VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • rs api 15-23
  • Nafea ia pahono i te mau patoiraa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Nafea ia pahono i te mau patoiraa
  • Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • ‘AITA VAU E ANAANATAE RA’
  • ‘AITA VAU E ANAANATAE RA I TE HAAPAORAA’
  • ‘AITA VAU E ANAANATAE RA I TE MAU ITE NO IEHOVA’
  • ‘E HAAPAORAA IHO Â TA ˈU’
  • ‘UA RIRO AˈENA MATOU EI KERISETIANO’
  • ‘E OHIPA TA ˈU’
  • ‘NO TE AHA OUTOU E HOˈI PINEPINE MAI AI?’
  • ‘UA ITE MAITAI AU I TA OUTOU OHIPA’
  • ‘AITA TA ˈU E MONI’
  • IA PARAU MAI TE HOÊ TAATA E: ‘E HAAPAORAA BOUDDHA TA ˈU.’
  • IA PARAU MAI TE HOÊ TAATA E: ‘E HAAPAORAA HINDOU TA ˈU.’
  • IA PARAU MAI TE HOÊ TAATA E: ‘E ATI IUDA VAU.’
  • Omuaraa parau no te pororaa
    Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • Haapaoraa
    Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • Ite no Iehova
    Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • E poro anaˈe i te mau taata no te mau reo e te mau haapaoraa atoa
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1998
Ite hau atu â
Haaferuriraa i nia i te mau Papai
rs api 15-23

Nafea ia pahono i te mau patoiraa

Faataaraa: Ua taaihia to tatou mau tiaturiraa no te oraraa a muri aˈe i to tatou huru no nia ia Iehova e to ˈna Basileia i horoahia i te Mesia ra o Iesu. E haaputapû te poroi o te Basileia i te mafatu; te faataa ra oia i te tiaturiraa mau hoê roa no te huitaata nei. E nehenehe ta ˈna e taui i te mau oraraa. No reira e hinaaro tatou e ia faaroo te mau taata atoa i te reira. Te taa ra ia tatou e e mea iti roa te taata e farii i te reira ma te mauruuru, ua ite râ tatou e e tia i te taata ia faaroo i te reira ia nehenehe ratou iho e maiti ma te papu. Oia mau, eita pauroa e faaroo mai, e eita tatou e hinaaro e faahepo ia ratou. Teie râ, i roto e rave rahi tupuraa, e nehenehe tatou e pahono ma te ite maite i te mau patoiraa e e tamau â i te aparauraa. Te faaite nei matou e mea nafea te tahi mau Ite aravihi i te ohiparaa, a imi ai ratou i te feia aau tae. (Mat. 10:11) Eita matou e titau ia oe ia tamau aau i ta ratou mau pahonoraa, ia tapea mai râ i te manaˈo faufaa, ia faahiti na roto i ta oe iho mau parau e ia aparau atu no te faaite i te taata e faaroo maira e te anaanatae mau ra oe ia ˈna. Ia na reira oe, e nehenehe oe e tiaturi e e faaroo mai te feia aau tae mau atoa e e putapû ratou i te mau faanahoraa i ravehia e Iehova no te tauturu ia ratou ma te here ia noaa te ora.—Ioa. 6:44; Ohi. 16:14.

‘AITA VAU E ANAANATAE RA’

● ‘E nehenehe anei ta ˈu e ui atu ia oe e: O te Bibilia anei ta oe e ore e anaanatae ra, aore ra te mau haapaoraa atoa? Oia mau, te farerei nei matou e rave rahi taata e haapaoraa ta ratou i mutaa ihora, aita râ ratou e haere faahou nei i ta ratou fare pure no te haavare ta ratou e ite ra i roto (aore ra te manaˈo nei ratou e ua riro te haapaoraa ei imiraa moni; aore ra aita ratou e farii nei ia faaô atu te haapaoraa i roto i te politita; e te vai ra ˈtu â). Aita hoi te Bibilia e farii ra i te haavare (aore ra teie mau huru raveraa); hau atu â, te faataa ra oia eaha te niu hoê roa ia nehenehe tatou e feruri i te oraraa a muri aˈe ma te tiaturi mau.’

● ‘Mai te peu e te hinaaro ra oe e parau e aita oe e anaanatae ra i te tahi atu haapaoraa i ta oe iho, e taa ia ˈu te reira. Eita e ore, te anaanatae nei râ oe i te huru oraraa e vai ra i mua ia tatou i te mea e te ora nei tatou i raro aˈe i te haamǎtaˈuraa o te hoê tamaˈi atomi (aore ra nafea ia paruru i ta tatou mau tamarii i te raau taero; aore ra nafea ia faaore i te taparahiraa taata, ia ore te taata e mǎtaˈu faahou i te ori haere na nia i te purumu; e te vai ra ˈtu â). Eaha te ravea tamau ta oe e ite ra no teie fifi?’

● ‘Peneiaˈe no te mea e haapaoraa iho â ta oe? . . . A parau mai na ia ˈu, te manaˈo ra anei oe e ia tae i te hoê mahana, hoê â haamoriraa ta te taatoaraa? . . . No oe, eaha te mea e haafifi ra i te reira? . . . Ia vai noa mai taua tauiraa ra, eaha te niu e titauhia?’

● ‘Te taa ra ia ˈu to oe manaˈo. Tau matahiti i teie nei, hoê â na to ˈu manaˈo e to oe. Ua taio râ vau i te tahi mau tuhaa o te Bibilia e na te reira i tauturu ia ˈu ia ite i te mau mea ma te taa ê. (A faaite i te taata eaha taua mau mea ra.)’

● ‘E anaanatae anei oe ia faaite atu vau i roto i te Bibilia nafea oe e nehenehe ai e ite faahou i te feia pohe ta oe i here (aore ra eaha te tumu mau o te oraraa; aore ra nafea te Bibilia ia tauturu mai ia vai tahoê noa te utuafare fetii; e te vai ra ˈtu â)?’

● ‘Mai te peu e te hinaaro ra oe e parau e aita oe e anaanatae ra i te hoo mai i te hoê aˈe mea, eiaha oe e haapeapea. E ere teie i te hoê imiraa moni. Inaha, aita anei oe e anaanatae ra i te ora i roto i te hoê paradaiso, i nia i te fenua tei faatiamâhia i te maˈi e i te taparahiraa taata, i rotopu i te feia e here mau ra ia oe?’

● ‘Tera anei ta oe pahonoraa ia haere mai te mau Ite no Iehova i to oe fare? . . . Aita anei oe i uiui no te aha matou e hoˈi pinepine mai ai aore ra eaha te mea ta matou e hinaaro ra e parau? . . . Ma te haapoto noa, teie te tumu o to ˈu tere, ua ite au i te hoê mea te tia atoa ia oe ia ite. No te aha oe e ore ai e faaroo mai ia ˈu i teie noa taime?’

‘AITA VAU E ANAANATAE RA I TE HAAPAORAA’

● ‘Te taa ra ia ˈu. Aita iho â te mau ekalesia e faariro ra i teie ao ei ao papu aˈe, e ere anei? . . . E nehenehe anei au e ui atu ia oe e tera noa iho â anei to oe manaˈo? . . . Te tiaturi ra anei oe i te Atua?’

● ‘E rave rahi taata e pahono ra mai ia oe. Aita roa te haapaoraa i tauturu ia ratou. Tera râ, te tumu matou e haere mai ai e farerei ia oe, no te mea ïa aita te mau ekalesia i haapii i te parau mau no nia i te Atua e no nia i ta ˈna opuaraa faahiahia no te huitaata nei.’

● ‘Ua papu râ ia ˈu e te anaanatae ra oe i to oe iho oraraa a muri aˈe. Ua ite anei oe e ua tohu te Bibilia ma te papu maitai i te mau huru tupuraa o te ao no teie anotau? . . . E te faaite ra oia ihea roa te reira e aratai ai ia tatou.’

● ‘Tera noâ iho â anei to oe manaˈo? . . . Eaha to oe manaˈo no nia i te oraraa a muri aˈe?’

‘AITA VAU E ANAANATAE RA I TE MAU ITE NO IEHOVA’

● ‘Tera iho â te parau a te rahiraa. Ua uiui aˈena anei oe no te aha te mau taata mai ia ˈu e hinaaro ai e farerei i to ratou taata-tupu, ma te ite papu e eita te rahiraa e farii maitai mai ia matou? (A haapoto i te manaˈo o te Ezekiela 9:1-11, ma te faaite e e “tapaohia” te taata tataitahi ia au i to ˈna huru i mua i te poroi o te Basileia, ia paruruhia o ˈna ia tupu te ati rahi aore ra ia haamouhia oia e te Atua.)’

● ‘Te taa ra ia ˈu te mea ra e hoê â hoi to ˈu manaˈo e to oe i mutaa ihora. No to ˈu râ hinaaro i te mea tia, ua faaoti au e faaroo i te hoê Ite. E ite aˈera vau e aita i parauhia mai ia ˈu te parau mau no nia i te mau Ite no Iehova. (A faahiti i te hoê pariraa haavare e a faataa ˈtu eaha ta tatou e tiaturi nei.)’

● ‘Aita i maoro roa, ua parau atoa vau i te reira i te hoê Ite o tei patoto i to ˈu uputa. Na mua ˈˈe râ o ˈna a hoˈi ai, ua ui atu vau ia ˈna i te hoê uiraa ta ˈu i papu e eita ta ˈna e nehenehe e pahono mai. E hinaaro anei oe e ite eaha taua uiraa ra? . . . (Peneiaˈe: Ihea to Kaina iteraa mai i ta ˈna vahine?)’ (No te feia i farerei mau i te hoê â tupuraa.)

● ‘Mai te peu e e taata faaroo oe, te taa ra ia ˈu to oe huru. Peneiaˈe e mea faufaa mau ta oe haapaoraa no oe. Ua papu râ ia ˈu e te anaanatae nei oe, mai ia ˈu atoa, i (a faahiti i te hoê tumu parau tano maitai).’

● ‘Peneiaˈe e haapaoraa iho â ta oe. Eaha ïa ta oe haapaoraa? . . . Mea au na matou e tauaparau e te feia hoê â faaroo e ta oe. Eaha to oe manaˈo no nia i (a haamata i te tumu parau tauaparauraa)?’

● ‘E, te taa ra ia ˈu. Te tumu râ matou e haere mai ai e farerei ia oe no te mea te hinaaro nei to ˈu utuafare e o vau iho e ite i te mau taata ia ora amui i roto i te hau. Ua ravai roa matou i te faarooraa i te mau po atoa, i te mau parau apî no te mau aroraa e te mau mauiui. O ta oe atoa paha e manaˈo ra. . . . Eaha râ te nehenehe e faatupu i te mau tauiraa e titauhia ra? . . . Ua ite hoi matou i te tamahanahanaraa i roto i te mau parau tǎpǔ o te Bibilia.’

● ‘Te haamauruuru nei au ia oe i te faaiteraa mai i to oe manaˈo. E nehenehe anei au e ui ia oe eaha ta oe e ore e au nei no nia ia matou? O ta matou anei e faaite ra i roto i te Bibilia aore ra no te mea te haere mai nei matou i to oe fare?’

‘E HAAPAORAA IHO Â TA ˈU’

● ‘E nehenehe anei au e ui ia oe: Te haapii ra anei ta oe haapaoraa e e nehenehe te feia e au ra i te parau-tia e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua? . . . E tiaturiraa faahiahia mau teie, e ere anei? . . . Tei roto teie parau tǎpǔ i te Bibilia. (Sal. 37:29; Mat. 5:5; Apo. 21:4)’

● ‘Ua ite au e e na te taata taitahi e maiti i te reira. Ua ite râ anei oe e te maimi nei te Atua iho i te tahi huru taata ia riro mai ratou ei feia haamori mau na ˈna? A hiˈo na eaha ta te Ioane 4:23, 24 e parau ra. Eaha te auraa ia haamori i te Atua “ma te parau mau”? . . . Eaha ta te Atua i horoa mai ia nehenehe tatou e ite eaha te mea mau e te mea haavare? . . . (Ioa. 17:17) E a hiˈo na no te aha e mea faufaa no tatou taitahi. (Ioa. 17:3)’

● ‘E taata faaroo anei oe i te roaraa o to oe oraraa? . . . Te manaˈo ra anei oe e e tahoêhia te huitaata i roto i te hoê anaˈe iho haapaoraa? . . . Ua haaferuri rahi te parau i roto i te Apokalupo 5:13 ia ˈu. . . . Eaha te tia ia tatou ia rave ia riro tatou mai teie mau taata e faaitehia ra i ǒ nei?’

● ‘Ua hinaaro vau e farerei i te hoê taata mai ia oe, o te anaanatae ra i te mau tumu parau i te pae varua. Mea iti roa hoi i teie mahana! E nehenehe anei au e ui ia oe eaha to oe manaˈo no nia i te parau tǎpǔ o te Bibilia e na ô ra e e faaore te Atua i te ino e e vaiiho oia i te feia anaˈe e here ra i te parau-tia, ia ora i nia i te fenua? Te anaanatae ra anei oe i teie huru tiaturiraa?’

● ‘Te apiti rahi ra anei oe i te mau ohipa a ta oe ekalesia? . . . Mea rahi anei te taata i te fare pure i teie mau mahana? . . . Te manaˈo ra anei oe e te hinaaro mau nei te rahiraa o te mau taata e haere ra i te pureraa i te faaohipa i te Parau a te Atua i roto i to ratou oraraa i te mau mahana atoa? (Aore ra, Te manaˈo ra anei oe e ua tahoê te manaˈo o te mau melo no te faatitiaifaro i te mau fifi ta te ao e faaruru nei?) Te tiaturi nei matou e e tauturu te hoê haapiiraa o te Bibilia i te fare.’

● ‘E au ra e ua mauruuru oe i ta oe haapaoraa. Aita râ te rahiraa o te mau taata e oaoa ra i te mau tupuraa o te ao nei. Peneiaˈe o oe atoa? . . . E aratai te reira ihea roa?’

● ‘Mea au anei na oe e taio i te Bibilia? . . . E taime anei to oe no te taio tamau i te reira?’

● ‘Te haamauruuru nei au ia oe i te faaiteraa mai i to oe manaˈo. Teie râ, noa ˈtu eaha ta tatou mau tiaturiraa i te pae faaroo, te anaanatae rahi nei tatou taitahi i te haamauraa i te hau i roto i te ao (aore ra i te ravea no te paruru i ta tatou mau tamarii i te mau tamataraa iino; aore ra i te mea e nehenehe e tauturu i te mau taata ia here te tahi i te tahi; aore ra te ravea no te atuatu i te mau auraa maitatai e to tatou taata-tupu, e au ra e mea fifi te reira i te mea e te faaruru nei te taatoaraa i te mau faateimaharaa.)’

● ‘Te oaoa nei au i te ite e mea au na oe te haapaoraa. I to tatou mau mahana, e rave rahi taata o te tâuˈa ore nei i te haapaoraa. Te parau atoa ra vetahi e aita e Atua. Tera râ, ia au i ta oe i haapii, o vai te Atua? . . . Mea anaanatae ia tapao e te horoa maira te Bibilia i to ˈna iho iˈoa. (Exo. 6:3; Sal. 83:18)’

● ‘I to Iesu faaueraa i ta ˈna mau pǐpǐ e poro, ua ani oia ia ratou ia haere e ati noa ˈˈe te fenua taatoa; e farerei pinepine ïa ratou i te mau taata, e haapaoraa ê ta ratou. (Ohi. 1:8) Ua ite o Iesu e e faaroo te feia tei poia e tei poihâ i te parau-tia. Eaha te poroi ta ˈna i parau e ia porohia i to tatou anotau? (Mat. 24:14) Eaha te auraa o te Basileia no tatou?’

‘UA RIRO AˈENA MATOU EI KERISETIANO’

● ‘Te oaoa nei au i te reira. Ua ite ïa oe e hoê â ohipa ta Iesu i rave e ta matou: ua haere oia e farerei i te mau taata i ǒ ratou, e ua faaue oia i ta ˈna mau pǐpǐ e na reira atoa. Ua ite anei oe eaha te tumu parau o ta ratou pororaa? . . . O te reira ta matou e haere maira e paraparau ia oe i teie mahana. (Luka 8:1; Dan. 2:44)’

● ‘Inaha, ua papu ia ˈu e te taa ra ia oe te faufaaraa o te parau a Iesu i roto i te Aˈoraa i nia i te mouˈa. Ua parau oia ma te huna ore e te here rahi e . . . (Mat. 7:21-23) Mea tano ïa ia uiui tatou e: Ua ite maitai anei au i te hinaaro o te Atua? (Ioa. 17:3)’

‘E OHIPA TA ˈU’

● ‘Eita ïa vau e haamaoro. Te hinaaro noa nei au e huti i to oe ara-maite-raa i nia i te hoê manaˈo faufaa. (A haapoto i te tumu parau tauaparauraa na roto e piti pereota.)’

● ‘Na reira ïa. E oaoa ïa vau i te hoˈi faahou mai i te tahi atu taime maitai aˈe. Na mua ˈˈe râ vau e vaiiho atu ai ia oe, te hinaaro nei au e taio i te hoê noa irava, e tei roto te hoê manaˈo faufaa e tia ia ferurihia.’

● ‘Te taa ra ia ˈu. E metua vahine atoa vau (aore ra e metua tane; aore ra e taurearea haere haapiiraa), e mea rahi atoa ta ˈu ohipa. Eita ïa vau e rave rahi i to oe taime. Te ora nei tatou i te hoê anotau taa ê. Te faaite nei te Bibilia e ua fatata roa te Atua i te haamou i teie faanahoraa ino o te mau mea. Tera râ, te vai ra te mau taata o te ora ˈtu. Teie ïa te uiraa: Eaha te tia ia oe e ia ˈu iho ia rave no te ora ˈtu? Te horoa maira te Bibilia i te pahonoraa. (Zeph. 2:2, 3)’

● ‘No reira hoi au i haere mai ai e farerei ia oe. E ohipa iho â ta tatou pauroa, e tae roa ˈtu tatou i te tuu i te hiti i te mau mea faufaa roa o te oraraa, e ere anei? . . . E faaite poto noa ˈtu vau i te hoê irava e ua papu ia ˈu e e anaanatae oe i te reira. (Luka 17:26, 27) Aore roa tatou e hinaaro ia roohia i te reira, e ere anei? No reira, e tia ia tatou ia faataa i te tahi taime i rotopu i ta tatou mau ohipa atoa no te tuatapapa i te Bibilia. (A pûpû atu i te mau papai e operehia ra.)’

● ‘Mea au aˈe paha na oe e ia hoˈi mai au i roto i te hoê afa hora, i muri aˈe i to ˈu farereiraa i to oe feia tapiri?’

● ‘Eita ïa vau e tapea maoro atu â ia oe. E nehenehe paha vau e hoˈi mai i te tahi atu mahana. Na mua ˈˈe râ vau e vaiiho ai ia oe, te hinaaro nei au e faaite ia oe i teie taoˈa pûpû taa ê. (A faaite atu i te papai e pûpûhia o te avaˈe.) Te vai ra i roto i teie buka te hoê haapiiraa Bibilia, o te tauturu ia ite i te pahonoraa ta te Bibilia e horoa ra i te mau uiraa mai (a faahiti noa hoê aore ra e piti uiraa).’

● ‘E ere teie i te taime tano. Mai ta oe paha i ite, e Ite no Iehova vau. Te hinaaro nei au e huti i to oe ara-maite-raa i nia i te hoê manaˈo faufaa o te Bibilia. I te mea râ e aita to oe e taime no te faaroo mai ia ˈu, te hinaaro nei au e pûpû ia oe i teie api parau iti no nia i (a faahiti i te tumu parau). Eita to ˈna taioraa e rave rahi i to oe taime, e e anaanatae oe i te reira.’

● ‘Te taa maitai ra ia ˈu. I te tahi taime, e uiui tatou nafea tatou e nehenehe ai e rave i te mau ohipa atoa. Tera râ, ua feruri aˈena anei oe eaha te taui mai te peu e e nehenehe tatou e ora e a muri noa ˈtu? E maere paha oe i te reira. Teie râ, e faaite atu vau hoê noa irava o te Bibilia e faataa ra nafea teie huru ohipa e tupu ai. (Ioa. 17:3) No reira, te mea e titauhia ra e tatou i teie mahana, ia roaa ïa te ite no nia i te Atua e no nia i ta ˈna Tamaiti. No reira matou e pûpû ai i teie papai.’

‘NO TE AHA OUTOU E HOˈI PINEPINE MAI AI?’

● ‘No te mea te tiaturi nei matou e te ora nei tatou i te mau mahana hopea ta te Bibilia e faahiti ra. Te manaˈo nei matou e mea faufaa no tatou taitahi ia feruri eaha te hopea o te mau ohipa e tupu ra i teie nei mahana. (A faahiti hoê aore ra e piti ohipa i tupu aita i maoro roa, aore ra a paraparau no nia i te mau huru tupuraa i roto i te ao nei.) Teie te hoê uiraa: Eaha te tia ia tatou ia rave no te ora ˈtu i te hopea o teie faanahoraa o te mau mea?’

● ‘No te mea te here nei matou i te Atua e i to matou taata-tupu. Tera te ohipa e tia ia tatou paatoa ia rave, e ere anei?’

‘UA ITE MAITAI AU I TA OUTOU OHIPA’

● ‘Te oaoa nei au i te reira. E fetii anei aore ra e hoa Ite no Iehova anei to oe? . . . E nehenehe anei au e ui ia oe e e tiaturi anei oe i te mea ta matou e haapii ra no roto mai i te Bibilia, oia hoi e te ora nei tatou i “te mau mahana hopea,” ua fatata roa te Atua i te haamou i te feia iino e e riro mai te fenua nei ei paradaiso, i reira tatou e ora ˈi e a muri noa ˈtu ma te oraora maitai, i rotopu i te feia e here mau ra te tahi i te tahi?’

‘AITA TA ˈU E MONI’

● ‘Aita matou e titau nei i te moni. Tera râ, te pûpû atu nei matou i te hoê haapiiraa Bibilia tamoni ore i to oe fare. Teie te hoê o te mau tumu parau ta matou e tuatapapa ra. (A faaite i te upoo parau o te hoê pene i roto i te papai ta oe e pûpû ra.) E nehenehe anei au e rave i te tahi minuti no te faaite atu ia oe e mea nafea râ? Eita ta oe moni e pau aˈe.’

● ‘Te anaanatae nei matou i te taata eiaha râ i ta ratou moni. (A tamau â i te tauaparauraa. A faaite i te hoê papai e a faataa i te taata i te mau haamaitairaa ta ˈna e nehenehe e huti mai na roto i te taioraa i te reira. Mai te peu e e anaanatae mau o ˈna i te poroi e e taio iho â o ˈna i te papai, e nehenehe oe e vaiiho i te reira na ˈna. Mai te peu e e mea tano, a faataa e mea nafea ta tatou ohipa pororaa na te ao nei e turuhia ˈi i te pae moni.)’

IA PARAU MAI TE HOÊ TAATA E: ‘E HAAPAORAA BOUDDHA TA ˈU.’

● Eiaha e faaoti e hoê â ta ˈna mau tiaturiraa e ta te tahi atu feia haamori ia Bouddha. Mea papu ore te mau haapiiraa a te haapaoraa Bouddha, e mea taa ê ta ratou tatararaa i ta te tahi atu mau taata. Mea taa ê roa te haapaoraa Bouddha no te fenua Tapone i te haapaoraa Bouddha no te pae Apatoa hitia o te râ no Asia. Hau atu â, mea taa ê te mau manaˈo o te hoê taata i to te tahi atu. Tera râ, i te pae rahi, mea faufaa ia ite i te mau manaˈo i muri nei: (1) Aita te haapaoraa Bouddha e farii ra i te vai-mau-raa o te hoê Atua itea-ore-hia e te mata, Tei poiete i te mau mea atoa. Tera râ, te haamori nei e rave rahi feia haapaoraa Bouddha i te mau hohoˈa e te mau idolo rii a Bouddha. (2) Ua faariro te mau pǐpǐ a Siddhârtha Gautama, o tei fanaˈo i te tiaraa iˈoa Bouddha, ia ˈna mai te taata faaroo maitai roa ˈˈe, te hiˈoraa e tia ia pee. Ua faaitoito oia ia roaa te maramarama na roto i te tuatapaparaa i te huru o te taata na nia i te manaˈo taata; ua faaue atoa oia i te faaoreraa i te mau tumu o te mauiui ma te haavî i te feruriraa ia mou roa te hinaaro atoa o te taata. Ia au i ta ˈna parau, tera te eˈa o te nehenehe e aratai i te Nirvana, oia hoi te huru e tano i te hopea o te mau fanau-faahou-raa i roto i te tino ê. (3) Te haamori nei te feia haapaoraa Bouddha i te mau tupuna, no te mea te faariro nei ratou ia ratou mai te pu o to ratou oraraa.

Manaˈo no te tauaparauraa: (1) Ia paraparau oe i te hoê taata haapaoraa Bouddha, a haapapu maitai atu ia ˈna e e ere oe no roto i te Amuiraa faaroo Kerisetiano. (2) Te faatura nei te feia haamori ia Bouddha i te mau “buka moˈa”; i te pae rahi, e faatura ïa ratou i te Bibilia. Maoti i te paraparau maoro i nia i te philosophia a te haapaoraa Bouddha, a faaite atu i te poroi oaoa o te Bibilia. A faaite e aita te Bibilia e vauvau ra i te hoê philosophia taata noa, oia râ te Parau haamanahia a tei Poiete i te taata, te Atua ra o Iehova. A ani atu i te taata ma te tura mai te peu e e nehenehe oe e taio i te hoê manaˈo anaanatae no roto mai i taua buka moˈa ra, te Bibilia. (3) Te haafaufaa rahi nei e rave rahi feia haapaoraa Bouddha i te hau, i te oraraa o te utuafare, e te haa nei ratou i te pee i te mau faaueraa tumu morare. Mea pinepine, e farii-maitai-hia te hoê aparauraa no nia i te hoê o taua mau tumu parau ra. (4) A faataa i te taata ta oe e paraparau ra e, ia au i te Bibilia, e roaa mai te ravea mau no te mau fifi o te huitaata na roto i te haamauraa i te hoê faatereraa tia i nia i te raˈi. A faaite atu ia ˈna e te tohu maira te Bibilia eaha te tiai maira i te fenua e te horoa maira oia i te tiaturiraa faahiahia no te ora e a muri noa ˈtu i roto i te hoê paradaiso i te fenua nei. (5) E nehenehe atoa oe e parau atu ia ˈna e te faataa ra oia i te tumu e te tapao o te oraraa, te huru o te feia pohe e te tiaturiraa o te tia-faahou-raa, e oia atoa te mau tumu o te ino. Ia hohora oe i te mau parau mau maramarama o te Parau a te Atua ma te papu e te mǎrû, e putapûhia te mafatu o te feia mai te mau mamoe ra te huru.

Ua faaineine-taa-ê-hia te buka rairai ra À la recherche d’un père no te feia aau rotahi e haamori ra ia Bouddha.

IA PARAU MAI TE HOÊ TAATA E: ‘E HAAPAORAA HINDOU TA ˈU.’

● E tia ia oe ia ite e mea fifi roa te philosophia a te haapaoraa Hindou e aita oia e pee ra i te huru feruriraa i matarohia. Mea faufaa paha ia tapea i roto i te feruriraa i te mau manaˈo i muri nei: (1) Te haapii ra te haapaoraa Hindou e e toru huru to te atua Brahman: o Brahmâ te poiete, o Vishnu te paruru e o Śhiva te haamou. Aita râ te feia haapaoraa Hindou e tiaturi ra i te hoê atua otahi e e oraraa iho â to ˈna. (2) No ratou, e nephe pohe ore to te taoˈa atoa e vai ra i roto i te natura, o te pee ra i te hoê tereraa hopea ore o te fa-faahou-raa i roto i te tino ê. Te tiaturi ra ratou e e faataa te mau ohipa (Karma) i te huru o te fanau-faahou-raa, e e nehenehe e haere mai i rapae i te ‘huira hopea ore’ ia haapae-roa-hia te mau hinaaro atoa o te tino, i reira ïa te nephe e tahoê atu ai i te varua o te ao atoa nei. (3) I te pae rahi, e faatura te feia haapaoraa Hindou i te tahi atu mau haapaoraa. Te manaˈo ra ratou e e aratai te mau haamoriraa rau atoa e horoa ra i te mau haapiiraa patoi i te hoê â parau mau.

Maoti i te tamata i te aparau no nia i te philosophia a te haapaoraa Hindou, a hohora i te mau parau mau tamahanahana o te Bibilia Moˈa. Ua pûpûhia i te mau huru taata atoa te mau faanahoraa î i te here ta Iehova i rave ia noaa te ora e e haaputapû te mau parau mau maramarama o ta ˈna Parau i te mafatu o te feia e poia ra e e poihâ ra i te parau-tia. O te Bibilia anaˈe te horoa mau ra i te hoê tiaturiraa papu no a muri aˈe; o ˈna anaˈe teie e pahono ra ma te tano i te mau uiraa fifi ta te mau taata e uiui ra. No reira a horoa ˈtu i te ravea ia faaroo ratou i taua mau parau mau ra. E tapaohia ma te anaanatae e ua parauhia te himene 10. 121 o te Rig-Veda Hindou “Na te Atua itea-ore-hia.” I roto i te tahi mau huru tupuraa, e manaˈo paha oe e mea faufaa ia faahoro atu i reira, mai te hiˈoraa o Paulo o tei faahiti i te parau o te hoê fata tei pûpûhia ‘na te hoê Atua itea-ore-hia’ i to ˈna haereraa i Ateno. (Ohi. 17:22, 23) Mea anaanatae ia tapao e te iˈoa o te atua Hindou Vishnu, mai te peu e e tatarahia te digamma, e riro mai oia o Ish-nuh, teie te auraa “te taata ra o Noa” na roto i te reo Kaladaio. A faaite atu eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te auraa o te Diluvi rahi i te mau mahana o Noa. E nehenehe oe e tauturu i te feia haapaoraa Hindou e hepohepo ra no nia i te tiaturiraa i te fa-faahou-raa hopea ore i roto i te tino ê, ma te faaohipa i te mau manaˈo o te mau api 125, 126, i te tumu parau “Fa-faahou-raa i roto i te hoê tino ê.”

Te vai ra i roto i te mau buka rairai Le chemin de la liberté: la vérité divine e De Kurukshetra à Harmaguédon et à votre survie te mau haamaramaramaraa faufaa roa no te feia haapaoraa Hindou aau rotahi.

IA PARAU MAI TE HOÊ TAATA E: ‘E ATI IUDA VAU.’

● A tahi, ia papu ia oe eaha te hoê ati Iuda no ˈna iho. Mea iti e faaroo to ratou. No te rahiraa, te ati Iuda, e parau noa teie no te faataa i te nunaa.

Teie te tahi mau manaˈo e mea faufaa roa ia ite: (1) Ua opanihia te mau ati Iuda faaroo ia faahiti i te iˈoa o te Atua. (2) Te manaˈo ra e rave rahi ati Iuda e e buka Kerisetiano “te Bibilia”; eita râ oe e farerei i te fifi mai te peu e e faahiti oe i te reira mai “te mau Papai Hebera,” “te mau Papai” aore ra “te Torah.” (3) Ua riro te tutuu ei pu o to ratou faaroo e, no te mau ati Iuda paieti e rave rahi, hoê â to ˈna mana e to te mau Papai. (4) E nehenehe ratou e taai ia Iesu Mesia i te mau hamani-ino-raa uˈana ta te Amuiraa faaroo Kerisetiano i rave i nia i to ratou nunaa na nia i te iˈoa o Iesu. (5) Te tiaturi ra te rahiraa e te titau ra te Atua ia ratou ia faatura i te Sabati, e na te reira ïa e faahepo ia ratou ia haapae i te tapea i te moni i taua mahana ra.

No te faatuea i te manaˈo, e nehenehe oe e parau e: (1) ‘E farii paha oe e, noa ˈtu to tatou huru oraraa, te faaruru nei tatou pauroa i te hoê â mau fifi i roto i te ao nei. Te manaˈo ra anei oe e e itehia te hoê ravea mau o te vai maoro no te aro i te mau fifi rahi ta teie ui e farerei ra? (Sal. 37:10, 11, 29; 146:3-5; Dan. 2:44)’ (2) ‘E ere matou no roto i te Amuiraa faaroo Kerisetiano e aita matou e tiaturi ra i te Toru Tahi, te haamori nei râ matou i te Atua o Aberahama. Te anaanatae taa ê nei matou i te mau mea atoa no nia i te mau parau mau i te pae faaroo. E nehenehe anei au e ui ia oe nafea oe e faataa ˈi i te mea mau, no nia iho â râ i te mau huru tiaturiraa tuea ore e vai ra i rotopu i te mau ati Iuda? . . . (Deut. 4:2; Isa. 29:13, 14; Sal. 119:160)’ (3) ‘Te anaanatae rahi nei matou i te parau tǎpǔ a te Atua ia Aberahama, oia hoi e maitai te mau nunaa atoa o te fenua i to ˈna ra huaai. (Gen. 22:18)’

Mai te peu e e faaite te taata e aita oia e tiaturi ra i te Atua, a ani atu ia ˈna e mai te reira noa anei to ˈna manaˈo. I muri iho, e hinaaro paha oe e faataa ˈtu ia ˈna no te aha te Atua i faatia ˈi i te ino e te mauiui. Tera te hoê tumu parau o te haapeapea noa ra e rave rahi ati Iuda aita i moehia ia ratou te haamouraa o te nunaa i ravehia e te mau Nazi.

Mai te peu e e tauaparau oe no nia i te faufaaraa ia faaohipa i te iˈoa o te Atua, a ani na mua i te manaˈo o taua taata ra no nia i teie tumu parau. A faaite atu ia ˈna e te opani ra te Exodo 20:7 ia faahiti faufaa ore i te iˈoa o te Atua, tera râ, aita taua irava ra e opani ra ia faahiti i te reira ma te faatura. I muri iho, a haaferuri ia ˈna i nia i te mau irava mai te Exodo 3:15 (aore ra Salamo 135:13); Te mau arii 1, 8:41-43; Isaia 12:4; Ieremia 10:25; Malaki 3:16.

Ia tauaparau oe no nia i te Mesia: (1) A faahiti na mua i te mau haamaitairaa e roaa mai i raro aˈe i ta ˈna faatereraa, maoti i te faataa o vai râ oia. (2) I muri iho, a haaferuri i nia i te mau irava no nia i te Mesia o te faaite atea ra ia ˈna mai te hoê taata te huru. (Gen. 22:17, 18; Zek. 9:9, 10; Dan. 7:13, 14) (3) E tia paha ia oe ia faataa ê i na haereraa mai e piti o te Mesia. (A faaau i te Daniela 7:13, 14 e te Daniela 9:24-26.) (4) Ia paraparau oe no nia ia Iesu, a haapapu i te opuaraa a te Atua o te tupu riirii noa. A haapapu e ua rave o Iesu i ta ˈna ohipa haapiiraa maa taime iti hou te Atua a faatia ˈi i te haamouraa o te piti o te hiero, o tei ore roa i patu-faahou-hia. Tera râ, ua tuu o Iesu i te faufaaraa i nia i te rave-faaoti-raa i te Ture e te mau Peropheta e i nia i te oraraa hanahana a muri aˈe i reira teie mau papai e aratai ai i te feia o te faaohipa i te faaroo.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono