te reira, e ere anei? . . . Te haamanaˈo ra vau e ua ite au i roto i ta ˈu mau buka haapiiraa i te tahi mau hohoˈa o te mau tapao animala e raau tahito no te turu i te haapiiraa tumu ore e e tauiui noa te mau mea ora. Mai reira mai râ, ua taio vau e rave rahi faahitiraa anaanatae ta te mau aivanaa i faaite no nia i te mau tapao animala e raau tahito. Te vai ra vetahi i roto i teie buka. (A faaohipa i te mau manaˈo i te mau api 376, 377, i raro aˈe i te upoo parau iti “Eaha te faaiteraa a te mau tapao animala e raau tahito?”)’

Te hoê ravea ê atu: ‘E tia anei ia ˈu ia faaoti e e taata oe o te au ra i te ite i te mau mea ma te tano? . . . O vau atoa.’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: ‘Ahiri e te ori haere ra vau na te mataeinaa e ite atura vau i vetahi mau pou e mau ofai rarahi i faatuatihia no te patu i te hoê fare, e faaoti ïa vau e ua haere mai te hoê taata na mua ˈtu e na ˈna i patu i te reira, e ere anei? . . . I teie nei râ, e mea tano anei ia faaoti e ua tupu noa mai te mau tiare i pihai iho i te fare? Ahiri e tera to ˈu manaˈo, e tia ïa ia ˈu ia hiˈopoa i teie mau tiare e ia tapao i to ratou huru hamaniraa fifi, no te mea ua ite au i te hoê parau mau faufaa, ei taoˈa hamanihia ei taata hamani atoa ïa e tia ˈi. O ta te Bibilia ïa e parau ra i roto i te Hebera 3:4.’

Aore ra e nehenehe oe e parau e (i te hoê ruhiruhia): ‘Teie te hoê o te mau manaˈo tumu o teie haapiiraa, te faatia ra te reira i te haereraa i mua o te taata, i to ˈna tupuraa mai e tae roa ˈtu i to ˈna huru i teie nei mahana.’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: (1) ‘Mea maoro oe i te oraraa i teie nei. Te haamanaˈo ra anei oe i te tau a vai tamarii noa ˈi oe? Mai teie mahana anei te rahiraa o te mau taparahiraa taata? . . . E tia noa anei ia taponaohia te mau opani? . . . Ia manaˈo oe, i tera tau, e haapeapea na anei te taata i to ratou taata-tupu e te ruhiruhia hau atu i teie nei mahana? . . . Inaha, noa ˈtu te mau haereraa i mua o te mau ravea apî, e au ra e te erehia ra te taata i te tahi mau huru maitatai faufaa roa ˈˈe. No te aha?’ (2) ‘E tano teie mau tupuraa ta tâua i hiˈopoa i tei parauhia i roto i te Bibilia i te Roma 5:12. . . . No reira mau ïa, te haere ra te tupuraa i te inoraa.’ (3) ‘Te haapii maira râ te Bibilia e e taui te reira. (Dan. 2:44; Apo. 21:3, 4)’

‘Te tiaturi nei au e ua poiete te Atua i te taata na roto i te tauiuiraa o te mau mea ora’

E nehenehe oe e pahono e: ‘Ua tauaparau aˈena vau e te mau taata o te manaˈo ra mai te reira. Eita e ore e faaroo rahi to oe i te Atua? . . . Ua riro mau ïa te faaroo ei mea faufaa i roto i to oe oraraa. Ua riro oia ei aratai no te faataa i te faufaa o te tahi atu mau mea, e ere anei? . . . Te farii nei au i to oe manaˈo i tera vahi.’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: (1) ‘No te haapapu i to tatou tiaturiraa, e tia ia ore te reira e patoihia e te mau parau papu o te ite aivanaa. Ua ite atoa matou e e ere i te mea paari ia haafaufaa ore i ta te Parau a te Atua e faahiti ra, no te mea ua ite maitai aˈe te Atua i ta ˈna mau ohipa ia tatou nei. Ua maere au i ta te Bibilia, te buka faauruahia e te Atua, e parau ra i roto i te Genese 1:21 (a haafaufaa i te parau “ma to ratou huru”).’ (2) ‘I roto i te Genese 2:7, te ite ra tatou e ua hamani te Atua i te taata e te repo o te fenua, eiaha râ e te mau animala matamua.’ (3) ‘E i te mau irava 21, 22 te ite ra tatou e ua hamanihia o Eva, eiaha e te hoê animala, e te hoê râ ivi aoao o Adamu.’

Aore ra e nehenehe oe e parau e: ‘(I muri aˈe i te haamauraa i te hoê tauaparauraa au maitai, mai nia ˈtu . . . ) Te turu nei vetahi feia e te faahitihia ra o Adamu i roto i te Bibilia mai te hoê noa auraa taipe. Ahiri e e parau mau, e aratai te reira i teihea faaotiraa?’ (1) ‘A tapao na i ta te Roma 5:19 e parau ra: “Mai te taata atoa hoi e rave rahi i faarirohia ei taata hara i te haapao ore o te taata hoê ra [Adamu], e rave rahi hoi tei faarirohia ei taata parau-tia, i te haapao o te taata hoê ra [Iesu Mesia].” Teie atoa ta te Korinetia 1, 15:22 e parau ra: “Mai te taata i hope i te pohe ia Adamu, e hope atoa i te faaorahia i te Mesia.” Ahiri râ e aita roa e “taata hoê ra” o Adamu te iˈoa, aita roa ïa teie taata i hara. Ahiri e aita o ˈna i hara e i faatae i te hara i nia i ta ˈna huaai, aita ïa e faufaa ia horoa te Mesia i to ˈna ora no te huitaata. E ahiri e aita te Mesia i horoa mau i to ˈna ora no te hoo ia tatou, aita ˈtu ïa e tiaturiraa maori râ te oraraa tau matahiti noa. Teie ïa te auraa, aita roa e auraa to te Kerisetianoraa.’ (2) ‘Te haapii ra hoi te Kerisetianoraa i te mau titauraa morare teitei roa ˈˈe. E nehenehe anei e tiaturi e no ǒ mai te mau haapiiraa maitatai roa ˈˈe no nia i te parau mau e te haerea tia i te hoê tiaturiraa hape roa?’ (Hiˈo atoa i te mau api 25-27, i te tumu parau “Adamu e Eva.”)

‘Te tiaturi nei te feia ite rahi i te reira’

E nehenehe oe e pahono e: ‘Parau mau. Teie râ, ua ite au e aita to ratou mau manaˈo e tuea ra i te tahi mau vahi faufaa. (A horoa i te tahi mau hiˈoraa o te mau api 375, 376.) Inaha, mea faufaa ia hiˈopoa tatou iho i te mau tupuraa no te ite e e tiaturi anei tatou i te tauiuiraa o te mau mea ora aore ra i te poieteraa.’

Aore ra e nehenehe oe e parau e: ‘Mea tano. Teie râ, ua ite au e aita te tahi atu feia ite rahi e tiaturi ra i te reira.’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: (1) ‘No te aha teie mau taa-ê-raa? Ua ite ratou pauroa i te hoê â mau tupuraa. O te mau manaˈo hohonu anei te tumu? Peneiaˈe.’ (2) ‘Nafea ia ite e o vai te tiaturi? Mai te peu e e hiˈohia teie na e piti pǔpǔ (ma te ore e faahapa i te taata taitahi), o vai i to oe manaˈoraa te pǔpǔ o te faaite ra i te haerea tia—te feia e tiaturi ra e ua poietehia te taata e te Atua e e hopoia ïa ta ratou i mua ia ˈna, aore ra te feia e parau ra e mea tupu noa mai te taata, e hopoia ïa ta ratou ia ratou noa iho?’ (3) ‘No reira, e tia ia tatou iho ia hiˈopoa i te mau tupuraa no te ite e o te poieteraa anei aore ra te tauiuiraa o te mau mea ora anei o te horoa ra i te pahonoraa tano roa ˈˈe no nia i te ora.’

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono