VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g95 8/4 api 29-31
  • Faaipoipo-oioi-hia—E manuïa anei tatou?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Faaipoipo-oioi-hia—E manuïa anei tatou?
  • A ara mai na! 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Aita iho â anei e ravea?
  • Na vai e faatere i ǒ nei?
  • Te mau fifi i te pae moni
  • E nehenehe anei tâua e tauaparau?
  • Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te faaipoiporaa?
    Te pahono ra te Bibilia
  • Ia riro to orua faaipoiporaa ei taairaa o te vai tamau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Haapaari i to orua faaipoiporaa e ia oaoa te reira
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
  • Ia manuïa te faaipoiporaa Kerisetiano
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2016
Ite hau atu â
A ara mai na! 1995
g95 8/4 api 29-31

Te uiui nei te mau taurearea . . .

Faaipoipo-oioi-hia—E manuïa anei tatou?

“Ua haamatau mâua mai te 16raa mai o to ˈu matahiti. I te 18raa o to ˈu matahiti, faaipoipo atura mâua. Auê hoi te faahiahia mau e—e a muri noa ˈtu! Tera râ, fatata e maha avaˈe i muri iho, ua peapea rahi roa vau i raro aˈe i te faaheporaa.”—Tonya.a

E NEHENEHE te faaipoiporaa i te mau huru matahiti atoa e riro ei teimaharaa. Te parau ra te Bibilia e: “E ite te feia e faaipoipo i te mauiui e te oto.” (Korinetia 1, 7:28, The New English Bible) Tera râ, no te rahiraa e faaipoipo i ‘te tau e riro mai ai te hoê taurearea ei taata paari’ e au ra e e pinepine te mauiui e te oto i te rahi roa.—Korinetia 1, 7:36.

Te tumu matamua oia hoi te paari noa ra te mau taurearea; aitâ ïa ratou i ineine maitai no te rave i te tiaraa o te tane aore ra o te vahine. Te tapao ra te orometua haapii ra o Jane K. Burgess e: “Te haafaahiahia rahi nei te feia apî i te manaˈo no nia i te faaipoiporaa. Aita ratou e feruri i nia i te huru ohipa o te mau mahana atoa e te tutavaraa e titauhia ra ia manuïa te hoê faaipoiporaa.” No reira, e nehenehe te mau ohipa mau o te faaipoiporaa e tairi i nau taata faaipoipo apî mai te hoê poararaa te huru, e ere roa ˈtu râ te mahanahana e te nehenehe.

“Te manaˈo noa ra oe e mea rahi te mau mea atoa e te faahiahia mau, mai te hoê moemoeâ ra te huru,” o ta te taurearea ra o Kim ïa e parau ra. “Teie râ, ua iti te horuhoru rahi o te faaipoipo-apî-raa, e i muri iho e haamata ˈi te mau ohipa matauhia mai te tunuraa i te maa, te horoiraa i te mau mereti, te hooraa mai i te maa, te puˈaraa i te ahu—a faafaaea noa ˈi ta oe tane ma te ore e tauturu ia oe. Aita o ˈna i rave aˈenei i teie mau ohipa no te mea na to ˈna mama i rave i te mau ohipa atoa. Aita oe i manaˈo noa ˈˈe i te rohirohi e te riri o to orua haamatauraa mai. E ia hapû anaˈe oe, e ahuru ïa taime hau atu â i te ino!”

E pinepine atoa te mau taurearea i te ru i te faaipoipo ma te ore e feruri maitai. “Ua faaipoipo vau i te hoê tane o ta ˈu i manaˈo e e kerisetiano mau o ˈna,” o ta Helen ïa e haamanaˈo ra. “No to ˈu iho aravihi ore no nia i te oraraa, aita vau i haamatau maitai ia ˈna. I muri aˈe hoê ahuru avaˈe faaipoiporaa, aita vau i nehenehe faahou e farii i to ˈna haerea tei ore i tia i te hoê kerisetiano.” E ere roa ˈtu te manuïa-ore-raa o te faaipoiporaa o Helen i te hoê tupuraa otahi. I te mau Hau Amui no Marite, te fifi nei te rahiraa o te mau faaipoiporaa o te mau taurearea i roto noa e pae matahiti.

Noa ˈtu râ te mau numera atâta mau, e tau mirioni taurearea tei ru noa i te faaipoipo ma te ore e feruri maitai. Peneiaˈe to roto atoa oe ia ratou. Mai te peu e e, ua ite aˈena paha ïa oe i te mau faaheporaa o te faaipoiporaa.

Aita iho â anei e ravea?

Noa ˈtu e e ere te faaipoipo-apî-raa i te hoê huru paari, e ere râ i te hoê hara. E mea tura te faaipoiporaa i mua i te aro o te Atua. (Hebera 13:4) Parau mau, e nehenehe te tahi mau huru tupuraa taa ê e faatano i te hoê faataa-ê-raa aore ra hoê faataaraa. (Mataio 19:9; Korinetia 1, 7:12-15) I roto râ i te rahiraa o te tupuraa, te titau nei te Atua e ia ati maite nau hoa faaipoipo. (Mataio 19:6) Noa ˈtu e e au ra te reira mai te hoê titauraa etaeta, te faataa atoa ra te reira e te hinaaro ra te Atua e ia manuïa outou.

Te parau nei te hoê tane apî e: “Ua taere roa no te ui e, ‘Mea apî anei au? Te tuea mau ra anei mâua?’ e te tahi atu â mau uiuiraa. Ua faaipoipohia outou!” No reira, maoti râ i te tatarahapa i to outou huru oraraa, no te aha e ore ai e tamata i te imi i te tahi mau ravea no te haamaitai i to outou faaipoiporaa?

Na vai e faatere i ǒ nei?

Te parau ra te Bibilia i te mau hoa faaipoipo e: “E te mau vahine ra, e auraro outou i ta outou ihora mau tane, mai ta tatou i auraro i te Fatu ra. O te tane hoi to te vahine ra upoo.” (Ephesia 5:22, 23) Tera râ, mai te peu e ua ora na te hoê tane apî i pihai iho i to ˈna mama e to ˈna papa, e nehenehe te raveraa i te tiaraa upoo faatere o te utuafare e riro ei hopoia teimaha.

Te haamanaˈo ra te hoê vahine apî no nia i ta ˈna tane e: “Aita o Tom i hinaaro e ia haere au i te mau vahi atoa ta ˈu e hinaaro. E au ra e ua mau vau i nia i te herepata, e ua opanipanihia vau. Ua manaˈo o ˈna e ia tamata anaˈe au i te uiui ia ˈna i te mau taime atoa, e faatihaehaeraa ïa te reira i to ˈna tiaraa upoo faatere.” I te tahi aˈe pae, te ite nei te tahi mau vahine e mea fifi ia faariro i ta ratou mau tane apî ei upoo faatere no ratou. E riri paha vetahi i te huru faufaa ore o te hoê faaotiraa ravehia e te tane, ma te patoi i te rave amui ia ore to ratou manaˈo e tuea.

E nehenehe te reira e haapeapea roa mai te peu e e tane apî roa oe. Aita râ e faufaa ia inoino no te mea noa e aita ta oe vahine e auraro oioi i ta oe mau faaueraa atoa. E tia ia vaiiho i te taime no ta oe vahine ia ite e e paruru ta oe faatereraa ia ˈna. No teie taime râ, a ohipa ia roaa mai to ˈna faatura, eiaha na roto i te tamataraa i te haavî ia ˈna, na roto râ i te faatereraa e te tamataraa i te rave i te mau faaotiraa aifaito.—A faaau e te Korinetia 1, 16:13.

Te aˈo faahou ra te Bibilia e: “I te faaturaraa ˈtu te tahi i te tahi.” (Roma 12:10) E, a faatura i ta outou vahine ma te haapao i ta ˈna mau faufaa na mua ˈˈe i ta oe iho. (Philipi 2:4) A horoa ˈtu ia ˈna ra i te tiamâraa ia rave i te ohipa, a faariro ia ˈna mai te hoê taua faaturahia, eiaha râ mai te hoê vahine tîtî. (Hiˈo Malaki 2:14.) I te mau taime atoa e nehenehe ai, a ani i to ˈna manaˈo mai te peu e e tia ia ravehia te mau faaotiraa faufaa. (Maseli 13:10) E ohie ïa o ˈna i te auraro i to oe tiaraa upoo faatere.

E mai te peu e e vahine apî oe? E tamatahia paha to oe faaoromai no te auraro i ta oe tane apî ia tupu mai te tahi mau taime te au ore, no te mea aita to ˈna feruriraa i paari aore ra ia ore anaˈe o ˈna e faaite i te hoê huru haavaraa maitai aˈe. Teie râ, eita te tamaˈiraa ˈtu ia ˈna aore ra te patoiraa ˈtu e tauturu ia oe no te haamaitai i to oe oraraa. “Ia rahi o ˈna i te tamaˈi mai, e rahi atoa ïa vau i te mamû,” o ta te hoê tane apî ïa e faˈi nei. A tamata i te faatura ma te farii noa no to ˈna aravihi ore. E rahi atu â ïa o ˈna i te faatura noa i to oe manaˈo. Mai te peu e e rave o ˈna i te hoê faaotiraa o te faaau ore paha ia oe—aita râ hoi e ofati ra i te mau ture i te pae morare—no te aha e ore ai e rave amui noa ˈtu? “Area te paari no nia maira, e mea . . . faaroo ohie.” (Iakobo 3:17) Na roto i te tururaa i to ˈna tiaraa upoo faatere, e nehenehe oe e tauturu ia ˈna ia riro mai ei taata aravihi atu â.

Te mau fifi i te pae moni

E parau paha vetahi ê e te fifi rahi roa ˈˈe no te mau hoa faaipoipo apî, o te moni ïa. Te maere pinepine nei te mau hoa faaipoipo ia ite ratou e mea moni mau te oraraa. Ei hiˈoraa, no Ray e no Lora “aita ta raua e maa aore ra e moni” i muri aˈe i to raua faaipoiporaa. “E taoto mâua i nia i te tahua,” o ta raua ïa e faˈi ra. Ua faaruru atoa o Brad e o Tonya i te hoê â hepoheporaa i te pae faanavairaa faufaa i to Brad ereraahia i ta ˈna ohipa—e na Tonya i aufau i te mau tarahu.

Noa ˈtu e e parau mau e pinepine te mau taata apî i te farerei i te mau fifi e ite i te hoê ohipa aufau-maitai-hia, i te tahi taime no roto mai te mau fifi i te pae moni i te hoê faanahoraa tano ore o te moni. E hiˈo anaˈe na i te hoê vahine apî o te parau ra e: “E haamâuˈa noa vau i te moni haapao pau e i muri iho aita ta ˈu e moni faahou no te hopea avaˈe.” Te fifi nei te tahi mau hoa faaipoipo no te mea aita ratou e tauaparau. “E haere au i rapae e e hoo mai i te hoê pereoo ma te ore e ani i to ˈna manaˈo,” o ta te hoê tane o Jake te iˈoa e faˈi ra. “Te mau tauihaa fare ta tâua e hinaaro mau ra,” o ta ta ˈna ïa vahine e autâ ra.

Aita anei i matauhia i te faaroo i te reira? Peneiaˈe aitâ ïa tatou i vaiiho atura i “te peu a te tamarii ra” no nia i te faaohiparaa i te moni. (Korinetia 1, 13:11) E hoo mai anei outou no te hoê hinaaro no taua taime ra? No reira, a haapii i te papai i te hoê tabula hoohooraa, e a ati maite atu i te reira. A tauaparau no nia i te mau taoˈa faufaa. (Maseli 15:22) A tapao i ta outou mau haamâuˈaraa, e a haamau i te hoê tabula moni tano noa.b E nehenehe te na reiraraa e arai ia oe i te hepohepo rahi i te pae faanavairaa.

E nehenehe anei tâua e tauaparau?

Te arataihia nei tatou i te mea ta vetahi e pii ra te fifi numera piti i rotopu i te mau hoa faaipoipo apî: te tauaparauraa. Te fariu ê nei te tahi mau hoa faaipoipo i roto i te mamûraa fifi. Te haavî nei vetahi na roto i ta ratou mau parau iria. “Ta [mâua] mau aparauraa rahi roa ˈˈe no nia ïa i te mau ohipa haapaoraa ore,” o ta Sylvia ïa, hoê vahine tei faataa, e haamanaˈo ra. “Te mau ohipa mai te hueraa i to ˈna mau tiaa na roto i te fare, aore ra te raveraa vau i te tahi maa iti i roto i ta ˈna mereti.”

E tupu iho â te taa-ore-raa e te tuea-ore-raa te manaˈo. Tera râ, e faaino noa te “mamahu ore, e te iria, e te riri, e te avau e te faaino, e te tairoiro” i te hoê faaipoiporaa. (Ephesia 4:31) A haamatau i te tauaparau no nia i te mau ohipa a vai haihai noa ˈi te riri. Ia na reira anaˈe outou, a aro atu i te fifi—eiaha râ te taata. Ia haamata anaˈe te mau ohipa i te faarahi, a haapae i te tatamaˈi. Te parau ra te Maseli 26:20 e: “Aore e vahie ra, e pohe ïa auahi.” I muri iho, ia mǎrû anaˈe orua toopiti atoa ra, a tamata faahou i te tauaparau.

Te tauaparau-maitai-raa, o te ravea atoa ïa no te faaafaro i te tahi atu fifi matauhia: te mauruuru ore i te pae taatiraa o te tino. I te tahi mau taime ua paruparu roa nau hoa faaipoipo no ta ratou tereraa ohipa apî no te rave i te mau taatiraa o te tino. Te parau ra te buka Building a Successful Marriage e: “Te haamata nei te mau tane e te mau vahine i to ratou oraraa faaipoipo e te ite ore rahi no nia i te tiaraa e te tereraa o te taatiraa i te pae tino.” Haavarehia e te faatianianiraa a te ao nei, e rave rahi mau hoa faaipoipo tei titau i te mau hinaaro tano ore faufau i roto i taua tuhaa ra. E tuhaa atoa ta te miimii e te ereraa i te hitahita ore. E mea faufaa te hoê tauaparauraa tahaa, te taime e te faaoromai. Ia ‘imi’ te taata tataitahi ‘i te maitai o vetahi ê ra,’ e varavara te taatiraa o te tino i te riro ei fifi rahi.—Korinetia 1, 10:24.

Ma te taa maitai, e ere te faaipoiporaa no te mau tamarii. Mai te peu e ua faaipoipo aˈena oe, aita oe i faautuahia i te manuïa-ore-raa. “E mea arepurepu te matahiti matamua o to ˈu faaipoiporaa,” o ta te hoê ïa vahine faaipoipo e parau ra. “Na roto râ i te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia, te fanaˈo nei mâua i te hoê oraraa faaipoipo mauruuru, e te oaoa.” E nehenehe atoa ïa outou.

[Nota i raro i te api]

a Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

b Te vai ra te tahi mau manaˈo tauturu i roto i te tumu parau “Te hoê tabula haamâuˈaraa—Te ravea maitai aˈe!” i roto i ta tatou A ara mai na! no te 8 no tenuare 1986.

[Hohoˈa i te api 30]

E nehenehe te tururaa i te hoê tane apî i roto i to ˈna tiaraa tane faaipoipo e haamaitai atu â i to ˈna mau huru maitatai roa ˈˈe

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono