Pene 23
Eiaha e haamoehia i te mahana o Iehova
1. a) I to outou iteraa e ua fatata roa i te faaorehia te mau mauiui atoa no roto mai i te amuiraa o te mau mea tahito, eaha ïa to outou huru? b) No taua parau ra, eaha te mau uiraa e tia ia tatou ia haapao maitai?
I TO outou haamataraa i te haapii i te Bibilia, ite oioi atura outou e ua fatata roa te mau mauiui o te oraraa no roto mai te amuiraa o te mau mea e vai nei i te faaorehia (Luka 21:28). Ua taa ia outou e te opuaraa a te Atua o te faariroraa ïa i te fenua taatoa nei ei paradaiso. Oia mau, e ore roa te ohipa taparahi taata, te tamaˈi, te maˈi e te pohe, e e ora faahou mai te mau taata pohe i herehia e tatou. Auê ïa tiaturiraa mahanahana e! Ua papu maitai i teie nei e ua fatata roa taua mau tauiraa ra i te tupu, na roto i te mau tapao e faaite ra e ua haamata te hoˈiraa mai o te Mesia, e to ˈna tiaraa Arii, ma te ite-ore-hia e te mata, i te matahiti 1914 ra, e mai reira mai te ora nei ïa tatou i te mau mahana hopea o teie nei ao iino. Ua faatupu anei taua ite ra i te tahi mau tauiraa i roto i to outou oraraa? Te faaite ra anei to outou huru oraraa e e ua papu maitai ia outou e ua fatata roa mai te “mahana o Iehova”?
2. a) Anafea te “mahana o Iehova” e tae mai ai? b) No te aha e ua tano iho â o Iehova i te oreraa e faaite mai ia tatou i te ‘mahana e te hora’?
2 Te faaite papu mai nei te mau Papai e te “ui” o tei ite i te omuaraa o te taeraa mai te Mesia e ite atoa ïa ratou i te “mahana rahi o Iehova” ra, te mahana i reira oia e haava ˈi i te feia atoa i rave i te parau tia ore (Mat. 24:34; Zeph. 1:14 e tae atu i te 2:3). I teie nei, ua paari roa taua “ui” ra. Teie râ, aita te Bibilia e faaite ra i te taio mahana i reira o Iesu e haamou ai i te faanahoraa a Satani i te fenua nei na nia i te iˈoa o Iehova. “Area te reira mahana e te reira hora, e ore roa te hoê e ite; e ore hoi te mau melahi o te raˈi, e ore atoa te Tamaiti, maori râ o te Metua anaˈe ra.” (Mareko 13:32). Ua riro te oreraa te mau Papai e faahiti i taua tumu parau ra ei mea faufaa roa. No te aha? No te mea e ua hinaaro oia ia faaite mai te taata i te mea e vai ra i roto to ratou mafatu. Parau mau, te feia aita e here mau ra ia Iehova e tamata ïa ratou i te haamaoro â i to ˈna “mahana” i roto i to ratou feruriraa no te raveraa ma te haapeapea ore i ta ratou mau ohipa au-rahi-hia ra e ratou. Inaha, e farii noa Iehova i te feia anaˈe e here mau ra ia ˈna ma te faaite e te tavini mau ra ratou ma to ratou nephe taatoa, ma te ore roa e haapeapea i te taio mahana i reira te amuiraa ino e mou ai. Eita o Iehova e ta ˈna Tamaiti e farii i te feia pumahana e te feia manaˈo feaa to ratou. — Apo. 3:16; Sal. 37:4; Ioane 1, 5:3.
3. Eaha ta Iesu i faaara mai no taua tumu parau ra?
3 Te faaara nei Iesu i te feia e here mau ra ia Iehova: “E tena na, e faaitoito atoa outou; aore hoi outou i ite i te hora.” (Mareko 13:33-37). Te ani atoa mai nei oia ia tatou e eiaha e vaiiho ia faateimahahia tatou e te maa, te inu aore ra te mau “peapea o teie nei ao” ia moe ia tatou e te rû maira taua mahana ra. — Luka 21:34-36; Mat. 24:37-42.
4. Ia au i te mau parau a Petero, eaha te mau faahopearaa no taua “mahana o Iehova” ra?
4 I muri roa iho, ua aˈo atoa o Petero i te feia faaroo mau e e ‘tiai e eiaha roa e haamoe i te mahana o Iehova, te mahana e mou ai te raˈi i te tutuihia i te auahi, e te tarapape te mau mea rii tumu i te veavea rahi’. Oia mau, eiaha roa tatou e haafaufaa ore i te fatataraa mai o taua “mahana o Iehova” ra. Ua fatata roa te “mau raˈi” oia hoi te mau faatereraa itehia e te taiete taata ino i te monohia e te mau “raˈi apî e te hoê fenua apî” tei poietehia e te Atua. Taa ê atu i te reira, e mou atoa te mau “mea rii tumu” no roto mai i teie faanahoraa o te ao nei, — to ˈna mau feruriraa no te tiamâraa, to ˈna oraraa taiata e to te pae materia atoa, — e tarapape atoa ïa ratou i roto i te auahi haamouraa o te “mahana o Iehova” ra. (Petero 2, 3:10-13.) E mea tia ïa ia vai ara noa tatou ma te tiaturi mau e nehenehe teie mau arepurepuraa e haamata i te hoê mahana. — Mat. 24:44.
Ia ara noa tatou i te mau tupuraa no roto mai i te tapao
5. a) Mai te aha te huru te pahonoraa a Iesu i te uiraa i faaitehia i roto i te Mataio 24:3 e tano ai no te hopea o te amuiraa ati Iuda? b) Eaha te tuhaa o ta ˈna pahonoraa e faaite ra i te mau tupuraa tei tupu i te matahiti 1914 ra?
5 I te anotau o ta tatou e ora nei, e tia ia tatou ia ite papu i te mau mea rii atoa o te tapao e nehenehe ai tatou e ite i te “mau mahana hopea” aore ra te “hopea o te nei ao”. Ia taa papu ia tatou te auraa o te tapao, e tia ïa ia vai noa i roto i to tatou feruriraa te mea e, i to Iesu pahonoraa ˈtu i te uiraa a to ˈna mau pǐpǐ mai tei papaihia i roto i te Mataio 24:3, e tupu te tahi o ta ˈna mau parau i te hopea o te amuiraa o te mau ati Iuda o te senekele matamua, area râ te tupuraa rahi mau tei mua ˈtu â ïa. No reira, te faaiteraa a Iesu i roto i te irava 4 e tae atu i te irava 22, ua itehia ïa te hoê tupuraa iti noa i rotopu i te matahiti 33 e te matahiti 70. Tera râ, e tupu te taatoaraa o taua parau tǎpǔ ra i to tatou nei tau; te haapapu ra oia i te tau tei haamata mai i te matahiti 1914 ra, i te “taeraa mai” te Mesia e te “hopea o te ao nei”. (E tano atoa teie mau parau ia Mareko 13:5-20 e ia Luka 21:8-24.) I roto i te Mataio 24:23-28, te faaite ra o Iesu i te mau ohipa e tupu mai te matahiti 70 e tae atu i to ˈna taeraa mai (e tano teie huru hiˈoraa ia Mareko 13:21-23). I te pae hopea, te tupu nei te mau ohipa apî i horoahia i roto i te Mataio 24:29 e tae atu i te hopea o te pene 25, mai te matahiti 1914 mai â. — Hiˈo atoa i te Mareko 13:24-37 e te Luka 21:25-36.
6. a) No te aha tatou e tia ˈi ia imi i roto i te mau ohipa e tupu nei i teie mahana te tupuraa no te “tapao”? b) Na roto i te tauturu a teie mau uiraa i te hopea o teie paratarapha, faaite mai e mea nafea te tapao i te tupuraa mai te matahiti 1914 maira.
6 E tia ia tatou tataitahi ia taa oioi noa i roto i te mau ohipa e itehia nei i teie tau i te tupuraa o te “tapao”. Oia mau, ia faaau anaˈe tatou i teie mau tupuraa i nia i te mau parau tohu a te Bibilia, e tauturu mai ïa te reira ia tatou eiaha tatou ia ‘haamoe i te mahana o Iehova’ e ia faaite tatou ma te papu maitai i te reira ia faaara anaˈe tatou i to tatou mau taata-tupu e te rû maira te “mahana tahooraa na to tatou Atua”. (Isa. 61:1, 2.) Na roto i teie na manaˈo e piti, e hiˈopoa anaˈe na tatou i te tahi mau huru tupuraa o te “tapao” i faaitehia i muri nei.
Mai te aha te huru to te tahi ‘fenua tiaraa mai e aro i te tahi fenua e te tahi basileia aroraa mai i te tahi basileia’ mai te matahiti 1914 mai, ia au i tei tǎpǔhia mai? Eaha ˈtu â te tahi mau tupuraa tei iteahia mai i teie mau avae hopea nei, e turu nei i teie parau tohu?
Eaha te rahi o te oˈe e haafifi nei i te ao nei noa ˈtu te ite aravihi o te XXraa o te senekele?
Ua ite-pinepine-mau-hia anei te mau aueueraa fenua i tera e tera vahi mai te matahiti 1914 mai?
Eaha te “maˈi pee”, tei tupu i te matahiti 1918 ra e tei haapohe rahi aˈe i te taata i te Tamaˈi Rahi Matamua o te ao nei? Noa ˈtu e e ua haere te ite i mua i te pae rapaauraa, eaha te mau maˈi o te riro nei ei maˈi pee i teie mahana?
Nafea outou e ite ai e te tarapape nei te aau o te taata, ia au i te parau tohu i roto ia Luka 21:26?
Eaha te mea e tiaturi ai outou e, aita te mau tupuraa i papaihia i roto i te Timoteo 2, 3:1-5 i vai noa mai mai te reira te huru, te haere noa ˈtura râ i te inoraa a fatata noa ˈtu ai tatou i te mau mahana hopea?
Te faataa-ê-hia nei te mau taata
7. a) Eaha ˈtu â te ohipa maere i faaitehia i roto i te Mataio 13:36-43 ta Iesu i taai atu i te hopea o te ao nei? b) Eaha te auraa o taua faahohoˈaraa ra?
7 Te vai nei â te tahi mau ohipa papu maitai e te maere hoi o ta Iesu i faatuati i nia i te hopea o te amuiraa o te mau mea e vai nei. Te hoê o taua mau ohipa ra oia hoi ïa te faataa-ê-raahia te mau “tamarii o te basileia” e te mau “tamarii a te varua ino”. Te parau ra o Iesu no taua faataa-ê-raa ra i roto i te hoê o ta ˈna mau parabole, i reira to ˈna faahitiraa i te hoê aua sitona ta te hoê enemi i haere mai e ueue na nia iho i te zizania. I roto i taua faaauraa parau ra, ua faahohoˈahia ïa te “sitona” i te mau kerisetiano mau tei faatavaihia. Area te “zizania” ra, o te mau kerisetiano haavare ïa. I te hopea o te amuiraa o te mau mea, i reira ïa te “zizania”, oia hoi te feia faahua kerisetiano tei faahohoˈahia i te mau “tamarii a te varua ino” no te mea ua nounou ratou i te ao e faaterehia ra e te Diabolo, e faataa-ê-hia ai i te mau “tamarii o te basileia” o te Atua e e tapaohia ratou no te haamouraa (Mat. 13:36-43). Ua ite-mau-hia anei taua huru faataa-ê-raa ra?
8. a) I muri aˈe i te Tamaˈi Rahi matamua, eaha te faataa-ê-raa rahi tei tupu i rotopu i te feia e parau ra e e kerisetiano ratou? b) Mea nafea te mau kerisetiano mau tei faatavaihia i te varua te faaiteraa e o ratou mau te mau “tamarii o te basileia”?
8 I muri aˈe i te Tamaˈi Rahi Matamua, ua itehia te hoê faataa-ê-raa rahi i rotopu i te mau taata e parau nei e e kerisetiano ratou. Ua amaha ïa ratou i roto e piti pǔpǔ: 1) Te mau upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano e to ˈna mau melo, o tei turu papu atu i te Taiete o te mau Nunaa (i teie mahana o te Hau Amui ïa) e ma te turu-uˈana-raa ˈtu i te here aiˈa. 2) Te mau kerisetiano mau ïa tei faatavaihia e te varua moˈa, mea iti roa ratou i muri aˈe i te tamaˈi, o tei turu ïa ma te tuutuu ore i te Basileia mesia o te Atua. I to ratou turu-tahaa-raa ˈtu i te mau faatereraa o te ao nei no te haamauraa i te hau e te ino ore, ua haapapu maramarama mai ïa te pǔpǔ matamua e e ere ratou i te mau kerisetiano mau (Ioane 17:16). Ua faaau papu maitai râ te mau tavini a Iehova i te Taiete a te mau Nunaa i te hohoˈa no to tatou nei tau o “te mea riaria e pau ai ra” o tei faaitehia i roto i te Mataio 24:15. Ua faaite papu ratou e o ratou mau “te mau tamarii o te basileia” o te Atua na roto i te pororaa i taua parau apî maitai o te basileia ra (...) e ati noa ˈˈe teie nei ao. (Mat. 24:14.) Eaha ˈtura ïa te mau faahopearaa?
9. Eaha te faahopearaa matamua no te pororaahia te Basileia?
9 Ua itehia na mua roa te hoê haaputuputuraa i te toea o te feia “maitihia”, no te mau kerisetiano faatavaihia i te varua moˈa. Noa ˈtu â ïa e ua purara ratou i tera e tera nunaa, no na “apoo mataˈi e maha ra” teie râ, ua haaputuhia mai ratou i raro aˈe i te aratairaa a te mau melahi i roto i te hoê faanahonahoraa tahoê mau. — Mat. 24:31.
10. a) Eaha te faataa-ê-raa i tupu faahou i muri iho? Eaha te parau tohu e faaite ra i te reira? b) Eaha te auraa no te tupuraa o te taatoaraa o taua mau parau tohu ra?
10 E i muri iho, mai ta ˈna hoi i tohu, ua haamata ihora Iesu i te faataa ê i te mau taata no roto i te mau nunaa atoa, “mai te tiai mamoe e faataa i te mamoe i te puaaniho ra”. E taua ohipa ra ta te Mesia e faatere maira na nia mai i to ˈna terono i nia i te raˈi te rave-noa-hia nei â ïa i teie mahana, e ohipa te reira na outou iho. E te rahiraa o te mau taata, e patoi nei ma te vahavaha i te Basileia o te Atua e ta ˈna mau “tamarii” faatavaihia, e haere ïa ratou e e rave i te “pohe mure ore”. E e titau ïa te Fatu i te tahi atu mau taata ia fatu ratou i te tuhaa o to ˈna Basileia i te fenua nei no te ora ˈtu i reira e a muri noa ˈtu. Ua amui atu taua mau taata i faaauhia i te mamoe ra i te mau “tamarii o te basileia” tei faatavaihia i te varua, noa ˈtu â ïa e o ratou teie e hamani-ino-hia nei i teie mahana (Mat. 25:31-46). Hau atu â, te tauturu nei ratou i taua mau taata ra ma te haapao maitai no te pororaa i te hoê parau faufaa mau, oia hoi te parau no te Basileia. I teie nei, te rave nei te hoê nahoa rahi e hia rahiraa mirioni i taua ohipa ra. Ua tae te parau no te Basileia i te hopea o te fenua nei. Eaha te auraa no teie mau tupuraa? Te fatata oioi atura ïa tatou i te hopea no te mau “mahana hopea” e te fatata roa maira te “mahana o Iehova”.
Ta te oraraa no a muri atu e faaherehere maira na tatou?
11. Te toe ra anei te ohipa i roto i te pororaa hou a tae mai ai te “mahana o Iehova”?
11 Te vai râ anei te mau parau tohu o te tupu hou a haamata ˈi te mahana rahi e te riaria o Iehova? E. Aitâ ïa te faataa-ê-raa i te mau taata e ravehia nei ia au i te tumu parau no te Basileia, i oti atura. I te tahi mau fenua i reira te opani-etaeta-raahia te ohipa pororaa, e rave rahi matahiti, i teie mahana te haaputu-rahi-hia nei te mau pǐpǐ apî. E tae noa ˈtu i te mau fenua aita te mau taata e farii ra i te parau apî maitai, e faaite papu ïa tatou e te turu nei tatou i te parau-tia e te aroha faito ore o Iehova na roto i te tamau-noa-raa i te poro. Teie te taime tano maitai no te faaitoito rahi atu â. E, ua tǎpǔ mai hoi Iesu e ia oti anaˈe taua ohipa ra ‘o te hopea ïa i reira’. — Mat. 24:14.
12. a) Ia au i te Tesalonia 1, 5:2, 3, eaha te ohipa taa ê o te tupu faahou â? b) Eaha ïa to ˈna auraa no tatou?
12 Te faaite nei ra te tahi â parau tohu papu maitai e: “E parau hoi te taata e, E hau, e aita e ino, ei reira ra ratou e roohia-noa-hia mai ai e te pohe oioi, mai te vahine hapu ia roohia i te mauiui ra, e e ore roa ratou e ora.” (Tes. 1, 5:2, 3). E ite atu iho â tatou e mea nafea râ ta te mau taata ia parau: “Hau e aita e ino!” Taa ê noa ˈtu ai i te reira, eiaha e manaˈo e e nehenehe ta te mau faatere o te ao nei e faatitiaifaro i te mau fifi o te huitaata nei. Eita te feia e ore e ‘haamoe ra i te mahana o Iehova’ e vare noa ˈˈe. Ua ite ratou e e “pohe [taue noa]” te haere mai i muri noa ˈˈe i taua piiraa ra.
13. Eaha te mau ohipa e tupu i muri noa iho i te piiraa e “E hau e aita e ino”, e mai te aha te huru ia tupu anaˈe te reira?
13 I te omuaraa, ia au i te mau Papai, e fariu tia ˈtu te mau upoo faatere politita atoa o te ao nei i nia ia Babulonia Rahi, te hau emepera o te haapaoraa hape o te ao nei, no te haamou atu ia ˈna (Apo. 17:15, 16). Te itehia nei te tahi au-ore-raa e tupu ra i nia i te mau haapaoraa i teie mahana, te amuiraa faaroo kerisetiano iho â râ. Te faaohipa nei te mau faatereraa tei rave i te hoê politita no te patoi i te faaroo i teie nei, i te hoê mana puai i roto i te mau Hau amui. I te tahi aˈe pae, tae noa ˈtu i te mau fenua tapea i te peu faaroo, ua faarue te rahiraa o te taata i te haamoriraa a ta ratou mau tupuna. Eaha ïa te auraa o taua mau mea ra? Ua fatata roa ïa te mau haapaoraa haavare atoa i te haamouhia. I muri aˈe i te reira, ia fariu anaˈe te mau nunaa i nia ia Iehova na roto i te aroraa ˈtu i te feia e turu ra i to ˈna hau arii, e tae mai ïa te riri o te Atua i nia i te mau faatereraa politita e to ratou mau taata no te haamou roa ia ratou. I te pae hopea, e hurihia ˈtu ïa o Satani e ta ˈna mau demoni i roto i te abuso; eita ïa ta ratou e nehenehe faahou e haafifi i te mau taata. O te “mahana o Iehova”, te mahana i reira to ˈna iˈoa e faahanahana-roa-hia ˈi. — Ezek. 38:18, 22, 23; Apo. 19:11 e tae atu i te pene 20:3.
14. No te aha tatou e hape ai ia manaˈo anaˈe tatou e mea atea â te mahana o Iehova?
14 E tae mai taua mahana ra i te taime iho â i faataahia e te Atua. E ore e haamaoro hua (Hab. 2:3). Eiaha e haamoe e ua haamouhia o Ierusalema i te matahiti 70 ra i te taime iho â aita te mau ati Iuda e tiai faahou ra i te reira e ua manaˈo ratou e aita e ati faahou. E o Babulonia ïa? Taua oire Tahito puai rahi ra, mǎtaˈu ore e tei auahia i te patu paari rarahi. Tera râ, ua topa oia i te hoê noa pô. Mai te reira atoa te huru, ia topa anaˈe mai te “pohe [taue]” i nia i te amuiraa o te mau mea ino e vai nei. Ia tae anaˈe mai oia, e tia ia iteahia mai ïa tatou ma te tahoêhia i roto i te haamoriraa mau e ma te ‘ore e haamoe’ i te mahana o Iehova!
Ei haapoto-noa-raa
● No te aha e mea faufaa ia ore e ‘haamoe’ i te mahana o Iehova? E nafea tatou e nehenehe ai e haamanaˈo noa?
● E ohipa na tatou te faataa-ê-raa e tupu ra i teie mahana i roto i tei hea auraa?
● Eaha te ohipa e tupu hou a haamata ˈi te mahana o Iehova? Eaha ïa te tia ia tatou ia rave?