“Ua tano iho â te hoani”
FAATIAHIA E WEI TUNG CHIN
E parau noa mai na ta ˈu tane ia ˈu e eiaha e faaroo atu i “tera mau taata faaroo e pate i te ǒe na te mau fare.” No reira, ia haere mai te mau Ite no Iehova i to mâua fare, e parau atu vau ia ratou e aita mâua i anaanatae. Tera râ, ua parau atoa mai na ta ˈu tane ia ˈu e “ua tano iho â te hoani,” no reira, i to te hoê Ite haereraa mai i ta mâua fare tamaaraa te Teni Uteute e ua hinaaro oia e paraparau mai ia ˈu no nia i ta ˈna haapaoraa, ua manaˈo atura vau e e tia ia ˈu ia faaroo i ta ˈna parau.
UA FATU ta ˈu tane, o Tong Y., i te Teni Uteute, te hoê fare tamaaraa Tinito i nia i te Aroâ St Clair, i te oire no Cleveland, i te hau Marite no Ohio. I reira, i muri aˈe i to mâua faaipoiporaa, ua haapii maira oia ia ˈu i teie parau matauhia, “Ua tano iho â te hoani.”
Ua haere mai o T.Y., te iˈoa pii ïa o ta ˈu tane, i Marite no te haere i te Fare haapiiraa tuatoru no New York. I te noaaraa mai ta ˈna parau tuite i te matahiti 1927 ra, ua haere atura oia e rave i te ohipa i roto i te hoê fare tamaaraa i te tuhaa oire no New York piihia Times Square. Ua hiˈo noa oia i te taata i te tamaaraa i nia i te mau paepae o te mau fare toa hoo raau, aita hoi i nahonaho maitai no te tunu i te maa. No reira, ua opua ˈtura oia e hoo i te chow mein veavea na te taata.
Aita i maoro roa, ua manuïa rahi atura te fare tamaaraa iti o ta ˈna i iriti i te tuhaa oire no Greenwich Village. I te matahiti 1932, ua haere atura oia i Cleveland, e ua iriti atura i te Teni Uteute, tei nehenehe e farii e 200 taata. Ua faatia te hoê vea no Cleveland i te avaˈe Setepa 1932 ra, e: “I muri aˈe i to ˈna faatamaaraa i te mau mirioni taata na te pae hitia o te râ [o te fenua Marite], te haere maira o Tong Y. i te vahi no Great Lakes, e ua afai mai oia i Cleveland nei ta ˈna fare hamaniraa chow mein matamua i teie pae ropu tooa o te râ, o ta ˈna i haamanuïa i te area e pae matahiti ei tapihaa hoê mirioni dala Marite te apî i te matahiti.”
Hou vau a faataa ˈtu ai e mea nafea to mâua o T.Y. farereiraa, e faatia ˈtu vau i to ˈu tamariiriiraa i te fenua Taina, e mau faahopearaa rahi hoi to taua tau ra i nia i to ˈu oraraa.
E oraraa veve
Te mau mea matamua o ta ˈu e haamanaˈo ra, o te hiˈoraa ˈtu ïa ia Mama ia faarue i to matou oire iti i te fenua Taina no te imi i te maa. No to raua veve rahi, ua tia i to ˈu nau metua ia horoa i te tahi o ta raua mau tamarii e faaamu. I te hoê mahana, e piti aore ra e toru noa paha matahiti to ˈu, ua hoˈi maira o Papa i te fare e mea huru ê to ˈna hohoˈa mata. Ua manaˈo atura vau e, ‘E ere i te mea maitai no ˈu.’
I muri noa iho, ua rave maira o Mama i to ˈu rima, e ua haere noa ˈtura mâua na raro na nia i te hoê eˈa pirihao e te varivari, na ropu i te mau vahi pape tanuraa raiti, ma te haapao maitai ia ore ia topa ˈtu i roto i te pape na te hiti eˈa. Ua tapea ˈtura mâua i te hoê fare i reira to Mama paraparauraa e te hoê tamahine ataata maitai, e i muri iho, i te tahi atu fare, e mata peapea ïa e te faaturuma to te hoê tamahine apî. Aita vau e haamanaˈo ra i te iteraa i taua nau tamahine ra na mua ˈtu. O to ˈu ïa nau tuahine paari aˈe. Ua aroha maira raua ia ˈu, e ua taa ˈtura ia ˈu e eita matou e farerei faahou.
A haere noa ˈi mâua, aita to ˈu mama i faaea i te paraparau, ua faatia mai oia i te mau mea no nia ia ˈna, to ˈu metua tane, e to ˈu mau tuaane e tuahine. Te haamanaˈo noa râ vau i te mata mǎrû e te oto o Mama. I to mâua tapaeraa i te vahi ta mâua e haere ra, ua taiâ vau. E hohoˈa riaria e te peapea roa to tera fare. O to ˈu ïa fare apî. Aita vau i hinaaro e taoto, tera râ, ua faahepo mai to ˈu metua vahine e to ˈu mau metua faaamu ia ˈu ia taoto. Varea ˈtura vau i te taoto, e i to ˈu araraa mai, ua reva ïa o Mama. Aita vau i farerei faahou ia ˈna.
E tamariiriiraa peapea
Noa ˈtu e mea navai maitai te maa i tera vahi, mea iti râ te here, e ua mauiui roa to ˈu mafatu. E ara mai na vau ma te taˈi i te mau poipoi atoa. Ua moemoe roa hoi au i to ˈu Mama e to ˈu tuaane, o tei faaea ˈtu ia ˈna ra. Ua opua pinepine au e haapohe ia ˈu. I to ˈu paariraa mai, ua hinaaro vau e haere i te haapiiraa, tera râ, ua tapea to ˈu mau metua faaamu ia ˈu i te fare no te rave i te ohipa.
I te ivaraa o to ˈu matahiti, ua haere atura matou e faaea i te hoê vahi atea, i Shanghai. “I teie nei, ua paari mai oe, e nehenehe ïa oe e haere e hoo mai e e tunu i te maa,” o tei parauhia mai ïa ia ˈu. No reira, ua amuihia mai teie mau ohipa i nia i ta ˈu mau ohipa fare matauhia o te mahana. I te mau mahana atoa, e horoa mai na to ˈu mau metua faaamu i te tahi tino moni no te hoo mai i te maa no na tamaaraa e toru. Ia haere anaˈe au i te matete, e ite atu vau i te feia taparu e e aroha roa vau ia ratou no te mea te poia ra ratou. No reira, e horoa ˈtu na vau hoê aore ra e piti moni iti, e e navai noâ ta ˈu moni no te hoo mai i te maa na matou.
Ua hinaaro rahi au e haere i te haapiiraa ia noaa mai te ite! “I roto e ono avaˈe, e haere mâua e tapao ia oe,” o ta to ˈu ïa mau metua faaamu i tǎpǔ mai. I te mairiraa e ono avaˈe, ua parau maira raua: “E ono â avaˈe.” I muri iho râ, ua taa ˈtura ia ˈu e eita raua e afai ia ˈu i te haapiiraa. Ua mauiui roa vau. Ua haamata ˈtura vau i te inoino i te mau melo atoa o te utuafare. E pinepine, e ponao na vau ia ˈu i roto i te fare pape no te pure. Noa ˈtu e e tiaturi na matou e rave rahi mau atua, ua ite râ vau e te vai ra te hoê Atua rahi, tei puai aˈe i te tahi atu mau atua atoa. O ˈna ïa ta ˈu i pure atu e: “No te aha i rahi roa ˈi te mauiui e te oto?” O ta ˈu ïa i pure e rave rahi matahiti te maoro.
Ua faataui te faaipoiporaa i to ˈu oraraa
E peu matauhia te mau faaipoiporaa faanahohia i te fenua Taina i taua tau ra. Ua papai atu te hoê hoa haapiiraa tuatoru o T.Y. o tei hoˈi mai i te fenua Taina, ia ˈna e: “Ua mairi oe i te 30 matahiti e aitâ oe i faaipoipo atura.” I muri iho, ua faahiti aˈera oia ia ˈu e ua papai atu e: “Hoê ahuru ma vau matahiti to ˈna; e potii purotu, e mea maitai roa atoa oia. . . . A feruri maitai, e Tong Y. Chin.” Ua hapono atoa ˈtu to ˈna hoa i te hoê hohoˈa.
Ua papai maira o T.Y. i to ˈu mau metua faaamu: “Ua ite au i te hohoˈa o ta orua tamahine tura roa. E faaipoipo vau ia ˈna, mai te peu e, i muri aˈe i to mâua farereiraa e to mâua haamatauraa, e tupu te here i roto i to mâua mafatu.” Ua haere maira o T.Y. i Shanghai, e ua farerei atura mâua. Noa ˈtu e ua manaˈo vau e mea paari roa oia no ˈu, ua faaoti atura vau e, na roto i te faaipoiporaa, e nehenehe ïa vau e haere i rapae i teie nei fare. No reira, ua faaipoipo mâua i te matahiti 1935 e ua fano atura i Marite. Mea na reira ïa to ˈu tapaeraa mai i Cleveland.
Te mau fifi rahi noa ˈtu te moni
Na mua roa, ua fifihia mâua ta ˈu tane i te pae no te paraparauraa. Ua paraparau hoi oia i te reo Tinito no Canton, area o vau ra, te reo Tinito no Shanghai. Mai te mea ra e te paraparau ra mâua e piti reo taa ê. Ua tia atoa ia ˈu ia haapii i te reo Beretane e te mau peu apî. E ta ˈu ohipa apî? E tia hoi ia ˈu ia riro ei vahine farii manihini haviti e te au maitai i te fare tamaaraa e ia tutava ia mauruuru te mau hoani. Oia mau, e tia ia ˈu ia haamanaˈo noa e, “Ua tano iho â te hoani.”
Ua rave au i te ohipa rohirohi e ta ˈu tane tau 16 hora aore ra hau atu i te mahana, e te rahiraa o te taime, ua hapû ïa vau. Ua fanauhia mai ta mâua tamahine matahiapo, o Gloria, i te matahiti 1936. I muri iho, ua fanau mai au e ono tamarii i roto e iva matahiti—e toru tamaroa e e toru â tamahine, hoê o tei pohe i to ˈna matahiti matamua.
I taua area taime ra, ua iriti o T.Y. e rave rahi mau fare tamaaraa e mau fare arearearaa i te po. Vetahi feia faaarearea o tei haamata i ta ratou toroa i roto i teie mau vahi, mai ia Keye Luke, Jack Soo, e Kaye Ballard, ua riro mai ïa ratou i muri iho ei mau taata tuiroo. Oia atoa, ua opere-rahi-hia ta matou maa Tinito e ua au-roa-hia e te taata.
I te afaraa o te mau matahiti 1930, ua tui te roo o T.Y. ei aito o te chow mein. O ˈna atoa te peretiteni o te Taatiraa a te Feia tapihoo Tinito e e vauvau atoa na oia i te mau oreroraa no nia i te fenua Taina. Ua rave au e rave rahi mau ohipa i te paeau tautururaa, totiale, tivila, e no te huiraatira. Ua riro te tiaraa ˈtu i mua i te taata e te haereraa i roto i te mau faaiteiteraa, ei tuhaa no to ˈu oraraa. Ua ite-pinepine-hia to mâua hohoˈa e to mâua iˈoa i roto i te mau vea no Cleveland; e au ra e e faahitihia te mau mea atoa ta mâua i rave aore ra i parau—mai te mau ohipa tapihooraa e tae atu i te tau faafaaearaa e oia atoa te faito o to ˈu tiaa!
I te matahiti 1941, i to te nuu manureva Tapone topitaraa ia Pearl Harbor, ua tamaˈi atura te fenua Marite ia Tapone. I te mea e no te pae Hitia o te râ mai matou, ua hiˈo-ino-hia mai matou. Na mua ˈˈe atoa i te tamaˈi, ua faataehia mai te mau poroi haapohe i te taime a faatia ˈi mâua i to mâua fare rahi i te hoê tuhaa oire maitai. Ua oti râ to mâua fare, e ua paari ta mâua mau tamarii i reira.
No reira, e fare rahi e te nehenehe roa to ˈu, e tane faaturahia e te hoê utuafare, e te mau ahu haviti e te mau taoˈa piru atoa. Aita râ vau i oaoa. No te aha? A tahi, aita to matou e oraraa utuafare. Noa ˈtu e e tia mai na vau i nia i te mau poipoi atoa no te ite i te mau tamarii ia haere i te haapiiraa, mea pinepine râ, te rave noa ra mâua i te ohipa ia haere anaˈe ratou e taoto i te po. Na te hoê vahine utuutu i haapao ia ratou i te ao.
E faaroo Buddha ta matou, tera râ, aita te mau atua o ta matou haapaoraa i tamǎrû mai ia ˈu. E haere na o T.Y. e ta mâua tamaroa matahiapo, na roto i te fare no te tuama i te mau mori hinu e no te tuu i te maa i mua i te mau idolo, ia amu te mau atua. Aita râ ratou i amu aˈe i te maa, na te mau tamarii ïa e amu i muri iho.
I te pae hopea, no to ˈu rohirohi rahi e to ˈu hepohepo i te mea e aita e ravea e matara ˈi te fifi, ua manaˈo atura vau e mea maitai aˈe no to ˈu utuafare ahiri e aita vau. Ua paruparu-roa-hia vau e ua tamata ˈtura vau i te haapohe ia ˈu. Auaa râ, ua faahoro-ru-hia vau i te fare maˈi, e ua maitai mai au.
Ua pahonohia mai ta ˈu mau pure
Tau taime i muri iho, i te matahiti 1950, ua tomo maira te hoê vahine e rouru hinahina nehenehe roa to ˈna, i roto i ta mâua fare tamaaraa e ta ˈna tane. Ua farii maira vau ia raua e ua haaparahi atura, e ua paraparau maira oia ia ˈu no nia i te Atua. Aita vau i anaanatae. Ua haere mai na te mau Ite no Iehova i to matou fare e ua tamata ratou i te paraparau mai ia ˈu, tera râ, ua tâpû oioi noa vau i te aparauraa. I te fare tamaaraa râ, e ere hoê â huru—“Ua tano iho â te hoani!”
Ua ani maira teie vahine, o Helen Winters, ahiri e ua tiaturi anei au i te Bibilia. “Teihea Bibilia?” o ta ˈu ïa i pahono atu. “Mea rahi hoi te Bibilia!” I te mau taime atoa oia e hoˈi mai ai, e manaˈo noa na vau, ‘Era faahou â taua vahine haumani ra!’ Tera râ, ua onoono mǎrû noa mai oia. E ua au roa ˈtura vau i ta ˈna parau no nia i te paradaiso i nia i te fenua aita e mauiui aore ra aita e oto faahou.—Petero 2, 3:13; Apokalupo 21:3, 4.
I te hoê o to ˈna mau tere, ua vaiiho maira oia i te hoê parau titau-manihini-raa i te mau putuputuraa i te Piha no te Basileia, e ua faaite mai oia i te poroi iti i muri i te api, e faaite ra i te mau haamaitairaa a te Basileia o te Atua. Te haamanaˈo ra vau i to ˈu hiˈoraa i muri iho i teie nei parau ma te manaˈoraa e, ‘Ahiri e e parau mau!’ Ua ani maira oia e haapii mâua i te Bibilia i to ˈu fare, e ua farii atura vau.
I te mau hebedoma atoa, ua putuputu na matou na te hiti i ta matou airaa maa no te haapiiraa—o Helen e o vau, e ta ˈu e ono tamarii, e 5 tae atu i te 14 matahiti to ratou i taua tau ra. E pinepine au i te haapeapea rii no ˈna, no te mea i te tahi mau taime, e au ra e aita te mau tamarii i anaanatae faahou i te haapiiraa. I te matahiti 1951, ua haamata ˈtura matou i te haere i te mau putuputuraa i te Piha no te Basileia. Aita i maoro te papuraa ia ˈu e, te mea o ta ˈu e haapii ra, o te pahonoraa ïa i ta ˈu mau pure. No reira, ua faaoti atura vau e haapii maitai i te taio i te reo Beretane, e ohipa hoi tei riro ei opuaraa fifi roa no ˈu.
Ua noaa ia ˈu te oaoa mau
Ua haamata ˈtura vau i te haere oioi i mua i roto i te ite e ua pûpû atura vau i to ˈu ora no te Atua ra o Iehova. I muri iho, i te 13 no Atopa 1951, i te hoê tairururaa rahi i te oire no Washington, ua bapetizohia ˈtura vau e ta ˈu e piti tamarii matahiapo, o Gloria e o Tom. No te taime matamua, e auraa mau to to ˈu oraraa. O te haamataraa ïa o te mau matahiti oaoa roa ˈˈe no ˈu.
I to ˈu oraraa taatoa, ua tavini noa na vau i te mau taata, i teie nei râ, ua faaoti au na mua roa e tavini i to tatou Poiete! Ua haamata ˈtura vau i te faaite i te poroi o te Basileia i te mau taata atoa e faaroo mai. Ua tamata atoa vau i te haapii hohonu i roto i ta ˈu mau tamarii i te titauraa ia haere i te mau putuputuraa kerisetiano e te faufaaraa ia paraparau atu ia vetahi ê no nia i te mau mea faahiahia i roto i te Parau a te Atua.
I te matahiti 1953, ua haamata ˈtura matou i te faatupu i te Haapiiraa Buka a te Amuiraa i to matou fare. Tau 45 matahiti i muri iho, te faatupu-noa-hia ra te haapiiraa i ǒ nei. I te roaraa o te mau matahiti, ua riro teie faanahoraa ei tauturu rahi mau no to matou utuafare i te pae varua.
Ua riro te vai-puai-noa-raa i te pae varua e te tapearaa i ta matou imiraa, ei tutavaraa rahi. Teie râ, ua nehenehe au e haapii i te Bibilia e e rave rahi mau taata. Ua farii vetahi o teie mau taata i te parau mau a te Bibilia e ua riro mai ratou i muri iho ei mau pionie, te iˈoa ïa o te mau tavini ma te taime taatoa. I te mau matahiti 1950, ua pûpû ta mâua tamarii hopea e maha i to ratou ora no Iehova e ua bapetizohia ˈtura ratou. Aita o T.Y. i anaanatae i te Bibilia, tera râ, e faahoro na oia ia matou no te haere e no te hoˈi mai i te mau putuputuraa. Ua faaoti atura matou eiaha e poro atu ia ˈna, tera râ, e paraparau noa i rotopu ia matou i te tahi manaˈo o ta matou i faaroo i te putuputuraa i te tere hoˈiraa i te fare.
I taua tau ra, e ratere pinepine na o T.Y. na te mau oire no Marite no ta ˈna ohipa. Ua taniuniu atura vau i te pu rahi a te Taiete Watch Tower i Brooklyn, i New York, e ua faataa ˈtura vau i to matou huru tupuraa. Ua titau manihini maira o Grant Suiter, oia te papai parau haapao faufaa a te Taiete i taua tau ra, ia matou no te hoê tere mataitairaa i te mau fare a te Taiete i to matou haereraa ˈtu i New York. Ua maere roa o T.Y., i te mâ iho â râ o te fare tutu, o tei faaineinehia no te faatamaa tau 500 taata.
I roto i to matou tere, ua farerei matou ia Russell Kurzen, o tei hapono mai i muri iho i te hoê Bibilia na T.Y., o ta ˈna ïa i taio i te mau po atoa haapao hope roa ia ˈna. I muri aˈe, i te tairururaa nunaa a te mau Ite no Iehova i New York i te matahiti 1958, ua bapetizohia ta ˈu tane! Ua hitimahuta roa mâua inaha, e tuhaa poto ta ta mâua tamaiti matahiapo, e tavini ra i taua taime ra ei melo no te fetii o te Betela i te pu rahi, i roto i te porotarama.
Ua tapea oia i to ˈna taiva ore e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa
E haere pinepine na mâua o T.Y. i roto i te taviniraa na te mau fare. I te mohimohiraa to ˈna mata, ua rave tamau atura mâua i te pororaa na te mau aroâ. Ua nenei te vea ra The Cleveland Press i te upoo parau “Ua taui te faaroo i te Teni Uteute” e te hoê hohoˈa e faaite ra ia mâua e pûpû ra i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! i te hoê taata. Ua faatia te vea e mea nafea to mâua riroraa mai ei Ite no Iehova. E tia ia parau e ua tauihia te iˈoa o te Teni Uteute ei Fare tamaaraa a Chin.
I te roaraa o te mau matahiti, ua farii mâua ta ˈu tane e rave rahi mau taeae e mau tuahine no te ara mai i ta mâua fare tamaaraa. Te haamanaˈo maitai ra matou i te faaitoitoraa a Taeae Fred Franz, o tei tavini na ei peretiteni no te Watch Tower Bible and Tract Society. I to ˈna haereraa mai i ǒ matou, ua faaitoito mai oia e: “A tapea i to outou haapao maitai, e a vai piri noa i te faanahonahoraa a Iehova.”
Ua roo-pinepine-hia o T.Y. i te mau mauraa roro i te omuaraa o te matahiti 1970 e ua pohe oia i te 20 no Atete 1975. Ua nenei te hoê vea no to matou vahi i te hoê poroi faatae aroha roa e te hoê hohoˈa e faaite ra ia ˈna e pûpû ra i Te Pare Tiairaa i roto i te taviniraa. O te mau matahiti hopea, te mau matahiti maitatai roa ˈˈe o to mâua oraraa. I muri aˈe i to ˈna tereraa hau atu i te 60 matahiti, ua opanihia te Fare tamaaraa a Chin i te avaˈe Eperera 1995. Ua manaˈo vetahi e, o te hopea ïa o te hoê anotau.
Te tapearaa i te mau fa pae varua
I te hoê tau, ua hinaaro mâua e ia faatere ta mâua e toru tamaroa i ta matou ohipa fare tamaaraa. I muri iho râ, ua taui teie nei hinaaro; ua hinaaro mâua e ia pee ratou i te mau taahiraa avae o Iesu e ia riro mai ratou ei mau tavini ma te taime taatoa. Ua ani mâua i ta mâua mau tamarii tataitahi ahiri e e hinaaro anei oia e haere e tavini ei pionie i Hong Kong, no te tauturu i te tahi atu mau Tinito ia haapii i ta matou iho i haapii. Ua pûpû atu mâua i te turu i te pae moni no teie nei fa. Noa ˈtu e aita ratou i ite maitai i te parau Tinito, ua maiti o Winifred, o Victoria, e o Richard e haere i Hong Kong.
Ua tavini ta mâua tamahine o Winifred i reira hau atu i te 34 matahiti! Ua faaipoipo o Victoria ia Marcus Gum, e ua hoˈi mai raua i muri iho i te fenua Marite. E toru tamarii ta raua—o Stephanie e o Seraiah, e tavini nei ma te taime taatoa i Cleveland, e o Symeon, e tavini nei i te Vahi faaapuraa a te Taiete Watchtower, i Wallkill, i New York, e ta ˈna vahine, o Morfydd. Te ora nei o Victoria raua o Marcus i to ˈu nei vahi, e te tauturu nei raua ia ˈu. O Marcus te tiaau peretiteni o te Amuiraa no Coventry i Cleveland.
Ua roohia ta mâua tamahine matahiapo, o Gloria, i te maˈi polio i te matahiti 1955 ra, e mai reira mai, ua vai noa oia i roto i te hoê parahiraa turairai. Te ora nei oia e ta ˈna tane, o Ben, i Escondido, i Kalifonia, e te tavini tamau noa ra oia i roto i te ohipa pororaa. Ua hau atu i te 22 matahiti i teie nei to Tom riroraa ei tavini ma te taime taatoa. Te rave nei oia e ta ˈna vahine, o Esther, i te ohipa i teie nei i te Pu Haapiiraa a te Taiete Watchtower, i Patterson, i New York. Ua hoˈi mai o Richard e ta ˈna vahine, o Amy, mai Hong Kong mai no te tauturu ia haapao ia T.Y. hou to ˈna poheraa. I teie nei, te tavini atoa nei raua i Patterson. Ua tavini ta mâua hopea, o Walden, hau atu i te 30 matahiti ma te taime taatoa. I roto i na matahiti hopea e 22, ua tavini oia e ta ˈna vahine o Mary Lou, i te mau amuiraa o te fenua Marite i roto i te ohipa haaati e te ohipa mataeinaa.
E ere te auraa e aita mâua i farerei i te fifi e ta mâua mau tamarii. I to ˈna taurearearaa, ua faarue mai hoê i te fare e ua moe oia e toru avaˈe. I te hoê tau, ua anaanatae aˈe te tahi atu i te ohipa tuaro i te mau mea pae varua, e ua mairi oia i ta matou haapiiraa Bibilia utuafare no te haere i te mau tataˈuraa. Ua pûpû-atoa-hia mai na ˈna te mau moni tauturu i te pae tuaro no te haere i te haapiiraa teitei. I to ˈna faaotiraa e haamata i te taviniraa ma te taime taatoa, eiaha râ e farii i te hoê o teie mau moni tauturu no te haere i te haapiiraa tuatoru, ua topa roa to ˈu hau!
Te oaoa nei au i to ˈu faarooraa
Noa ˈtu e ua purara haere ta ˈu mau tamarii na te ao nei, te oaoa nei au i te iteraa e te tavini nei ratou ia Iehova ma te haapao maitai. E 81 matahiti to ˈu i teie nei, ua paruparuhia vau i te maˈi puoiraa ivi e vetahi atu â, tera râ, aita to ˈu itoito rahi no Iehova i iti mai. Te tamata nei au i te haapao ia ˈu iho, ia ore te hoê o ta ˈu mau tamarii ia vaiiho i te taviniraa ma te taime taatoa no te haapao ia ˈu.
Te hiˈo tia ˈtu nei au i te tau i mua nei i reira te mau opuaraa a te Atua e tupu taatoa ˈi e i reira vau e farerei faahou ai i te feia i herehia e au tei pohe, mai ta ˈu tane, to ˈu mau metua fanau, e o Helen Winters, o tei haapii e o matou. (Ioane 5:28, 29; Ohipa 24:15) Te oaoa nei au i to ˈu faarooraa i taua vahine rouru hinahina maitai roa ra hau atu i te 46 matahiti i teie nei! Oia mau, ua tano iho â taua hoani ra!
[Hohoˈa i te api 21]
I to mâua faaipoiporaa
[Hohoˈa i te api 23]
To matou utuafare i te matahiti 1961. Mai te pae aui tae atu i te pae atau: Victoria, Wei, Richard, Walden, Tom, T.Y., Winifred, e Gloria i mua
[Hohoˈa i te api 24]
Wei Chin i teie mahana