Te papai mai nei te feia taio
Tiavaruraa Ua au roa vau i te tumu parau ra “Ia au i te Bibilia: No te aha e faanahoraa here te tiavaruraa.” (8 no Setepa 1996) Ua tiavaru-atoa-hia vau i te matahiti 1987 ra e ua faahoˈihia mai i te matahiti 1988, i muri aˈe i to ˈu hutiraa mai i te haapiiraa. Ua tauturu hoi teie faanahoraa here ia ˈu ia faatitiaifaro i to ˈu nei huru oraraa e ia taui i ta ˈu mau amuimuiraa. E haamaitairaa rahi mau â no tatou ia fanaˈo i te hoê faanahonahoraa o te pee ra i te mau aveia a te Bibilia!
R. R., Hau Amui no Marite
Ua tiavaru-atoa-hia vau i rapaeau i te amuiraa. I tera taime, ua manaˈo vau e mea etaeta roa teie raveraa e o te ohipa ino roa ˈˈe e nehenehe e ravehia i nia i te hoê taata. Ua hape râ vau! Na mua ˈˈe i to ˈu tiavaruraahia, ua imi te mau matahiapo a te amuiraa i te mau ravea atoa no te tauturu ia ˈu ia imi i te tatarahaparaa. Aita râ vau i farii i te tauturu i taua taime ra. Na te tiavaruraa i faahaehaa rahi ia ˈu. Ua turai hoi te reira ia ˈu ia ite i te faufaa rahi o to ˈu mau taairaa e o Iehova.
B. T., Hau Amui no Marite
Faaanaanataeraa Te manaˈo atoa nei au e e rave rahi mau ravea maitatai no te mau taurearea ia faaanaanatae ia ratou, mai tei faahitihia i roto i te tumu parau ra “Te uiui nei te mau taurearea . . . Nafea vau e nehenehe ai e faaanaanatae?” (8 no Setepa 1996) E nehenehe hoi tatou e haere e mataitai i te hoê fare vairaa tauihaa tahito aore ra i te hoê aua animala aore ra e haere e tamaa i te tahi vahi aore ra e faanaho i te tahi oroa amuimuiraa. E tae noa ˈtu te feia aita i rahi ta ratou moni, e nehenehe atoa ratou e faaanaanatae na roto i te titau-manihini-raa i te tahi atu mau taurearea i to ratou fare no te tahi mau hautiraa aore ra no te hoê tamaaraa.
V. A., Beresilia
Mimi itoito rahi E tia ia ˈu ia faaite ia outou i to ˈu mauruuru rahi no te tumu parau ra “Te here o te hoê mama i ta ˈna fanauˈa,” i neneihia i roto i te vea o te 8 no Setepa 1996. Te ora nei au i roto i te hoê fenua i reira aita e otia to te mau peu taatiraa o te tino, e i reira aita te mau tamahine apî e rave rahi e haamarirau nei i te haamarua i ta ratou tamarii. Te tiaturi nei au e ua riro te mimi tei piihia o Ura ei hiˈoraa nehenehe roa o te hoê metua aupuru.
E. B., Mali
Ua putapû roa vau i te taioraa i te aamu o Ura, o tei faaite i te mǎtaˈu ore rahi i to ˈna faaoraraa i ta ˈna mau fanauˈa mai roto mai i taua vahi vairaa pereoo ra e ura ra i te auahi. Ua maere roa vau ia ˈna, i te mea e e mimi oia o tei horoa mai i te haapiiraa rahi no te mau taata e rave rahi. Te manaˈo nei au e mea faahiahia roa ia nenei outou i teie mau huru tumu parau.
D. W., Helemani
Ua riro te aamu nehenehe roa o Ura e ta ˈna mau fanauˈa ei tumu parau haaputapû roa ˈˈe no nia i te haamaruaraa tamarii, o ta ˈu i taio aˈenei.
J. G., Hau Amui no Marite
Aita vau i nehenehe e tapea i to ˈu roimata i to ˈu taioraa i te tumu parau. Ua au noa na vau i te mau huru animala atoa e te haafaahiahia nei au i te mau haapiiraa ta Iehova e horoa maira ia tatou na roto ia ratou. Mea mauiui roa na ˈu ia manaˈo e aita te mau taata “maramarama” e faaite nei i te hoê â huru tapitapiraa e te hoê â aupuru i nia i ta ratou mau tamarii.
C. C., Hau Amui no Marite