VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g16 Nº 2 api 3-7
  • E buka maitai noa anei te Bibilia?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E buka maitai noa anei te Bibilia?
  • A ara mai na! 2016
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te haapii ra te Bibilia nafea ia rave i te maitai e ia haafatata i te Atua
  • Te faataa ra te Bibilia mea nafea te ati e te mauiui i te haamataraa
  • Te faaite ra te Bibilia i te tupu a muri aˈe
  • Te maitai e te ino: E aratairaa papu te Bibilia
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2024
  • Te hoê pu otahi o te paari hau aˈe
    Eaha te tumu o te oraraa? Nafea outou e ite ai i te reira?
  • “Inaha, te faaapî nei au i te mau mea atoa nei”
    “Inaha, te faaapî nei au i te mau mea atoa nei”
  • Te buka e faaite ra i te ite no nia i te Atua
    Te ite e aratai i te ora mure ore
Ite hau atu â
A ara mai na! 2016
g16 Nº 2 api 3-7
Te taio ra te tahi taata i te Bibilia

TUMU PARAU MATAMUA

E buka maitai noa anei te Bibilia?

Ua oti te Bibilia i te papaihia a piti tausani matahiti aˈenei. E rave rahi buka tei papaihia i muri aˈe e hope atura to ratou tau. Area te Bibilia, te vai noa nei ïa. A hiˈo na i te mau manaˈo i muri nei.

  • E feia mana tei tamata i te faaore i te Bibilia. A hiˈo na tei tupu i te mau fenua parauhia Kerisetiano i te senekele 13 e tae atu 15. Te faaite ra te tahi buka, “te vai ra anaˈe ta te taata Bibilia na roto i te reo tumu [o te rahiraa o te taata] e ia taio ratou i te reira, e faarirohia ïa ei feia orure hau e te patoi.” (An Introduction to the Medieval Bible) E nehenehe e taparahihia te feia e huri i te Bibilia na roto i te reo tumu o te taata, oia atoa tei faaitoito ia haapii i te Bibilia. Te vai ra vetahi, ua haapohe-roa-hia.

  • Noa ˈtu to ˈna mau enemi, o te Bibilia te buka opere-roa ˈˈe-hia na mua ˈˈe e tae roa mai i teie nei. Ua neneihia e pae miria Bibilia aore ra te tahi tuhaa o te reira na roto hau atu 2 800 reo. Mea atea roa ïa ia faaauhia i te tahi atu mau buka philosopho, aivanaa e te vai ra ˈtu â o tei operehia i te tahi noa mau vahi e o te titauhia ia faaapî i muri aˈe.

  • Ua riro te huriraa o te Bibilia na roto vetahi reo ei ravea ia vai noa tera mau reo e ia itehia te mau taˈo apî. Ua haafaufaa-mau-hia te huriraa a Martin Luther i roto i te reo Heremani. Ua parauhia o te neneiraa matamua o te King James Version “te buka faufaa roa ˈˈe” no te reo Beretane.

  • “Ua ohipa mau [te Bibilia] i nia i te mau nunaa taata no Europa e no te pae apatoerau o Marite. Eiaha noa i nia i te mau tiaturiraa e peu, i nia atoa râ i te hamaniraa i te mau taoˈa, te mau papai, te ture, te poritita e i roto i te tahi atu mau tuhaa e rave rahi o te ore e nehenehe e faahiti pauroa ˈtu.”—The Oxford Encyclopedia of the Books of the Bible.

Teie noa te tahi haapapuraa e faaite ra mea taa ê te Bibilia. No te aha râ tera te buka opere-roa ˈˈe-hia? No te aha te taata i ineine ai i te pohe no te reira? Teie te tahi mau tumu: Tei roto i te Bibilia te mau aratairaa paari o te tauturu i te taata ia oaoa e ia haafatata i te Atua. Te faataa ra te Bibilia eaha te tumu o te mauiui e te mau fifi o te taata. E hau roa ˈtu â, te fafau atoa mai ra fatata te taime e ore roa te reira.

HAAPOTORAA

Ua matara te Bibilia

Ua oti na 66 buka moˈa o te Bibilia i te papaihia i nia i te hoê roaraa 1 600 matahiti te maoro.

E 40 tiahapa tei papai i te Bibilia, vetahi o ratou, e taata faaapu, ravaai, tavana, arii e faataˈi upaupa.

O te Basileia o te Atua te poroi tumu o te Bibilia. Mai te raˈi mai, e faatere te reira i te fenua. (Daniela 2:44; 7:13, 14) E faaore te Basileia o te Atua i te ino, te mauiui e te pohe. E tahoê te reira i te huitaata atoa i raro aˈe i te faatereraa a te Atua poiete ra o Iehova, tei ia ˈna anaˈe hoi te tiaraa e faatere ia tatou.—Korinetia 1, 15:24-26.

Te haapii ra te Bibilia nafea ia rave i te maitai e ia haafatata i te Atua

Mea faufaa ia haere i te haapiiraa. Te parau ra râ te tahi tumu parau i roto i te vea Ottawa Citizen i Kanada, “noa ˈtu e rave rahi parau tuite ta oe, e ere te auraa e rave oe i te faaotiraa maitai.” A feruri na, e rave rahi taata ua noaa ta ratou parau tuite, mai te mau ona rahi e te mau tia faatere. Noa ˈtu râ, te haavare nei ratou, te taviri nei i te taata e te eiâ nei. Ia au i te tahi titorotororaa piahia e te taiete Edelman, “tera te tumu rahi i faaea ˈi te taata i te tiaturi ia ratou.”

Te horoa ra te Bibilia i te haapiiraa o te tauturu i te taata ia oaoa e ia haafatata i te Atua. Te haapii mai ra e nafea ia ite “i te parau-tia, e te parau au, e te piˈo ore, e te mau eˈa maitatai atoa ra.” (Maseli 2:9) A hiˈo na i tei tupu no Stephen, 23 matahiti, o tei tapeahia i te fare auri i Poronia. I reira, ua haamata oia i te haapii i te Bibilia e te haafaufaa i te mau aˈoraa paari e vai ra i roto. Ua papai oia: “I teie nei au i taa ˈi eaha te auraa, ‘e faatura ˈtu i to metua tane e to metua vahine.’ Ua haapii atoa vau nafea ia haavî i to ˈu huru, te riri iho â râ.”—Ephesia 4:31; 6:2.

Ua haafaufaa mau Stephen i te aratairaa o te Maseli 19:11: “Na te haapao o te taata e ore e riri vave ai; o to ˈna ïa maitai te faaore i te hara ra.” Tei mua anaˈe Stephen i te tahi tupuraa fifi, e feruri maite na mua oia i te reira a haapao atu ai i te mau aratairaa papu a te Bibilia. Ua na ô oia: “Ua ite mau vau tei roto i te Bibilia te aratairaa maitai roa ˈˈe.”

Ua faainohia Maria, e Ite no Iehova, i mua i te taata e te tahi vahine o tei imi i te peapea. Aita râ Maria i tâuˈa e aita i pahono atu. Taa aˈera i tera vahine ohipa ino ta ˈna i rave e ua imi oia i te mau Ite. Hoê avaˈe i muri aˈe, farerei faahou atura oia ia Maria. Ua haru ia ˈna i roto i to ˈna rima e ua ani ia faaore i ta ˈna hapa. Ua taa maitai atoa oia ua faaite Maria i te mǎrû no ta ˈna mau tiaturiraa. Eaha te hopearaa? Ua haapii tera vahine e e pae melo o to ˈna utuafare i te Bibilia e te mau Ite no Iehova.

Ua faaite Iesu e itehia te paari na roto i ta ˈna mau ohipa. (Luka 7:35) E ere anei e mau aratairaa î i te paari ta te Bibilia? E tauturu mai hoi te reira ia riro ei taata maitai aˈe. Maoti ta ˈna mau aratairaa “e paari ai te aau o te maua,” “e oaoa ˈi te aau” e “e maramarama ˈi te mata nei” no te ite i te mea maitai e te mea ino e eaha te opuaraa a te Atua.—Salamo 19:7, 8.

Te faataa ra te Bibilia mea nafea te ati e te mauiui i te haamataraa

Ia rave te mau aivanaa i te maimiraa no nia i te tahi maˈi pee, e imi na mua ratou na te aha i faatupu i te reira. Hoê â huru no te mau ati e fifi o te huitaata. E faufaa rahi to roto i te Bibilia no te mea na ˈna e faatia ra i tei tupu i te haamataraa, i te taime i ô mai ai te ino.

Te faaite ra te Genese, ua haamata te ati o te huitaata a orure hau ai na taata matamua i te Atua. Ua maiti raua i te faaoti eaha te mea maitai e te mea ino, e tiaraa anaˈe hoi tera no to tatou Atua poiete! (Genese 3:1-7) Ma te peapea, mai reira mai te rahiraa i faaite ai i te hoê â huru feruriraa orure hau. Ua itehia anei te tiamâraa e te oaoa? Aita roa, o te aroraa, te haavîraa, te haerea iino tei rahi mai e ua atea roa te taata i te Atua. (Koheleta 8:9) Ua tano maitai ta te Bibilia e parau ra: “E ere hoi tei te taata . . . i te haapao i to ˈna taahiraa.” (Ieremia 10:23) Te parau apî râ, fatata roa te orureraa hau a te huitaata i te faaea.

Te faaite ra te Bibilia i te tupu a muri aˈe

Te haapapu maira te Bibilia e here rahi to te Atua no te feia e auraro ra ia ˈna e e haapao ra i ta ˈna mau faaueraa. No reira oia e faaore ai i te ino e te mauiui. “E amu [te feia iino] i ta ratou iho i imi.” (Maseli 1:30, 31) “Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau.”—Salamo 37:11.

Te Bibilia i pihai iho i te hoê aua taofe

“O [te Atua] tei hinaaro i te taata atoa ia ora, e ia noaa te ite i te parau mau.”—Timoteo 1, 2:3, 4

E faatupu te Atua i ta ˈna opuaraa e hopoi mai i te hau i te fenua nei maoti “te basileia o te Atua.” (Luka 4:43) Na tera Basileia e faatere i te ao taatoa e mea na roto i tera ravea te Atua e haapapu ai tei ia ˈna te tiaraa e faatere i te huitaata. Teie ta Iesu i parau no tera Basileia: “Ia tae to oe ra basileia. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei.”—Luka 11:2.

E rave te feia e faaterehia ra e te Basileia o te Atua i to ˈna hinaaro ma te farii i te tiaraa faatere o te Atua poiete, eiaha to te tahi taata. E ore roa te mau ohipa petaraa, te nounou, te veve, te hiˈo-ino-raa i te tahi nunaa e te mau tamaˈi. I tera taime, hoê anaˈe nunaa, hoê faatereraa, hoê aratairaa no nia i te mea maitai e te mea ino e hoê anaˈe haamoriraa.—Apokalupo 11:15.

Mea faufaa roa te ite no te fanaˈo i tera huru oraraa. Te na ô ra te Timoteo 1, 2:3, 4: “O [te Atua] tei hinaaro i te taata atoa ia ora, e ia noaa te ite i te parau mau.” O te iteraa ïa i ta te Bibilia e haapii ra no nia i te pǎpǎ ture a te Basileia: Te mau ture e aratairaa ta ˈna e faaohipa no te faatere i te taata, mai te itehia ra i roto i ta Iesu Mesia Aˈoraa i nia i te mouˈa. (Mataio, pene 5-7) A taio ai i tera na pene e toru, a tamata na i te feruri i te huru o te oraraa ia haapao te taata atoa i ta Iesu mau aˈoraa paari.

E maere anei tatou o te Bibilia te buka opere-roa ˈˈe-hia na te ao nei? Eita roa ˈtu! Te itehia ra no ǒ mai i te Atua ra te mau haapiiraa e vai ra i roto. Na roto i to ˈna opereraahia, te faaite ra te Atua i to ˈna hinaaro ia haapii te taata no te mau reo e nunaa atoa i te parau mau no nia ia ˈna e ia fanaˈo ratou i te mau haamaitairaa ta te Basileia o te Atua e faatupu.—Ohipa 10:34, 35.

Te mau fetia i roto i te ao nui

Te parau ra te Bibilia, e ture te aratai ra i te raˈi

TE HOÊ BUKA O TE FAAITE I TE MAU TIATURIRAA HAPE

Te parau ra te tahi buka no nia i te ihi e te haapaoraa, na mua ˈˈe, i tiaturi na te taata “na te mau atua o te riri hanoa e faatere i te ao nui.” (Encyclopedia of Science and Religion) Te na ô ra râ te Bibilia na te mau ture e aratai ra i te ao nui. A 3 500 matahiti i teie nei, ua faahiti te Bibilia i te parau o “te ture o te raˈi [e to] te fenua.” (Ioba 38:33) I roto i te Ieremia 31:35, te matara maira te parau o te ture o “te haerea o te marama e te mau fetia.” Eita te feia i ite i ta te Bibilia e parau ra e apiti i te haamoriraa hape e eita atoa e haavarehia e te mau tiaturiraa hape.—Ioba 31:26-28; Isaia 47:1, 13.

TE HOÊ BUKA MEA PAPU TE FAATIARAA

Te tahi o te mau huru maitatai o te feia i papai i te Bibilia, o to ratou ïa huru haavare ore. Te ite-atoa-hia ra tera huru to ratou i roto i te mau faatiaraa i faaite i ta ratou mau hape. Ua faaturi te arii Davida e te tahi vahine o Bate-seba te iˈoa. I muri aˈe i te reira, ua faaite tia roa oia: “I mua i to [te Atua] mata i rave ai au i teie nei ino.” (Salamo 51:4) Ua faaite te aposetolo Ioane ua hape o ˈna e piti taime i te haamoriraa i te melahi. Ua na ô te melahi ia ˈna: “Eiaha oe e na reira . . . o te Atua te haamori.” (Apokalupo 19:10; 22:8, 9) Mea varavara roa ia ite i tera huru haavare ore i rotopu i te mau papai parau i tahito. O te feia papai Bibilia anaˈe tei faaite i te reira.

TE HOÊ BUKA O TE TAUTURU IA MAITAI TE FERURIRAA

Ia maitai to tatou feruriraa, te faaitoito mai ra te Bibilia ia faaite i te mau huru maitatai. Te na ô ra hoi te Ephesia 4:32: “Ia hamani maitai outou ia outou iho, ma te aau mǎrû aroha noa, ma te faaore hoi i te hara te tahi e te tahi.”

Te na ô ra te tahi papai a te fare maˈi Mayo Clinic i Marite, “ia ore outou e faaore i te hapa, o outou te mauiui roa ˈˈe.” Te faataahia ra i roto i tera papai, ma te faaore i te hapa a vetahi ê, “e rahi mai te oaoa e te fetii e hoa, e taa ˈtu â i te taata eaha te mea faufaa aˈe, e maitai atu â te feruriraa, e iti mai te haapeapearaa, te ahoaho e te au ore, e topa te faito o te neˈiraa toto, e iti mai te mau huru e itehia na mua ˈˈe te hepohepo rahi, e eita te taata e inu rahi atoa i te ava e e rave i te raau taero.”

TE HOÊ BUKA O TE PAHONO I TE MAU UIRAA FAUFAA

Te hoê pêpe i roto i te opu o to ˈna mama

Te hoê pêpe i roto i te opu o to ˈna mama

Mea rahi te uiraa ta te ihi e nehenehe e pahono, e otia râ to ˈna. Te na ô ra te tahi buka: “Te farii nei te rahiraa o te mau aivanaa, taote e philosopho eita te ihi e nehenehe e pahono i te uiraa no te ite mea tia anei tera e tera manaˈo, mea maitai e aore ra ino anei te tahi haerea, aore ra te mau uiraa i te pae o te haapaoraa.” (Biotechnology—Changing Life Through Science)

  • E NEHENEHE TE IHI e horoa mai i te mau ravea no te numera i te mau puai o te natura ia au i te mau ture e aratai ra i te ao nui. Eita râ te ihi e faaite mai no te aha te ao nui i hamanihia ˈi aore ra no te aha e mau ture taa maitai te aratai ra i te ao nui.

  • E NEHENEHE TE IHI e faataa mai te aha te tereraa o te mero o te tane e to te vahine, eita râ e faaite mai eaha te mau peu taotoraa maitatai e iino.

  • E NEHENEHE TE IHI e faataa i te tupuraa o te pêpe i roto i te opu o te metua vahine, eita râ e faaite mai mea ino anei ia haamarua i te tamarii.

Te pahono ra te Bibilia i teie e te tahi atu mau uiraa faufaa. Te tauturu maira ïa te Bibilia ia ite i “te parau-tia, e te parau au, e te piˈo ore, e te mau eˈa maitatai atoa.”—Maseli 2:9.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono