TUMU PARAU MATAMUA
E buka maitai noa anei te Bibilia?
Ua oti te Bibilia i te papaihia a piti tausani matahiti aˈenei. E rave rahi buka tei papaihia i muri aˈe e hope atura to ratou tau. Area te Bibilia, te vai noa nei ïa. A hiˈo na i te mau manaˈo i muri nei.
E feia mana tei tamata i te faaore i te Bibilia. A hiˈo na tei tupu i te mau fenua parauhia Kerisetiano i te senekele 13 e tae atu 15. Te faaite ra te tahi buka, “te vai ra anaˈe ta te taata Bibilia na roto i te reo tumu [o te rahiraa o te taata] e ia taio ratou i te reira, e faarirohia ïa ei feia orure hau e te patoi.” (An Introduction to the Medieval Bible) E nehenehe e taparahihia te feia e huri i te Bibilia na roto i te reo tumu o te taata, oia atoa tei faaitoito ia haapii i te Bibilia. Te vai ra vetahi, ua haapohe-roa-hia.
Noa ˈtu to ˈna mau enemi, o te Bibilia te buka opere-roa ˈˈe-hia na mua ˈˈe e tae roa mai i teie nei. Ua neneihia e pae miria Bibilia aore ra te tahi tuhaa o te reira na roto hau atu 2 800 reo. Mea atea roa ïa ia faaauhia i te tahi atu mau buka philosopho, aivanaa e te vai ra ˈtu â o tei operehia i te tahi noa mau vahi e o te titauhia ia faaapî i muri aˈe.
Ua riro te huriraa o te Bibilia na roto vetahi reo ei ravea ia vai noa tera mau reo e ia itehia te mau taˈo apî. Ua haafaufaa-mau-hia te huriraa a Martin Luther i roto i te reo Heremani. Ua parauhia o te neneiraa matamua o te King James Version “te buka faufaa roa ˈˈe” no te reo Beretane.
“Ua ohipa mau [te Bibilia] i nia i te mau nunaa taata no Europa e no te pae apatoerau o Marite. Eiaha noa i nia i te mau tiaturiraa e peu, i nia atoa râ i te hamaniraa i te mau taoˈa, te mau papai, te ture, te poritita e i roto i te tahi atu mau tuhaa e rave rahi o te ore e nehenehe e faahiti pauroa ˈtu.”—The Oxford Encyclopedia of the Books of the Bible.
Teie noa te tahi haapapuraa e faaite ra mea taa ê te Bibilia. No te aha râ tera te buka opere-roa ˈˈe-hia? No te aha te taata i ineine ai i te pohe no te reira? Teie te tahi mau tumu: Tei roto i te Bibilia te mau aratairaa paari o te tauturu i te taata ia oaoa e ia haafatata i te Atua. Te faataa ra te Bibilia eaha te tumu o te mauiui e te mau fifi o te taata. E hau roa ˈtu â, te fafau atoa mai ra fatata te taime e ore roa te reira.
Te haapii ra te Bibilia nafea ia rave i te maitai e ia haafatata i te Atua
Mea faufaa ia haere i te haapiiraa. Te parau ra râ te tahi tumu parau i roto i te vea Ottawa Citizen i Kanada, “noa ˈtu e rave rahi parau tuite ta oe, e ere te auraa e rave oe i te faaotiraa maitai.” A feruri na, e rave rahi taata ua noaa ta ratou parau tuite, mai te mau ona rahi e te mau tia faatere. Noa ˈtu râ, te haavare nei ratou, te taviri nei i te taata e te eiâ nei. Ia au i te tahi titorotororaa piahia e te taiete Edelman, “tera te tumu rahi i faaea ˈi te taata i te tiaturi ia ratou.”
Te horoa ra te Bibilia i te haapiiraa o te tauturu i te taata ia oaoa e ia haafatata i te Atua. Te haapii mai ra e nafea ia ite “i te parau-tia, e te parau au, e te piˈo ore, e te mau eˈa maitatai atoa ra.” (Maseli 2:9) A hiˈo na i tei tupu no Stephen, 23 matahiti, o tei tapeahia i te fare auri i Poronia. I reira, ua haamata oia i te haapii i te Bibilia e te haafaufaa i te mau aˈoraa paari e vai ra i roto. Ua papai oia: “I teie nei au i taa ˈi eaha te auraa, ‘e faatura ˈtu i to metua tane e to metua vahine.’ Ua haapii atoa vau nafea ia haavî i to ˈu huru, te riri iho â râ.”—Ephesia 4:31; 6:2.
Ua haafaufaa mau Stephen i te aratairaa o te Maseli 19:11: “Na te haapao o te taata e ore e riri vave ai; o to ˈna ïa maitai te faaore i te hara ra.” Tei mua anaˈe Stephen i te tahi tupuraa fifi, e feruri maite na mua oia i te reira a haapao atu ai i te mau aratairaa papu a te Bibilia. Ua na ô oia: “Ua ite mau vau tei roto i te Bibilia te aratairaa maitai roa ˈˈe.”
Ua faainohia Maria, e Ite no Iehova, i mua i te taata e te tahi vahine o tei imi i te peapea. Aita râ Maria i tâuˈa e aita i pahono atu. Taa aˈera i tera vahine ohipa ino ta ˈna i rave e ua imi oia i te mau Ite. Hoê avaˈe i muri aˈe, farerei faahou atura oia ia Maria. Ua haru ia ˈna i roto i to ˈna rima e ua ani ia faaore i ta ˈna hapa. Ua taa maitai atoa oia ua faaite Maria i te mǎrû no ta ˈna mau tiaturiraa. Eaha te hopearaa? Ua haapii tera vahine e e pae melo o to ˈna utuafare i te Bibilia e te mau Ite no Iehova.
Ua faaite Iesu e itehia te paari na roto i ta ˈna mau ohipa. (Luka 7:35) E ere anei e mau aratairaa î i te paari ta te Bibilia? E tauturu mai hoi te reira ia riro ei taata maitai aˈe. Maoti ta ˈna mau aratairaa “e paari ai te aau o te maua,” “e oaoa ˈi te aau” e “e maramarama ˈi te mata nei” no te ite i te mea maitai e te mea ino e eaha te opuaraa a te Atua.—Salamo 19:7, 8.
Te faataa ra te Bibilia mea nafea te ati e te mauiui i te haamataraa
Ia rave te mau aivanaa i te maimiraa no nia i te tahi maˈi pee, e imi na mua ratou na te aha i faatupu i te reira. Hoê â huru no te mau ati e fifi o te huitaata. E faufaa rahi to roto i te Bibilia no te mea na ˈna e faatia ra i tei tupu i te haamataraa, i te taime i ô mai ai te ino.
Te faaite ra te Genese, ua haamata te ati o te huitaata a orure hau ai na taata matamua i te Atua. Ua maiti raua i te faaoti eaha te mea maitai e te mea ino, e tiaraa anaˈe hoi tera no to tatou Atua poiete! (Genese 3:1-7) Ma te peapea, mai reira mai te rahiraa i faaite ai i te hoê â huru feruriraa orure hau. Ua itehia anei te tiamâraa e te oaoa? Aita roa, o te aroraa, te haavîraa, te haerea iino tei rahi mai e ua atea roa te taata i te Atua. (Koheleta 8:9) Ua tano maitai ta te Bibilia e parau ra: “E ere hoi tei te taata . . . i te haapao i to ˈna taahiraa.” (Ieremia 10:23) Te parau apî râ, fatata roa te orureraa hau a te huitaata i te faaea.
Te faaite ra te Bibilia i te tupu a muri aˈe
Te haapapu maira te Bibilia e here rahi to te Atua no te feia e auraro ra ia ˈna e e haapao ra i ta ˈna mau faaueraa. No reira oia e faaore ai i te ino e te mauiui. “E amu [te feia iino] i ta ratou iho i imi.” (Maseli 1:30, 31) “Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau.”—Salamo 37:11.
“O [te Atua] tei hinaaro i te taata atoa ia ora, e ia noaa te ite i te parau mau.”—Timoteo 1, 2:3, 4
E faatupu te Atua i ta ˈna opuaraa e hopoi mai i te hau i te fenua nei maoti “te basileia o te Atua.” (Luka 4:43) Na tera Basileia e faatere i te ao taatoa e mea na roto i tera ravea te Atua e haapapu ai tei ia ˈna te tiaraa e faatere i te huitaata. Teie ta Iesu i parau no tera Basileia: “Ia tae to oe ra basileia. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei.”—Luka 11:2.
E rave te feia e faaterehia ra e te Basileia o te Atua i to ˈna hinaaro ma te farii i te tiaraa faatere o te Atua poiete, eiaha to te tahi taata. E ore roa te mau ohipa petaraa, te nounou, te veve, te hiˈo-ino-raa i te tahi nunaa e te mau tamaˈi. I tera taime, hoê anaˈe nunaa, hoê faatereraa, hoê aratairaa no nia i te mea maitai e te mea ino e hoê anaˈe haamoriraa.—Apokalupo 11:15.
Mea faufaa roa te ite no te fanaˈo i tera huru oraraa. Te na ô ra te Timoteo 1, 2:3, 4: “O [te Atua] tei hinaaro i te taata atoa ia ora, e ia noaa te ite i te parau mau.” O te iteraa ïa i ta te Bibilia e haapii ra no nia i te pǎpǎ ture a te Basileia: Te mau ture e aratairaa ta ˈna e faaohipa no te faatere i te taata, mai te itehia ra i roto i ta Iesu Mesia Aˈoraa i nia i te mouˈa. (Mataio, pene 5-7) A taio ai i tera na pene e toru, a tamata na i te feruri i te huru o te oraraa ia haapao te taata atoa i ta Iesu mau aˈoraa paari.
E maere anei tatou o te Bibilia te buka opere-roa ˈˈe-hia na te ao nei? Eita roa ˈtu! Te itehia ra no ǒ mai i te Atua ra te mau haapiiraa e vai ra i roto. Na roto i to ˈna opereraahia, te faaite ra te Atua i to ˈna hinaaro ia haapii te taata no te mau reo e nunaa atoa i te parau mau no nia ia ˈna e ia fanaˈo ratou i te mau haamaitairaa ta te Basileia o te Atua e faatupu.—Ohipa 10:34, 35.