VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g98 8/3 api 26-27
  • Te tumu neem faahiahia roa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te tumu neem faahiahia roa
  • A ara mai na! 1998
  • Upoo parau iti
  • To ˈna mau faaohiparaa ei tumu raau
  • Eita te mau manumanu e amu ia ˈna
  • “Te fare raau a te oire iti”
A ara mai na! 1998
g98 8/3 api 26-27

Te tumu neem faahiahia roa

NA TE PAPAI VEA A A ARA MAI NA! I NIGERIA

“TE FARE raau a te oire iti”—o te iˈoa ïa o te tumu neem i Inidia. Mai te mau senekele mai â to te huiraatira no Inidia faaohiparaa i te neem no te tamǎrû i te mauiui, te fiva, e te mau maˈi. No to ratou tiaturi e e nehenehe te neem e tamâ i to ratou toto, e rave rahi mau Hindu o te amu nei i tahi mau rauere neem i te mau haamataraa matahiti atoa. Te horoi atoa nei te taata i to ratou niho i te mau amaa iti o te neem, te parai nei i te pape rauere neem i nia i te mau maˈi o te iri, e te inu nei i te tî neem ei inu faaitoito.

I te mau matahiti i mairi aˈenei, ua anaanatae rahi noa ˈtu te mau aivanaa i te neem. Teie râ, te faaara ra te hoê tabula aivanaa, Te neem—E tumu raau no te faatitiaifaro i te mau fifi atoa (Beretane) e: “Noa ˈtu e e au ra e aita e hopea to to ˈna mau faaohiparaa, aita te parau no te neem i papuhia ˈtura. Te farii nei te mau aivanaa o te haafaahiahia rahi nei i teie raau e i to ˈna mau faaohiparaa e, i teie taime, mea papu ore roa te mau ohipa i itehia mai no te turu i ta ratou mau tiaturiraa.” Noa ˈtu râ, te na ô atoa ra teie tabula e: “Ua faaite mai e piti ahuru matahiti maimiraa, i te mau faahopearaa maitatai roa i roto e rave rahi mau tuhaa, e no reira, e nehenehe teie tumu raau matau-ore-hia e haamaitai rahi i te mau fenua veve e te mau fenua ona atoa. Ua tae roa vetahi feia maimi haamarirau roa ˈˈe i te parau e ‘e tano ia piihia te neem e raau tupu manuïa rahi.’”

To ˈna mau faaohiparaa ei tumu raau

Te tupu nei te neem i te mau pae rua ma, e no roto oia i te pǔpǔ tumu raau acajou. E nehenehe to ˈna teitei e naeahia e 30 metera, e to ˈna haaatiraa, e 2,5 metera. No te mea e mea varavara oia i te vai e aita e rauere, e horoa ïa oia i te mǎrûmǎrû i te matahiti taatoa. E tupu oioi oia, aita i rahi te atuaturaa, e e tupu atoa oia i nia i te mau repo maitai ore.

Ua afaihia mai oia i Afirika Tooa o te râ i te omuaraa o teie senekele no te horoa mai i te mǎrûmǎrû e no te tapea i te parareraa o te Medebara Sahara i te pae Apatoa. Ua tanu atoa te feia no te ururaau i teie tumu raau i Fiti, Maurice, Arabia Saudi, i Marite no Ropu e Apatoa, e i te mau motu no Antilles ma. I te fenua Marite, te ravehia ra te mau tamataraa i te mau pae fenua apatoa o te mau hau no Arizona, Kalifonia, e Florida.

Taa ê atu i te horoa mai i te mǎrûmǎrû i te matahiti taatoa i te mau vahi veavea, e nehenehe te neem e faaohipahia ei vahie. Hau atu, mea maitai roa to ˈna raau o te ore hoi e pau i te mau ro amu raau, no te paturaa fare e no te hamaniraa tauihaa raau. No reira, ia hiˈo-noa-hia to ˈna faaohiparaahia ei tumu raau, mea faahiahia roa ïa te tumu neem. E ere râ te reira anaˈe.

Eita te mau manumanu e amu ia ˈna

Mea maoro i teie nei to te huiraatira no Inidia iteraa e, eita te mau manumanu iino e au i te mau rauere neem, no reira, te tuu nei ratou i te tahi mau rauere i roto i to ratou roˈi, i te mau buka, te mau afata, te mau vairaa tauihaa, e i te mau vairaa ahu. I te matahiti 1959, ua rave te hoê aivanaa Helemani tuatapapa i te mau manumanu e ta ˈna mau taurearea haapii, i te maimiraa no nia i te neem, i muri aˈe i to ratou iteraa i te hoê ati vivi rahi i te fenua Sudan, e mau miria vivi o tei amu i te mau rauere o te mau tumu raau atoa, eiaha râ to te tumu neem.

Mai reira mai, ua haapii te mau aivanaa e e manuïa te ravea fifi roa o te neem, i te patoi hau atu i te 200 huru manumanu, e tae noa ˈtu e rave rau mau manumanu amu taoˈa, mau toˈe, mau champignon, mau bateria, e tae noa ˈtu i te mau tirotiro huru rau. I roto i te hoê tamataraa, ua tuu te feia maimi i te mau rauere soja i roto i te hoê farii e te tahi mau manumanu parauhia Tapone. Ua pâmuhia te afaraa o te rauere tataitahi i te raau no roto mai i te neem. Ua amu te mau manumanu i te mau afaraa rauere atoa i ore i pâmuhia, aita râ ratou i amu noa ˈˈe i te mau vahi pâmuhia. Inaha, ua pohe ratou i te poia, aita râ ratou i amu maa vahi iti aˈe o te mau rauere pâmuhia.

Te faaite ra teie mau huru tamataraa e e nehenehe e hamanihia te mau raau ohie ia faaineine, te mâmâ, e te taero ore, no te mono i te tahi mau raau tupohe manumanu. Ei hiˈoraa, i Nicaragua, te anoi nei te feia faaapu i te mau huero neem tupaipaihia, e te pape—e 80 tarama huero i te litera pape. E tapuru ratou i te huero tupaipaihia 12 hora, e taipu ratou i te huero i rapae, e pîpî atu ai i taua pape ra i nia i te mau faaapu.

Eita te mau raau neem e haapohe i te rahiraa o te mau manumanu i reira iho. Te haafifi nei te mau raau pâmu neem i te tereraa o te manumanu, e i te pae hopea, eita ta ˈna e nehenehe faahou e amu i te maa, e ofaa, aore ra e taui ia ˈna. Noa ˈtu e e faaino te mau raau neem i te mau manumanu, e au ra e eita te reira e faaino i te mau manu, te mau animala toto mahanahana, e te mau taata.

“Te fare raau a te oire iti”

Te vai ra te tahi atu mau haamaitairaa no te taata. Te vai nei i roto i te mau huero e te mau rauere te mau taoˈa e nehenehe e faaohipahia no te tupohe i te mau manumanu iino, te mau tirotiro, e te mau champignon. Te manaˈo-atoa-hia ra e e nehenehe paha ta te neem e rapaau i te mau pepe, te neˈiraa toto puai, e te mau aai. Te parauhia ra e e rapaau te mau raau neem i te omaha tihota e te malaria. Teie vetahi atu mau haamaitairaa e nehenehe e noaa mai:

No te tiahi i te manumanu. Te vai ra te hoê taoˈa i roto i te neem, parauhia salannin, e raau puai teie no te tiahi i te tahi mau manumanu patia. Ua haamata-ê-na-hia i te hoo i te tahi raau tiahi raˈo e te naonao, hamanihia i te hinu neem.

No te horoi i te niho. E mau mirioni Inidia o te ofati nei i te hoê amaa iti neem i te mau poipoi atoa, e honihoni ratou i te hopea no te haamǎrû, e ǔi atu ai i to ratou niho e to ratou tie niho. Ua faaite mai te mau maimiraa e e peu maitai roa te reira, no te mea te vai ra te tahi mau taoˈa puai i roto i te paa raau no te tupohe i te mau manumanu iino.

No te faataime i te fanau. E raau puai te neem no te tupohe i te manumanu tatea, e ua manuïa te reira no te faaitiraa mai i te faito fanauraa i nia i te mau animala i roto i te mau piha maimiraa. Te faaite ra te mau tamataraa i ravehia i nia i te mau urî taata e, e nehenehe atoa paha te tahi mau taoˈa i roto i te neem e faaohipahia no te hamani i te hoê huero raau momi no te faataimeraa i te fanau na te mau tane.

Oia mau, e ere te neem i te hoê tumu raau mai te tahi pueraa. Noa ˈtu e aita i ite-pauroa-hia ˈtura to ˈna mau faaohiparaa, mea rahi ta te neem e nehenehe e horoa mai—no te haamaitai i te mau ravea tupoheraa manumanu, no te paruru i te oraora-maitai-raa, no te faatupu-faahou-raa i te mau ururaau, e, peneiaˈe, te arairaa i te maraa-rahi-roa-raa o te huiraatira. Eita e maerehia ia pii te taata i te tumu neem faahiahia roa ra “te ô a te Atua no te huitaata nei”!

[Hohoˈa i te api 27]

Te neem, e te hoê rauere neem i nia i te hohoˈa nainai

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono