Jenny te troglodyte—Nainai roa i te reo puai mau
NA TE PAPAI VEA A A ARA MAI NA! I BERETANE
UA UNAUNAHIA te pae anavai e te tiare piihia primevère mai te maramarama o te mahana e anaana ra i roto i te mau tumu raau, faanehenehehia e te mau tumu raau i muri aˈe i te mairiraahia e te ûa. Te faaea noa ra vau i nia i te hoê tumu raau hiˈa, i te mataitairaa i na manu iti e piti e haere vave ra i muri e i mua na te hoê vaehaa anuhe pohe i nia i te hoê ofai i nia i te anavai.
Ua hinaaro rahi atura vau e ite, e ua tia atura vau no te hiˈopoa maite. Ua ite atura vau i te mea o ta ˈu i tiai na—te hoê ofaaraa o te manu ra piihia troglodyte, hamanihia e te rimu firi e faatapuni-maitai-hia i rotopu i te mau huˈahuˈa anuhe. E 10 tenetimetera noa ïa te faito o te hoê manu troglodyte oraora mai to ˈna utu e tae atu i to ˈna aero e e mea matauhia te reira mai te hoê o te mau manu Beretane nainai roa ˈˈe.a No reira, i te matahiti 1937, to ˈna te hohoˈa matamua i hamanihia i nia i te moni Beretane o tei riro na e moni haihai roa i taua tau ra.
Jenny te troglodyte aore ra kitty te troglodyte—o te mau iˈoa ïa i horoahia e te feia Beretane no te mataeinaa no te oni e te ufa atoa—ua matau-maitai-hia te reira i Europa, Europa Asia, e i te mau Hau Amui no Marite. Teie te manu parare roa ˈˈe e te tuhaa rahi roa ˈˈe o te mau faaamuraa manu atoa i Beretane. Mea nehenehe mau, ua riro te taˈi himene mai ta te omaomao (rossignol) e no te puai e nehenehe e faaroohia hau atu fatata hoê kilometera i te atea! Te haapohe nei râ te tau toetoe fifi mau ia ratou e ua matauhia e haapohe te reira e 75 % o teie mau troglodyte. I taua mau taime ra, e pinepine na te mau troglodyte i te maiti ia apaˈe amui ratou no te tamahanahana te tahi i te tahi. Ua itehia hau atu i te 60 troglodyte i roto i te hoê ofaaraa, ma te tapiri roa ˈtu te tahi e tahi i roto i te hoê vairaa huruhuru.
I te avaˈe Eperera, e hamani te oni ma te aravihi e rave rau mau ofaaraa menemene ite-ore-hia. I muri noa ˈˈe i te otiraa i te hamani i te mau ofaaraa, e faaite atu te oni i te taatoaraa o te mau ofaaraa i ta ˈna ufa. I muri iho, e maiti te ufa hoê e e faito oia i te reira e to ˈna mau huruhuru. I te hopea o te avaˈe Eperera, e ofaa ïa oia e pae aore ra e ono huero uouo e te mau patapata ravarava-uteute. E haapata te ufa i te mau huero i roto 14 mahana, e e faarue te mau fanauˈa i te ofaaraa i muri noa ˈˈe e piti hebedoma.
E matauhia iho â e piti ofaaraa i te tau veavea, e i te taime a haapata ˈi te ufa i te piti o te ofaaraa, e haapao ïa te oni i te mau fanauˈa o te haapataraa matamua, e i te tahi taime e rave oia i te mau manu apî o te hoê o te tahi atu mau ofaaraa. Mai te peu e e mea maitai te tau veavea, e e rave rahi manumanu e nehenehe e riro mai ei maa, e rave faahou ïa te oni i te tahi atu â ufa e e afai oia ia ˈna i roto i te tahi atu â o to ˈna mau vahi ofaaraa.
Ma te parahi i nia i te tumu raau hiˈa, ua nehenehe atura vau e ite i te haumǎrû o te mahana i te avaˈe Me mai te mea ra e te mataitai ra vau i te mau troglodyte ia marere mai te tahi aˈe pae i te tahi aˈe pae. Ua tapao vau i to ratou huruhuru ravarava-uteute e to ratou pererau toretore ia opua anaˈe ratou ia tau mai i nia i te amaa raau i reira vau i te parahiraa. I muri iho râ, ua ite anaˈe ratou ia ˈu i nia i to ratou vahi, e tia roa to ratou aero, e haamata ratou i te haamaniania. E manaˈo vau e e faaatea ê mǎrû noa mai au.
[Nota i raro i te api]
a E ono milimetera nainai aˈe to te mau manu ra roitelet huppé, e parahi i te matahiti i te fenua, e te roitelet triple bandeau, e ite-noa-hia i te tau toetoe, e mau manu nainai roa ˈˈe teie i Europa e mea varavara hoi i te itehia.