E mau mirioni taata tei riro ei tîtî
MAI te tau i fanauhia ˈi o Olaudah Equiano, ua afai te mau pahi no Europa mai i te mau tîtî no Afirika na te Moana Ataranitita e piti senekele e te afa te maororaa. Tera râ, ua tupu aˈena te faatîtîraa na mua roa ˈˈe. Ua parare rahi te faatîtîraa i te mau taata, e pinepine ei faahopearaa o te tamaˈi, na te ao taatoa nei mai te mau tau tahito mai ra.
I Afirika atoa, ua aano te faatîtîraa na mua roa ˈˈe i te taeraa mai te mau pahi no Europa mai. Te parau ra The New Encyclopædia Britannica e: “Te rahiraa o te feia ereere i Afirika e mau tîtî ratou i te roaraa o te aamu. . . . E ravehia na te faatîtîraa i te mau vahi atoa hou a fa mai ai te haapaoraa Mahometa, e ua hoo-rahi-hia te mau tîtî ereere tei haponohia mai Afirika mai na te ao Mahometa atoa.”
Te mea e faataa ê ra i te hooraa i te tîtî na te moana Ataranitita, o to ˈna faito ïa e te maororaa. Ia au i te mau manaˈo papu roa ˈˈe, tei roto te numera o te feia tîtî tei ratere na te Moana Ataranitita mai te 16raa e tae atu i te 19raa o te senekele i te 10 mirioni e te 12 mirioni.
Te eˈa e toru poro
I muri noa ˈˈe i te tereraa o Christophe Colomb i te matahiti 1492, ua faanaho te mau taata haru fenua no Europa i te mau ohipa heruraa e te tanuraa i te tô i te fenua Marite. Hau atu â i te faatîtî i te mau taata o te fenua, ua haamata te mau taata no Europa i te hoo mai i te mau tîtî mai Afirika mai.a Ua haamata te tereraa o te mau pahi faauta tîtî na te moana Ataranitita mai te hoê topata pape ra te huru i te afaraa o te mau matahiti 1500, tera râ, i te anotau o Equiano, i te afaraa o te mau matahiti 1700, ua rahi roa mai taua ohipa ra—te tahi 60 000 taata hopoi-tîtî-hia i te matahiti hoê.
I te rahiraa o te tupuraa, e apee noa na te mau pahi no Europa mai i te hoê eˈa e toru poro. Na mua e tere ratou i te pae apatoa no Europa mai e tae atu i Afirika. I muri iho e haere atu ratou na te ropuraa (te ropu o na poro e toru) i Marite. I te pae hopea e hoˈi ratou i Europa.
I na poro taitahi e toru, e hoo na te mau raatira pahi. E haamata te mau pahi i to ratou tere i te mau vahi tapearaa pahi i Europa e ua î te uahu i te mau tauihaa—te mau taoˈa e nehenehe e nirahia, te auri, te mau pupuhi, e te ava. Ia tapae atu ratou i te pae tooa o te râ o Afirika, e taui te mau raatira pahi i teie mau taoˈa no te mau tîtî a te feia hoo no Afirika. Ua î roa te mau pahi i te mau tîtî, o te afaihia i Marite. I Marite, e hoo atu te mau raatira pahi i te mau tîtî e e faauta ratou i te mau taoˈa i roaa mai na roto i te ohipa a te mau tîtî—te tihota, te rhum, te pape monamona, te avaava, te raiti, e mai te mau matahiti 1780 mai, te vavai. I muri iho e hoˈi te mau pahi i Europa, te tuhaa hopea o te tereraa.
No te feia hoo i Europa e i Afirika, e no te feia haru fenua atoa no Marite, te hooraa ta ratou i pii te mau tauihaa o te oraraa, o te tapihooraa ïa, te hoê ravea no te imi i te moni. No te feia e faatîtîhia ra—te mau tane e te mau vahine, te mau metua tane e te mau metua vahine, te mau tamaroa e te mau tamahine—ua riro te hooraa ei ohipa ino e te riaria.
Nohea mai te mau tîtî? Ua haruhia vetahi, mai ia Olaudah Equiano, area râ vetahi mea haruhia ïa i roto i te mau tamaˈi i tupu i rotopu i te mau hau no Afirika. No Afirika te feia e hoo ra. Te papai nei te taata tuatapapa aamu ra o Philip Curtin, te hoê taata aravihi i te pae hooraa tîtî e: “Ua haapii oioi te mau taata no Europa e mea atâta roa te fenua Afirika no ratou no te haru i te feia tîtî. Ua riro te faatîtîraa ei ohipa faatupuhia e te mau taata no Afirika anaˈe . . . Te rahiraa o te mau taata tei hoohia ei tîtî mea haruhia mai ratou i roto i te tamaˈi.”
Te eˈa i ropu
E mea riaria te tereraa i Marite. Ua haere tapǔpǔ ratou na te hiti ma te taamuamuhia i te fifi, e faaea noa te mau taata no Afirika, te tahi taime e rave rahi avaˈe te maoro, i roto i te mau pare patuhia i te ofai aore ra i roto i te mau aua nainai aˈe haaatihia e te raau. Ia tae mai anaˈe te hoê pahi faauta tîtî no te faareva i Marite, e pinepine ua paruparu aˈena te feia i haruhia no to ratou haavîraahia. E mea ino roa ˈtu râ i muri iho.
I muri aˈe i te hutiraahia i nia i te pahi, te tatararaahia te ahu, e te hiˈopoaraahia e te taote tâpû o te pahi aore ra te raatira, e taamuamuhia te avae o te mau tane e e tuuhia ratou i raro aˈe i te tahua. E faaî roa te mau raatira pahi i te hati e rave rahi tîtî no te haamaraa i ta ratou faufaa. Ua horoa-rahi-hia te tiamâraa i te mau vahine e te mau tamarii ia hahaere, tera râ, te hamani-ino-hia nei ratou i te pae taatiraa o te tino e te mau ihitai.
Mea hâuˈa ino te hati, e mea reporepo. Te faataa nei o Equiano i to ˈna mau manaˈo: “Fatata matou i te ihuihu no te pirihao e te veavea, apitihia mai e te rahiraa o te mau taata i nia i te pahi, ua rahi roa e eita te taata taitahi e nehenehe e hurihuri rahi roa ia ˈna. Ua tahe rahi te hou, e ua riro oioi te mataˈi ei mea viivii no te hutiraa aho no te mau hâuˈa ino e rave rau, e ua tupuhia te mau tîtî i te maˈi, e e rave rahi tei pohe . . . Ua riro te mau tutuôraa a te mau vahine e te mihiraa no tei pohe ei tupuraa riaria mau e o te ore e nehenehe e manaˈohia.” Ua tia i te mau tîtî ia faaoromai i taua mau huru tupuraa ra i te roaraa o te tereraa, e piti avaˈe te maoro, e hau atu â i te tahi taime.
I roto i te mau huru tupuraa viivii o te tino, ua tupu rahi te maˈi. E ite-pinepine-hia te parareraa o te hî toto e te maˈi opupu huˈahuˈa. Ua maraa te numera o te feia pohe. Ia au i te mau faatiaraa e tae roa ˈtu i te mau matahiti 1750, 1 i nia i te 5 taata no Afirika tei pohe i nia i te pahi. Ua taorahia te mau taata pohe i roto i te miti.
Te tapaeraa i Marite
Ia fatata anaˈe te mau pahi faauta tîtî i te tapae atu i Marite, e faaineine te mau ihitai i te mau taata no Afirika no te hoo. E tatara ratou i te mau fifi i nia i te mau tîtî, e faatamaa ia ratou ia poriahia, e e uˈiuˈi ia ratou i te hinu haari no te faaoraora ia ratou e ia ore te mau tutua e te mau pepe ia itehia.
Ua matau noa na te mau raatira i te hoo pate i ta ratou mau tîtî, i te tahi râ mau taime e faanaho na ratou i te hoê “faarevaraa oioi,” o te faahepo i te feia hoo ia aufau i te hoê tino moni i faataa-aˈena-hia. Te papai ra o Equiano e: “Ia horoahia anaˈe te tapao, (mai te tairiraa i te pahu) i reira ïa te feia hoo e horo paatoa ˈi i roto i te aua tei reira te mau tîtî, e e maiti ai ratou i rotopu i taua mau taata ra i ta ratou e au roa ˈˈe. Na te maniania e te tutuôraa i taua taime ra e te hiaai ru e itehia ra i nia i te hohoˈa mata o te feia hoo e faarahi i te riaria o te feia no Afirika e mǎtaˈu ra.”
Te parau faahou ra o Equiano e: “Na roto i teie huru raveraa, ma te tâuˈa ore, ua faataa-ê-hia te mau fetii e te mau hoa, aita te rahiraa o ratou i farerei faahou.” No te mau utuafare tei manuïa i te faaea ratou paatoa i te roaraa o te oraraa riaria i te mau avaˈe i mairi, o te hoê ïa ati taa ê riaria mau.
Te ohipa e te hui
E rave na te mau tîtî no Afirika i te ohipa i roto i te mau faaapu no te tanu i te taofe, te raiti, te avaava, te vavai, e te tihota iho â râ. Tei roto ïa vetahi i te ohipa heruraa apoo. Te tahi atu e mau tamuta, e feia tupai auri, hamani uati, hamani haana tamaˈi, e feia horo pahi. Area râ vetahi e rave na ratou i te ohipa i roto i te fare—mau tavini, haapao tamarii, nira ahu, e e tunu maa. E vaere na te mau tîtî i te fenua, e hamani i te mau purumu e e patu i te mau fare, e te mau faataheraa pape.
Noa ˈtu râ eaha te ohipa ta ratou i rave, ua faarirohia te mau tîtî mai te taoˈa, e ia au i te ture e tiaraa to te mau fatu i nia i ta ˈna taoˈa. Tera râ, aita te faatîtîraa i tamau noa i te tupu no te mea ua hunahia te mau tiaraa e te mau tiamâraa. Ua tamau noa râ te reira i te tupu na roto i te hui. Ua niuhia te mana o te mau fatu e to ratou feia faatere i nia i to ratou aravihi e haamauiui. E ua haamauiui rahi mau â ratou.
No te haaparuparu i te orureraa hau e no te faatere i ta ratou mau tîtî, e rave na te mau fatu i te mau faautuaraa ino i te pae tino no te mau hape riirii atoa. Te papai nei o Equiano e: “E mea matau-roa-hia [i Inidia Tooa o te râ] e e tapaohia te mau tîtî na roto i te mau reta matamua o te iˈoa o to ratou fatu, e e faatarerehia te hoê auri teiaha i nia i to ratou arapoa. Oia mau i roto i te mau huru tupuraa haapaoraa ore e taamuamuhia ratou i te fifi e e pinepine te tuu-atoa-hia mai te tahi mau tauihaa no te haamauiui. Te tavaha auri, te mau farero haaperehu i te mau manimani rima, e rave rau atu â . . . teie te mau mea i faaohipahia i te tahi mau taime no te mau hape haihai roa. Ua ite au i te tairiraahia te hoê taata ereere tae noa ˈtu i te fatifatiraa to ˈna mau ivi no to ˈna vaiihoraa i te titata ia pihaa noa e ua manii te pape.
I te tahi mau taime ua maiti te mau tîtî i te orure hau. Aita râ te rahiraa o te mau orureraa hau i manuïa e ua faautuahia ratou ma te taehae riaria mau.
[Nota i raro i te api]
a Te mau fenua matamua no Europa tei faaô roa ˈtu i roto i te hooraa na te moana Ataranitita, o te mau fenua Beretane ïa, Danemata, Farani, Holane, Potiti, e Paniora.
[Hohoˈa i te api 5]
Ua taorahia te feia pohe i roto i te miti
[Faaiteraa i te tumu]
Culver Pictures
[Hohoˈa i te api 5]
E rave rahi tîtî tei tuuhia i roto i te hati
[Faaiteraa i te tumu]
Schomburg Center for Research in Black Culture / The New York Public Library / Astor, Lenox and Tilden Foundations