Te rapaauraa ia ˈna iho—Te mau maitai e te mau ati
Na te taata papai a A ara mai na! i Beresilia
“NA TE ao nei te parare ra te tapihooraa no te rapaauraa ia ˈna iho,” e faˈi ra te peretiteni no te hoê taiete rahi hooraa raau. “Te hinaaro nei te feia e na ratou iho e haapao i to ratou oraora-maitai-raa.” Ahiri e o te reira iho â, te vai ra anei te tahi mau ati o te tia ia oe ia ara?
Oia mau, e nehenehe te raau, ia faaohipa-maitai-anaˈe-hia, e tamǎrû. Ei hiˈoraa, te faaora ra te insuline e te mau raau aro i te manumanu ino e oia atoa te ravea ohie e te moni haihai o te rapaauraa ma te faainuraa i te pape tamiti e rave rahi roa taata. O te faataaraa ïa e ua hau anei te mau maitai i te mau ati, te tautooraa o te rapaauraa ia ˈna iho.
Parau mau, i vetahi mau fenua e mea atea roa aore ra e mea moni roa te feia ite i te rapaau. No reira, e tiaturi e rave rahi feia i te manaˈo o te mau hoa e o te mau fetii aore ra i te mau buka tauturu no te haamaramaramaraa no nia i te rapaauraa. Oia atoa, “te horoa ra te mau faatianianiraa i te manaˈo e na roto i te hooraa mai i te hoê noa huero raau, e nehenehe ai e noaa te tino oraora e te vai-maitai-raa,” e na ô ra o Fernando Lefèvre, te hoê orometua no te Haapiiraa tuatoru no São Paulo, i Beresilia.a Ei faahopearaa, no te faaore i te mau fifi o te haa-rahi-raa, o te maa maitai ore, e tae noa ˈtu i te mau fifi no te mau manaˈo putapû, e rave ïa e rave rahi i te mau raau. Te na ô nei â o Lefèvre e: “Maoti i te haamaitai i te huru o to ratou oraraa, e tamata te feia i te faaore i to ratou mau fifi na roto i te mau raau o ta ratou iho e hoo mai.” E e tia ia anihia e ua ite ra anei te feia maˈi i te faataa ma te tano eaha to ratou maˈi?
Hau atu i te raveraa i te raau no te rapaau i te mau maˈi mai te mauiui upoo, te maraaraa o te neˈiraa toto, e te mauiui opu, e rave e rave rahi i te raau no te arai i te ahoaho, te riaria, e te faaearaa oia anaˈe iho. “E imi te taata i te tauturu a te hoê taote no te mea te manaˈo ra ratou e na te hoê huero raau e faaafaro i te fifi,” e na ô ra te Taote ra o André Feingold. “Tae roa ˈtu i te feia rapaau aravihi o te ohie i te faaue e rave i te mau raau e i te titau i te mau hiˈopoaraa hopea ore. Aita roa e tamataraa no te ite i te huru oraraa o te taata maˈi, e no te rahiraa hoi e huru oraraa huenane, teimaha, e te maitai ore to ratou.” Te farii ra o Romildo Bueno no te Apooraa Parururaa i te Rave-hua-raa i te mau Raau tamǎrû a te Ao nei (mau raau e faaino i te manaˈo aore ra i te haerea): “E taime poto no te hiˈopoa i te taata maˈi, e a faahoˈi atu ai te taote i te taata maˈi, ma te rapaau-noa-raa i te tapao o te maˈi.” Ua riro te raveraa i te mau raau “ei huru rapaauraa no te [arairaa] i te mau fifi totiale.” Teie râ, te faaara ra te tahi atu taote e e hinaaro mau e rave rahi feia maˈi i te mau raau tamǎrû o tei horoahia ma te haapao maitai.
I muri aˈe i te tauaparauraa no nia i te “peu apî o te Prozac,” te na ô ra te vea Beresilia tamahana ra o O Estado de S. Paulo e: “Te hoê raau o tei riro ei peu apî, mai te hoê faito tâpûraa rouru apî, e mea huru ê mau â.” Te faahiti ra oia i te parau a te taote no te pae feruriraa o Arthur Kaufman e: “E faatupu te ereraa i te faaau-maite-raa i te mau mea e te ereraa i te auraa i roto i te oraraa i te hoê ohipa maere o te faariro i te hoê raau maitai ei ravea faaoraraa i te mau maˈi atoa.” Te na ô nei â o Kaufman e: “Ua rahi roa ˈtu â te taata i te hinaaro i te mau raau o te faaora oioi, e na reira oia i te ore e anaanatae faahou i te imi i te mau tumu o to ˈna mau fifi, mea au aˈe na ˈna ia rave i te hoê huero raau eiaha râ ia faatitiaifaro ia ratou.” Tera râ, mea maitai ra anei te rapaauraa ia ˈna iho?
Te rapaauraa ia ˈna iho—Te ati e vai ra?
“Hoê o te mau tapao maere o te tuhaa rapaauraa i te 20raa o te senekele, o te rahiraa mai ïa te mau raau apî,” e na ô ra The New Encyclopædia Britannica. Te na ô atoa nei râ oia e: “Peneiaˈe e tupu te rahiraa o te taeroraa na roto i te raveraa i te mau raau ma te tano ore hau atu i te tahi noa ˈtu â tumu.” Oia mau, e nehenehe hoi te raau e faaora e e faaino atoa hoi. “E ohipa” te mau huero raau no te hiaai ore i te maa e no te haapararai “i nia i te mau faanahoraa uaua uira e e nehenehe ïa te reira e faatupu mai i te mau maˈi fifi mai te ereraa i te taoto, te tauiraa o te haerea, e i roto i vetahi mau tupuraa te faaaoaoa,” o ta te vahine papai o Cilene de Castro e faataa ra. Te na ô nei â oia e: “Tera râ, te taata o te manaˈo ra e e ohipa anaˈe iho te huero raau no te hiaai ore i te maa ei tapearaa ia ˈna eiaha oia ia poia roa, ua vare oia ia ˈna iho. E riro paha te hoê huero raau ei haamataraa i te rave na nia iho e na nia iho noa i te mau raau, e na te hoê raau e faaore i te ino o te tahi atu.”
E nehenehe e rave rahi raau i matauhia i te rave ia faaǎhu i te vairaa maa e ia manuanua, ia haapihae e ia tapahi roa ˈtu. E nehenehe vetahi raau e riro ei peu aore ra e faaino i nau tauupu e te ate.
E tia atoa ia ara i te mau taoˈa au-rahi-hia no te oraora-maitai-raa o te tino. “E mea atâta roa teie peu apî o te mau vitami no te faanavai,” o ta te Taote ra o Efraim Olszewer, peretiteni no te hoê taatiraa rapaauraa no Beresilia e faaara ra. “E ere noa o te huiraatira teie e rapaau ra ia ratou iho tera râ te faaue ra vetahi mau taote ite ore ia rave i te mau raau papu ore, ma te ore e haapao i te mau ati e vai ra.” E parau hoi te tahi atu taote e mea titauhia aore ra e mea maitai te mau vitami no te faanavai ma te aifaito no te rapaauraa ˈtu vetahi mau maˈi e mau paruparu.
Te faataa-maitai-raa i to ˈna maˈi—Nafea?
Eita hoi tatou e nehenehe e haere i te taote i te mau taime atoa e maˈimaˈihia ˈi tatou, e nehenehe ïa te haapiiraa no nia i te oraora-maitai-raa e te rapaauraa ia ˈna iho ma te tano i te riro ei mea maitai no to tatou mau utuafare. Hou râ e ravehia ˈi te hoê noa ˈˈe raau, e mea faufaa roa te faataaraa i te maˈi ma te tano e te au. Mai te peu e aita e taote i pihai iho aore ra eita e maraa ia oe ia haere i te taote, e nehenehe te taioraa i te hoê buka faahororaa rapaauraa tano maitai e tauturu ia oe ia faataa ma te hape ore i te maˈi. Ei hiˈoraa, te nenei ra te Taatiraa Rapaauraa Marite i te hoê aratai rapaauraa no te utuafare 183 mau tuhaa apî no nia i te mau tabula tapao maˈi. E anihia ˈtu i te taata maˈi te mau uiraa te tahi i muri iho i te tahi o te nehenehe e pahonohia ˈtu, oia aore ra aita. Na roto i teie ravea i te tuuraa ˈtu i te hiti te maˈi o te ore i tano, e pinepine te hoê fifi i te itehia ˈtu.
Eaha râ te parau no te tiaraa o te mau taote? Afea e tia ˈi ia imi i te tauturu a te mau taote? Nafea tatou e nehenehe ai e ape i te haapeapea-roa-raa no to tatou oraora-maitai-raa aore ra i te tâuˈa-ore-raa ˈtu? I roto hoi i te hoê ao i reira ua rahi roa te maˈi e te mau maˈi o te feruriraa e o te manaˈo putapû, nafea tatou e fanaˈo ai i te oraora-maitai-raa au?
[Nota i raro i te api]
a I roto e rave rahi fenua, aita i maoro roa ua maraa ma te peapea mau te faatianianiraa o te mau raau “afaro noa i te feia hoo” o te noaa hoi ahiri e e parau papai na te taote e noa ˈtu te mau faahaparaa a e rave rahi taote e faanahonahoraa no te rapaauraa no nia i teie peu.
[Parau iti faaôhia i te api 4]
“Aita roa e tamataraa no te ite i te huru oraraa o te taata maˈi, e no te rahiraa hoi e huru oraraa huenane, teimaha, e te maitai ore to ratou.”—Taote André Feingold
[Tumu parau tarenihia i te api 4]
Te mau rapaauraa i te fare e te rauraau
I te mau tausani matahiti, ua rapaau te feia no e rave rahi hiroa tumu i to ratou mau maˈi na roto i te mau rapaauraa e te rauraau ma te rave i te mau raau i roto i te mau aua fenua e te mau ururaau. E rave rahi atoa mau raau no teie tau o tei hamanihia e te mau rauraau, mai te digitalis, o te ravehia ra no te rapaau i te mau maˈi mafatu. No reira o Penelope Ody, te hoê melo no te Piha maimiraa Rahi a te Feia faaora e te rauraau i Beretane, e parau ra i roto i ta ˈna ra buka e “te vai ra hau atu i te 250 mau raau maitatai no te tauturu i te tamǎrû i te mau maˈi rii noa—mai te hota rii, te puta toetoe, e te mauiui upoo e tae noa ˈtu i te rapaauraa taa ê o te iri, o te mauiui opu, e te mau maˈi o te tamarii.”
Te papai ra oia e: “I faariro-noa-hia na te faaoraraa e te rauraau ei ‘rapaauraa a te taata rii’—te mau rapaauraa ohie o te nehenehe e ravehia i te fare no te mau maˈi rii aore ra no te turu atu i te mau rapaauraa puai i faauehia e te mau taote no te mau maˈi tamau e te mauiui rahi.” Te na ô nei â oia e: “Noa ˈtu e mea maitatai te rahiraa o te mau rauraau, e tia ia faaturahia te reira. Eiaha e faarahi i te faito faataahia aore ra e tamau i te mau rapaauraa i te fare mai te peu e te maˈi noa ra, te ino roa ˈtura, aore ra te feaa ra te manaˈo no nia i te huru mau o te maˈi.”—The Complete Medicinal Herbal.