Te haere nei tatou ihea?
A FERURI na e te ratere nei oe na roto i te hoê tuhaa fenua aita oe i ite aˈenei. E tia râ ia oe i teie nei ia tapae i te vahi opuahia, tera râ, mea taa ê roa te mau faaiteraa o te mau aroâ, te mau iˈoa o te mau oire, e te mau otia. ‘Teihea roa vau?’ o ta oe ïa e ani. ‘Tei nia anei au i te eˈa tia?’
Tei roto atoa te ao nei i te hoê â huru tupuraa. Tei nia te taata i te hoê tuhaa fenua matau-ore-hia a hiˈo noa ˈi o ˈna i te totaiete e ino noa ˈtura i nia i te hoê faito aita i itehia aˈenei. E au ra e, na roto i te mau haereraa i mua o te ite aivanaa e te mau ravea aravihi apî, e tia ia tatou ia ora i teie nei i roto i te hoê ao maitai aˈe. I roto i te Great Ages of Man, te tapao ra te taata papai ra o Russell Bourne e i te 20raa noa o te senekele “ua riro te manaˈo faahiahia roa o te hoê autaeaeraa taatoa ei tupuraa ohie.”
Tera râ, ua erehia taua tapao ra, oia hoi “te hoê autaeaeraa taatoa.” Aita e itehia ra te mau tuhaa faufaa roa tei tǎpǔhia mai te parururaa i te pae faanavairaa faufaa, te maa maitai, te oraora o te tino haamaitaihia, e te hoê oraraa utuafare oaoa. “Na roto i te mau huru ravea atoa,” o ta te Milestones of History ïa e tapao ra, “ua taai-roa-hia te haereraa i mau o te ite aivanaa i te haamouraa e te ino.”
Oia, te overe nei te huitaata nei i teie mahana i nia i te hoê tuhaa fenua matau-ore-hia, atea ê roa i te eˈa tia, atea ê roa i te hau e te ino ore tei manaˈohia i te omuaraa o teie senekele. No reira, te uiui nei e rave rahi no nia i te auraa e: “Nafea tatou i te taeraa mai i ǒ nei? Te haere ra teie nei ao ihea? Te ora ra anei tatou i te mau mahana hopea?”
No te ite e teihea tatou, e tia ia tatou ia taa i te vahi to reira tatou. E parau paha vetahi e tei te uputa tatou o te hoê faanahoraa apî o te mau mea; area vetahi ra tei te uputa ïa o te haamouraa. Te tauturu nei te Bibilia, mai te hoê hohoˈa purumu ra, ia tatou ia ite maitai e teihea roa tatou e te haere nei tatou ihea.
Ia tere anaˈe oe na nia i te pereoo, e mea faufaa ia imi i te mau tapao o te faaite i te vahi to reira oe. Oia atoa, te faataa nei te Bibilia i te mau tuhaa—te huru tupuraa e te mau haerea o te ao nei—o te faataa i te hoê tau i roto i te aamu piihia ‘te mau mahana hopea.’ (Timoteo 2, 3:1-5) Aita teie parau, ‘mau mahana hopea,’ e faaau ra i te hopea o te mau raˈi e te fenua iho. Tera râ, o ‘te hopea o te faanahoraa o te mau mea,’ aore ra “te hopea o te anotau,” mai ta te hoê tatararaa o te Bibilia e parau ra.—Mataio 24:3; Today’s English Version.
“I taua anotau hopea nei,” o ta te aposetolo kerisetiano ra o Paulo i papai, “e tupu te ati rahi.” (Timoteo 2, 3:1) Oia mau, e nehenehe te reira e faaohipahia no te tahi atu â mau tau o te aamu. Parau mau, te ite nei te matahiti tataitahi i to ˈna mau mauiui.
Eaha ïa te tumu no te tiaturi e no to tatou nei mau mahana teie mau parau?
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 19]
Tom Haley/Sipa Press