Ua uaa te mau tiare pae varua i te Apoo Pia
E MAU tausani matahiti i teie nei, ua faatahe te mau paainaraa auahi i te veo, te ario, e te auro i raro roa i te fenua. Ua faahaere te puairaa o te au pape veavea i te mau pueraa rahi o teie mau taoˈa na roto i te mau afafa e ua haaputu te tahi i roto i te vahi piihia i teie nei te mau Mouˈa Mule i te pae apatoa no Arizona, i te mau Hau Amui no Marite. I te matahiti 1877, te imi ra o Jack Dunn, e taata hiˈopoa oia na te nuu e rave ra i te ohipa i te aua faehau Fort Huachuca i pihai noa ˈtu, i te pape e ua itea maira ia ˈna taua pueraa taoˈa rahi roa ra. Ua tihepu ihora oia i te hoê taata heru, o George Warren, no te maimi i te faufaa o te tuhaa fenua i fatuhia e raua.
Ua tapao o George Warren i to ˈna tiaraa fatu i nia e rave rahi tuhaa fenua, aita râ oia i faaite atu i to ˈna hoa ohipa, o Jack Dunn. Ua nehenehe hoi o Warren e monihia i teie mau tuhaa fenua, tera râ, i to ˈna taeroraa i te whiskey, ua hauti aˈera oia ma te maamaa i ta ˈna mau taoˈa i roto i te hoê hororaa, ma te parie e e hemo te hoê puaahorofenua ia ˈna. E aita i hape, ua pau ta ˈna faufaa atoa. Riro mai nei teie mau tuhaa fenua te Vahi heruraa Queen. I te roaraa o te mau matahiti, ua ravehia te mau ohipa heruraa rarahi e ua noaa mai fatata e maha mirioni tane veo e te mau pueraa auro e ario rahi i te mau Mouˈa Mule hou te mau vahi heruraa i opanihia ˈi i te matahiti 1975 ra.
E titauhia te feia heru paari no te heru i te mato paari. Ua haere mai ratou mai Beretane, Helemani, Irelane, Italia, e Serbie mai. No te mau porotarama ohipa rahi i pûpûhia mai e te rahiraa o te mau vahi heruraa, e feia rave puai i te ohipa te feia heru mato paari. I te mea e e mau tausani kilometera te atea teie feia heru i to ratou mau utuafare, ua riro mai ratou ei feia heru inu ava—no reira ˈtura te hoê pu Helemani imi moni, i patu ai i te hoê fare hamaniraa pia i pihai iho i te mau vahi heruraa. Ua hamani teie fare i te pia e ere i te ohipa rahi ia hamani hou e ineine ai ia inuhia. E rave rahi taata mea au na ratou ia inu ia toetoe maitai te pia, e to ratou mau hoa, e te tahi faaanaanataeraa. No reira, i nia i te hoê aroâ i pihai iho i te fare hamaniraa pia, ua faatia-atoa-hia ˈtura e rave rahi mau fare inuraa. Ua î roa ˈˈera teie mau fare inuraa i te feia heru mato paari, rave puai i te ohipa e te inu ava atoa. Ua faaineine-atoa-hia te faaanaanataeraa oia hoi te mau vahine faaturi e te pere moni apitihia e te ava—e anoiraa ineine noa i te paaina. Ua piihia ˈtura teie aroâ te Brewery Gulch (te Apoo Pia) e ua tui to ˈna roo ei vahi atâta aˈe i te oire ohipa ino o Tombstone, tau 40 kilometera noa i raro atu i te purumu.
I te pae hopea, ua faaipoipo te rahiraa o te feia heru e ua faatia ˈtura i to ratou fare ei faaearaa no to ratou mau utuafare. Ua patu te feia heru no Beretane i te mau fare e faaeahia e te feia heru Beretane o te senekele 19; te feia no Serbie ra, te mau fare e au no te feia heru Serbe; to Helemani, e au iho â ïa no to Helemani; to Italia, e au no to Italia, e to Irelane, Irelane iho â ïa. Ua faatiahia te oire matamua, o Bisbee tahito, i te hoê pae faatitapou o te hoê afaa, e ua patuhia to ˈna mau fare na te pae o taua afaa ra, i te mau vahi apoopoo atoa i roto i te mato e ô ai te fare. Ua hau atu i te 20 000 taata i faaea i roto i teie mau fare otahi roa, te rahiraa, o te feia heru ïa e to ratou mau utuafare, e i teie nei, e vahi mataitairaa oia e arato nei i te mau ratere na te ara mai. Ua mairihia teie oire e Bisbee i te iˈoa o te hoê taata tei tuu i te tino moni rahi no teie ohipa heruraa, aita roa râ oia i haere mai i te oire i mairihia i to ˈna iˈoa.
A rahi ai te oire, ua rahi atoa te mau fare inuraa i te Apoo Pia. I te hoê tau, hau atu i te 30 fare inuraa tei faaterehia i roto noa e piti anairaa fare, e ua manuïa atoa te hoê tuhaa oire rahi a te mau vahine faaturi, i uta ˈtu i teie apoo.
Ua haere vetahi mau utuafare Ite no Iehova e faaea i Bisbee i te area o te matahiti 1950. Na roto i ta ratou pororaa, ua haamauhia ˈtura te hoê amuiraa a te mau Ite no Iehova, tei naea 12 melo i te matahiti 1957. Ua imi ratou i te tahi vahi putuputuraa, e ua tarahu ratou i te hoê vahi e maraa ia ratou ia aufau—te hoê fare i nia mau i te aroâ o te Apoo Pia, i te tahi aˈe pae purumu o te fare inuraa St. Elmo’s. Ua haafifihia ratou e te feia haere i te mau fare taiataraa na te hiti ia ratou. I te tahi taime, e haere mai na te tahi taero ava i te hoê po putuputuraa, e parahi noa mai râ oia i muri e e faaroo oia—e horoa roa mai vetahi i te hoê ô hou ratou e haere ai.
I muri iho, ua hoo maira te amuiraa i te tahi fenua no te hoê Piha no te Basileia—11 kilometera te atea i te Apoo Pia e to ˈna huru taiata. Ua patuhia e ua avarihia te piha i te matahiti 1958 ra. Ua faaapîhia e ua faarahihia te fare e toru taime e te faaohipa-noa-hia nei e te amuiraa.
I te opaniraa te mau vahi heruraa i te matahiti 1975, ua opani atoa fatata te oire taatoa. Ua haere te feia heru e to ratou mau utuafare i te mau oire te tere noa râ te mau vahi heruraa. Te feia i faaea mai, te pae rahi, o te feia heru ïa i tatuhaahia e to ratou mau utuafare.
I teie nei, ua riro noa te Apoo Pia tuiroo ei vahi mataitairaa na te mau ratere. Hoê noa fare inuraa to reira, e e fare tamaaraa i teie nei to roto i te fare hamaniraa pia. Ua tupararihia te tuhaa oire a te mau vahine faaturi, noa ˈtu e ua toe mai te mau aua e itehia na te hiti o te tahi mau fare o taua vahi ra. Ua hamanihia e te mau niuniu roˈi e te mau vairaa hohoˈa i tutae-auri-hia. Te Apoo Pia tei riro ei vahi faufau i mutaa ihora, e vahi huru ê noa ïa i teie nei e huti nei i te ara-maite-raa o te feia mataitai.
E 48 feia poro i roto i te amuiraa i teie taime, e te haere noa ra i te rahi. Mea anaanatae roa te pororaa na te mau fare. Te farerei nei te mau Ite i te feia heru tatuhaahia no Beretane, Helemani, Irelane, Italia, e Serbie mai, e e rave rahi atoa feia peu aravihi, vetahi o te faaiteite nei i ta ratou mau taoˈa i nia i ta ratou mau taupee.
Hoê tumu o te maraaraa, o te hoê ïa vahine tei haere tamau na i te hoê fare inuraa huehue e tia noa nei i te Apoo Pia, tei piihia St. Elmo’s, aita râ oia e haere faahou ra. O Julie to ˈna iˈoa. Aita noa o Julie i haere i reira, tei roto atoa râ oia i te feia huehue roa ˈˈe. E amui na oia i roto i te mau ohipa faaanaanatae taiata atoa, e tae noa ˈtu i te mau motoraa e tupu pinepine, i te tahi mau taime e moto oia e te tane. Ua anaanatae Julie i te poroi a te mau Ite no Iehova no te mea e mea taa ê roa te feia i tia mai i to ˈna uputa. Ua rave Julie i te mau tauiraa rahi, e ua titau te reira e rave rau matahiti, tera râ, e tuahine bapetizohia itoito oia i teie nei. Te haere tamau atoa maira ta ˈna tane e e toru tamarii i te mau putuputuraa e te haere ra ratou i mua.
Ua riro mai Bisbee ei oire no to ˈna mau faufaa tei haapuehia i roto i te repo e mau tausani matahiti i teie nei. Aita te taata e imi faahou ra i teie mau faufaa, tera râ, e rave rahi teie e imi nei i te faufaa mau, te ite a te Atua mau, o Iehova, e to ˈna Basileia. Te huru na te hiti o te Piha no te Basileia tahito i te Apoo Pia, e huru taiata faufau ïa, tera râ, ua atuatuhia te mau tiare pae varua i roto i taua piha ra. I nia i na feia poro e 12 tei putuputu i roto i te piha tahito, e 7 ïa pionie tamau. E hitu atoa tamarii. E au ra e ua upootia te huru maitai i te pae varua i fanaˈohia e teie pǔpǔ iti itoito i roto i te piha, i nia i te huru taiata i rapaeau.
E ono o teie mau tamarii tei rave i te taviniraa ma te taime taatoa ei mau tavini Ite no Iehova. Ua haere John Griffin i te Haapiiraa Bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower. Noa ˈtu e aita faahou oia i roto i te taviniraa mitionare, te tavini noa nei â oia ia Iehova ei matahiapo i roto i te fenua i reira to ˈna tonoraahia, i Costa Rica. E pionie tamau to ˈna tuahine, o Carolyn (Jasso oia i teie nei), i Sierra Vista, i Arizona. Ua haere atoa o Nancy Pugh i Gileada, ua tavini oia ei mitionare i Tireni, e tei reira noâ oia, noa ˈtu e e ere faahou oia i te mitionare. Ua tavini to ˈna tuaana, o Peter, ei pionie e ua haere oia i Paniora no te tavini i te vahi e hinaarohia ra. Ua tavini o Susan raua Bethany Smith ei pionie tamau i Bisbee no te taatoaraa e 50 matahiti ia amuihia ta raua tau e te tavini noa nei raua i reira.
E “puai rahi” mau â to te Parau a te Atua, e ua tae roa oia i te faatupu i te mau tiare pae varua i te Apoo Pia. (Hebera 4:12)—Na te hoê taata taio.
[Hohoˈa i te api 29]
Tei te piti o te tahua o teie fare te Piha no te Basileia na mua ˈˈe