Te fare no te haamoriraa taninahia
I TE MAHANA sabati i te ahiahi, 4 no atopa 1992, ua tomo maira te hoê taata upoo ino i roto i te Piha o te Basileia te tahua piti i Wǒnju, Repubirita no Korea, e te vai ra e 90 feia haamori. Ua tuôtuô o ˈna e rave rahi taime: “A tuu mai ta ˈu vahine i rapae au!” I to ˈna faarooraa ia ˈna, ua haere mǎrû noa ta ˈna vahine i rapae na te uputa no te faaora.
Ua manii atura te taata i te hoê farii mori i nia i te vauvau i mua noa i te uputa haereraa mai i rapae. I te reira taime, noa ˈtu te mau taparu a te mau taata i reira, ua tutui atura o ˈna i te vauvau. Ua paaina atura te mori, ma te puraraa te ura auahi e te au auahi ereere i nia i te aroaro fare, e tae atu i te tahua, e hoˈi atura i roto i te piha taatoa. I roto i te tahi noa tetoni, ua horomiihia e rave rahi taata tei putuputu mai. Ua faura mai te mau ura auahi e te mau au auahi na roto i te mau haamaramarama atoa.
E rave rahi o tei horo na roto i te uputa i muri aore ra na roto i te mau haamaramarama i nia i te hoê mato pirihao. Mai reira mai ua hamani ratou i to ratou eˈa i nia i te tapoˈi fare o te mau taata tapiri e i muri iho ua pou mai i raro. Ua ouˈa noa mai vetahi mai te tahua piti mai. I muri aˈe i to ˈna hororaa, ua tue te taata i tuu i te auahi ma te vahavaha i te taata pepe i ouˈa mai i raro.
Ua tuô atura te tiaau haaati, o tei horoa i te oreroraa parau taa ê huiraatira: “A haaviti, a faaora i te mau tamarii.” Te tiaturi nei te mau taata i ora mai e nehenehe o ˈna e ta ˈna vahine e ora mai te peu e aita raua i tamata i te tauturu ia vetahi ê. Tei roto atoa raua i na 15 taata tei pohe; i roto i te taatoaraa, ua pepe na 26 taata ê atu. Ua horoa te tahi taata i to ˈna ora, o tei pohe i muri iho i te fare maˈi, no te tauturu i te mau taata paari ia ora mai.
O tei pohe o te mau taata i mua i te piha. Ua ihuihu roa te tiaau haaati e ta ˈna vahine i te au auahi meumeu e ua pau te aho. No roto mai te mau taata i pohe i na utuafare e iva; e toru na tamarii e 3, 4, e 14 matahiti. E mea maere mau te mau taata o tei ore i pohe aore ra i pepe, i te mea hoi e mea pirihao roa te piha e ua faaore te mau ura auahi i te uputa tomoraa.
Ua tae oioi noa mai na pereoo rarahi e hitu e na 30 taata tupohe auahi i reira, tera râ ua parare aˈena te vitiviti o te auahi. Ua tupohehia te mau ura auahi i roto noa i te hoê hora. Tera râ, no te rahi o te auahi, e mea fifi mau ia ite i te mau taata i pohe, e piti hora te roaraa.
I muri aˈe ua tapea te mutoi no Wǒnju i te taata i tuu i te auahi e ua parihia o ˈna ei taparahi taata e ei tutui auahi. I te taime a tapeahia ˈi e te mutoi, ua tamata o ˈna e haapohe ia ˈna.
Faaruru i te mau raveraa iino mau
A rahi noa ˈi te anaanatae o te vahine a te taata tutui auahi no te mau haapiiraa a te Bibilia, ua riro ei peu na ˈna te haamǎtaˈuraa ia ˈna. I te afaraa o te avaˈe setepa, e piti na hebedoma na mau noa ˈˈe a ratere ai te tiaau haaati i te amuiraa a te mau Ite no Iehova no Wǒnju, ua taparahi te taata tutui auahi i ta ˈna vahine e tae noa ˈtu i te oreraa to ˈna hiroa. Tera râ, i muri noa to ˈna hoˈiraa mai ia ˈna ra, ua ninii atura i nia ia ˈna te raau faatahe peni e tutui atura ia ˈna i te auahi. Tera râ i te haamataraa te auahi i te ura, ua ite papu roa ˈtura o ˈna i te ohipa ta ˈna i rave e vitiviti atura i te tupohe.
I te mahana sabati a tupu ai te ati ra, ua parau te taata i ta ˈna vahine ia ore e haere i te Piha o te Basileia. Noa ˈtu to ˈna riri rahi, aita o ˈna i mǎtaˈu. Ua ite o ˈna e tia ia ˈna ia faaroo i te Atua i roto i te haamoriraa maoti râ te taata, e ta ˈna tane atoa. (Ohipa 5:29; Hebera 10:24, 25) No reira, ua haere o ˈna i te putuputuraa.
I muri aˈe i te tutuiraa o te Piha o te Basileia, ua mârô te paruru o te tane i te vahine i roto i te tarimaraa i te hoê haapapuraa parau e ua turaihia te tane ia rave i ta ˈna ohipa ino mau no te mea ua patoi o ˈna i te faarue i te hoê haapaoraa itoito au ore e no te mea aita o ˈna i riro mai ei vahine maitai. Tera râ, aita roa ˈtu o ˈna i tarima te haapapuraa. Ua patoi o ˈna i te haafifi i te parau mau ma te faaiteraa e ere roa ˈtu no ta ˈna haapiiraa bibilia i tupu ai te ohipa riaria mau.
Te hopea hebedoma i muri noa mai i te tupuraa riaria, i te hoê tairururaa a te mau Ite no Iehova, ua haere atu te vahine ia au i ta ˈna faaotiraa e bapetizo ei taipe no ta ˈna euhe i te tavini i te Atua ra o Iehova, te Fatu o te ao o te reva.—Salamo 83:18.
Te tauturu no te mau vahi atoa
A tae ai i te amaa a te mau Ite no Iehova no Ansung, tau 100 kilometera mai Wǒnju, te parau o te ati riaria, ua haapararehia te tauturu no te mau taata i pepe e no to ratou mau utuafare, e no te mau melo o te utuafare o tei pohe. E ere te moni anaˈe tei horoahia tera râ ua hopoi-atoa-hia te mau matahiapo kerisetiano mai te amaa mai no te ite papu eaha te tahi atu tauturu e hinaarohia ra.
Ua ravehia te mau faanahoraa no te faahaere i te amuiraa i roto i te tahi Piha o te Basileia i Wǒnju, e ua ravehia te tahi mau haaputuraa maa no te mau taata e hinaaro ra. Ua tae oioi mai te tauturu no ǒ mai i te mau hoa kerisetiano no te Repubirita no Korea atoa. Ua haere mai e rave rahi mau taata, oia mau, mai te tahi mau oire e ua pûpû mai i ta ratou tauturu i muri noa mai i te ati. Ua horoa te hoê amuiraa e 75 Ite i te hoê ô e 120 000 farane, ua horoa te tahi atu amuiraa e 87 taata e 220 000 farane.
Ua rave te mau matahiapo kerisetiano o te amuiraa i reira te ati i te tupuraa i ta ratou i nehenehe no te tauturu ia vetahi ê, tera râ tei rotopu atoa ratou i te mau taata o tei roohia i te ere rahi. Tei rotopu na tamarii e piti a te tiaau-peretiteni i te mau taata tei pohe, ua pohe atoa te tamaiti a te tahi matahiapo, e ua paapaa roa te hohoˈa o te tahi atu matahiapo. Noa ˈtu te mau ohipa i erehia i taua mau kerisetiano ra, ua tapea ratou e te amuiraa mai te taatoaraa i te hau e ua faaea papu i roto i te faaroo.
Tau mahana i muri aˈe i te ati riaria, ua turu te hoê taata no te Piha o te amaa, i te hunaraa mai rahi. Ua apiti mai e rave rahi mau Ite no Iehova mai te mau vahi atoa o te fenua, ei faaiteraa i to ratou here e te tura i to ratou mau hoa. Ua tae atoa mai te mau tapao aroha mai te mau piha atoa o te amaa a te mau Ite no Iehova i te mau tuhaa atoa o te ao.
Ua haere atoa te paoti o te Intelligence Division i roto i te mutoi no reira iho i te hunaraa e ua putapû roa o ˈna i te huru haerea o te mau Ite. Ua hiˈopoa o ˈna i to ratou maniania ore e te hau e te huru o ta ratou i faaite i te tahi o tei mauiui i te mau ereraa i roto i te auahi. Ua haere atoa mai te paoti o te Piha o te taiete e te ohipa tapihaa i te hunaraa. I muri mai, i te taeraa mai te mau ô tapao aroha mai te mau vahi atoa o te fenua, ua parau o ˈna e e mai te peu e aita e faaroo e ore roa te reira e tupu. Ua faaite atoa te tepute rahi no Wǒnjui i to ˈna anaanatae mau. Ua parau o ˈna e ua putapû roa o ˈna iho i te hau, te aroha te tahi i te tahi, e te faanahoraa aravihi a te mau Ite.
Ua riro teie ati ei hoê noa haapapuraa hau atu “e tupu te ati rahi i taua anotau hopea nei.” (Timoteo 2, 3:1) Te tiaihia ra e ia tupu oia, mai taua ati riaria ra. Tera râ aita roa ˈtu te mau Ite no Iehova no Wǒnju i haaparuparu. Te faaoti nei ratou i te tamau â i ta ratou haamoriraa i te Atua mau anaˈe ra, o Iehova, e te tutava nei i te raveraa i to ˈna hinaaro.—Faatiahia e Ara mai na! aamu no te Repubirita no Korea mai.
[Hohoˈa i te api 16]
I te pae atau: Te Piha o te Basileia e (i raro aˈe) te tahua i paapaaˈi te rahiraa o tei pohe
I raro: ua tamǎrûhia o Suh, Sun-ok, o tei ere i ta ˈna na tamarii e piti i roto i te auahi, e te mau hoa Ite, e o Shim, Hyo-shin, te hoê matahiapo kerisetiano e piti na tamarii ta ˈna i pepe