Te aupururaa i te utuafare na te ao nei—Te hopoia a te metua maoti te here, te aˈo, te hiˈoraa, e te mau faufaa i te pae varua
UA FAATAE mai te mau metua no te mau fenua huru rau i te mau parau e faataa ra i to ratou manuïaraa i te raveraa i te mau tamarii mai to ratou aruaruraa mai â e tae roa ˈtu i te mau matahiti o te taurearearaa. E mau Ite no Iehova paatoa ratou, e no reira, te tuu ra ta ratou mau parau i te tapao i nia i te faufaaraa ia ara maite i roto i na tuhaa e maha i faahitihia i nia ˈtu nei. Te faahohoˈa ra te mau aamu i muri nei i te tahi noa mau tuhaa huru rau o te haapiiraa utuafare o ta ratou i faaohipa.
No Hawaii mai
“Mai ta te Bibilia e faaite maira, o te here te huru ‘hau aˈe’ i te maitai. E tia i te anaana o te mau tuhaa faufaa atoa o te here ia parare na roto i te fare e te utuafare taatoa. Ua fanaˈo mâua o Carol i teie huru no ǒ mai i te Atua ra i roto i to mâua faaipoiporaa. Mea piri roa mâua. Mea au roa na mâua ia faaea i pihai iho i te tahi e te tahi. Te tiaturi nei au e te niu matamua e noaa ˈi te manuïaraa no te rave i te tamarii, ia oaoa ïa te tane e te vahine i roto i to raua faaipoiporaa.
“Te haamanaˈo noa ra vau e tae roa mai i teie mahana, i te mau manaˈo putapû puai mau tei tupu i roto i to ˈu mafatu i roto i te mau mahana e te mau hebedoma i muri aˈe i te fanauraahia ta mâua matahiapo. Ua maere roa vau i mua i te haamataraa o te oraraa o teie aiû fanau apî. Te haamanaˈo ra vau i te oaoa rahi o Carol e to ˈna hau ia faaote anaˈe o ˈna ia Rachel iti i te û. Ua oaoa atoa vau, tera râ, ua inoino rii au, e ua pohehae rii. Te vai ra te hoê taairaa i rotopu ia Carol raua o Rachel, e o vau ïa? I to ˈu manaˈoraa, ua tuuhia vau i te hiti—noa ˈtu e mea mǎrû roa—i te pu o to matou utuafare fetii. Maoti te tauturu a Iehova, ua faaite atu vau i to ˈu manaˈo e to ˈu peapea ia Carol, e ua faaite mai oia i to ˈna aroha e to ˈna turu.
“I muri iho, ua noaa ia ˈu i te hoê taairaa piri roa ˈtu â e ta mâua aiû iti na roto i te tautururaa i roto i te mau ohipa atoa e tia ia rave no te aiû, e tae noa ˈtu te mau ohipa au ore—mai te puˈaraa i te pahii repo, e ohipa taa ê mau ïa! E pae tamarii tei fanauhia mai i muri aˈe ia Rachel. O Rebecca ta mâua hopea, e vau matahiti to ˈna i teie nei. Ua aratai mâua i te mau haapiiraa bibilia e ta mâua mau tamarii tataitahi.
“Teie te tahi manaˈo no nia i te haapiiraa i te tamarii mai te aruaruraa mai â. Mea oaoa roa na mâua o Carol ia paraparau e ta mâua mau aiû iti, mai to ratou fanauraa mai â. E paraparau na mâua no nia i te mau mea atoa. I te tahi taime, e paraparau mâua no nia ia Iehova e ta ˈna mau ohipa haviti mau e te faahiahia. I te tahi taime, no nia ïa i te mau parau rii arearea, te mau parau hauti. Ua tamata iho â ïa mâua i te haapii i te tahi mea, tera râ, te mea hau roa ˈtu â, ua hinaaro mâua e ia fanaˈo matou paatoa i te hoê taime au mau, ma te hau e te peapea ore. Te tiaturi nei au e e haapaari teie mau huru paraparauraa i te taairaa i rotopu i te metua e te tamarii. Ma te feaa ore, ua tauturu te reira i te faatupu i te tauaparauraa maitai o ta matou i fanaˈo i roto i to matou utuafare.
“Ua haapii mai Iehova i te faufaa rahi o te mau mea pae varua, e te horoaraa ia tatou iho. Aita ta maûa Carol mau taoˈa materia i rahi, tera râ, aita mâua i tapapa i te reira aore ra i manaˈo e te erehia ra mâua. Ahiri e ua horoa mâua i te rahiraa o to mâua taime no te imi i te moni, eita ïa ta mâua e taime faahou no te haapao ia Iehova e ta mâua utuafare. Ua rave mâua i te maitiraa maitai.” (Na Carol e paraparau mai i muri iho.)
“Te manaˈo nei au e ia faaamu oe i ta oe mau tamarii, e tauturu te reira i te faatupu i te taairaa i rotopu i te aiû e te metua vahine. No te mea e e horoa rahi oe i te taime no te tauahi e no te poihere i ta oe aiû, mea piri roa iho â orua. Eita te metua vahine e nehenehe e vaiiho i ta ˈna aiû hau atu i te piti aore ra e maha hora. Ua faaoti mâua o Ed eiaha e vaiiho i ta mâua mau tamarii i te mau vahine haapao tamarii. Ua hinaaro vau e na ˈu iho e haapii i ta ˈu mau tamarii e e haapao ia ratou a paari noa ˈi ratou. No reira, i to ratou nainairaa ra, aita vau i rave i te ohipa i rapae. Te manaˈo nei au e ua tauturu te reira ia ratou ia taa e mea faufaa roa ratou no mâua. Te ravea matamua no te haafatata ˈtu i ta outou mau tamarii, o te faaherehereraa ïa i te taime no te faaea i pihai iho ia ratou. Aita hoê aˈe mea o te nehenehe e mono ia outou i pihai iho ia ratou. Eita te mau taoˈa materia atoa e nehenehe e rave i to outou parahiraa.
“Te fifi o te mau matahiti o te taurearearaa, oia hoi e tia ia ˈu ia taa e ua paari ta ˈu mau aiû iti. Mea fifi roa ia farii, ia feruri e aita ratou e titau faahou ra ia ˈu mai i mutaa ihora e te haere ra ratou i to ratou haereraa. E taime mehameha mau te reira o te riro ei tamataraa i ta outou ohipa i rave i te pae no te haapiiraa, te aˈo, e te haamataroraa. Ua maoro roa ïa ia haamata outou ia naeahia ia ratou i te faito taurearea. Ua maoro roa no te tamata i te haapii ia ratou i taua taime ra, i te mau faufaa morare, te here no te huitaata nei, e te here no Iehova iho â râ. E tia ia haapii i teie mau ohipa mai te fanauraa mai â.
“E 12 matahiti e vai ra ia outou no te faaoti i ta outou ohipa hou te mau matahiti atâata o te taurearearaa e tae mai ai. Tera râ, ahiri e ua rohi mau â outou no te faaohipa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia, e ooti ïa outou i te oaoa e te hau ia maiti anaˈe ratou i te tavini ia Iehova ma to ratou mafatu taatoa.”—Edward e Carol Owens.
Mai Zimbabwe mai
“Ua riro te mau tamarii ei ‘tufaa no ǒ ia Iehova ra.’ O ta te Bibilia ïa e parau ra i roto i te Salamo 127:3. I te mea e ua tapea noa mâua i teie parau i roto i to mâua feruriraa, ua tauturu te reira ia mâua na nia i to mâua tiaraa metua ia rave i te mau tutavaraa atoa no te poihere i teie tufaa. Hoê o te mau tutavaraa matamua o ta matou i rave i roto i te utuafare, o te rave-amui-raa ïa i te ohipa—ua pure matou paatoa, ua tuatapapa paatoa matou i te Bibilia, ua haamori paatoa, ua haere paatoa ˈtu matou e farerei i te mau hoa, ua hauti matou paatoa.
“I te tahi mau taime, ua titauhia te aˈoraa. I te hoê taime, ua maoro ta mâua tamaiti, e taurearea apî ïa o ˈna i taua tau ra, i te hoˈiraa mai i te fare. Ua haapeapea mâua. Aita râ o ˈna i pahono papu mai. Ua taa ia mâua e aita te tahi mea e afaro ra, ua faaoti râ mâua e vaiiho i teie paraparauraa no te poipoi aˈe. I te tuiraa po, ua patotohia maira i nia i te opani o to mâua piha. O ta mâua ïa tamaiti o tei haere mai ma te taˈi.
“‘E papa, e mama, aita to ˈu taoto i topa e maha hora i teie nei, no te mea aita vau i faaroo ia orua i to orua parauraa mai ia ˈu na roto i te Bibilia ia haapao i te mau amuimuiraa iino. I te otiraa te haapiiraa i teie mahana, ua faahepo mai te tahi mau tamarii ia haere matou e hopu i te miti, e ua taumi te hoê tamaroa ia ˈu i raro i te pape. Ahiri e aita te tahi atu tamaroa i tauturu mai ia ˈu, e paremo ïa vau. Ua ata noa ratou e ua pii mai ratou ia ˈu e e tamaroa riaria haere noa. Ua hoˈi oioi mai au i te fare, ua faaea noa râ vau i rapae no te mea ua ite au e ua hape au. Te tatarahapa nei au no te mea aita vau i faaroo ia orua i to orua faaararaa mai ia ˈu no nia i te mau amuimuiraa iino, mai tei faaitehia i roto i te Bibilia.’—Korinetia 1, 15:33.
“Ua taˈi ihora o ˈna, e ua taˈi atoa ˈtura mâua. Ua oaoa roa mâua i te mea e ua huti mai oia i te hoê haapiiraa, tera râ, ua aˈo atoa ˈtu mâua ia ˈna ia mau maitai te reira i roto i to ˈna feruriraa. Te faaite ra hoi te Exodo 34:6, 7 e e Atua hamani maitai o Iehova o te faaore i te hara, teie râ, ‘eita roa ˈtu o ˈna e faaore i te utua.’”—David e Betty Mupfururirwa.
Mai Beresilia mai
“E vahine ivi au e na ˈu noa iho i faaamu i ta ˈu tamaroa. E tia atoa hoi ia ˈu ia rave i te ohipa ei orometua haapii. E ere i te mea ohie ia haapii e ia aˈo i te tamarii. Mea titauhia ia horoa ˈtu te mau metua i te haapiiraa afaro, te aˈo aifaito, e te hiˈoraa maitai. Mea fifi roa na ˈu ia faaite i te haerea aueue ore e i te hoê â taime, ia faaite e te taa ra ia ˈu i to ˈna manaˈo. Ua haapii au i te faatupu i te aravihi o te faarooraa, no te faaroo iho â râ e to ˈu mafatu. Mea faufaa roa ia tauaparau te tahi e te tahi, eiaha noa râ ia paraparau, ia aratai atoa râ i te tamarii ia haafatata mai, ia faaite i to ˈna manaˈo hohonu. Ua imi au i te ravea ia taa ia ˈna e e tiaraa to ˈna i roto i te utuafare, na roto i te apitiraa mai ia ˈna i roto i te haamauraa i te tabula moni a te utuafare. Ia tae mai te parau aufauraa i te uira aore ra te pape, aore ra ia maraa te hoo o te ahu aore ra o te tiaa, e tauaparau mâua no nia i teie mau tumu parau.
“Mea faufaa roa ia haapopou ma te haavare ore no te mau ohipa i rave-maitai-hia. I te mau taime e tano, e faaite atu vau ia ˈna i te faufaaraa ia pee i te mau ture e te mau faaueraa tumu a te Atua. I te hoê taime, i muri aˈe i to ˈu aˈoraa ˈtu ia ˈna e rave rahi taime, ua faaohipa ˈtura vau i te raau. Mea fifi roa no ˈu, tera râ, ua noaa mai te mau faahopearaa maitatai roa! I roto i te tau o te taurearearaa, ua farerei mâua i te mau taime maitatai e te mau taime fifi, tera râ, ua itea ia mâua i te faufaa o te haapiiraa e te aˈoraa. E faatia mai o ˈna i to ˈna mau fifi e e faaite mai o ˈna i to ˈna mau manaˈo hohonu.
“E tia ia ˈu ia vai ara noa no te atuatu i te mau taairaa maitatai i rotopu ia mâua. No reira, e haapao maitai au ia ore au ia ume-rahi-roa-hia i roto i ta ˈu ohipa, ia nahonaho noa to ˈu taime no ta ˈu tamaiti. Ia peapea mâua, e tamata vau i te faaroo maite ia ˈna, e maoti te tauturu a Iehova, e faatitiaifaro mâua i te fifi. E faaite au ia ˈna e e hape atoa vau. I te hoê taime, ua riri roa vau, e ua parau atu vau ia ˈna e ‘a mamû to oe vaha.’ Ua parau maira o ˈna e ia parau anaˈe oe i te hoê taata e ‘a mamû to oe vaha,’ te erehia ra ïa oe i te here. Ua tano o ˈna. I taua avatea ra, ua paraparau maoro mâua.”—Yolanda Moraes.
Mai Repubilita no Korea mai
“Ua tutava noa vau i te faaohipa i te mau faaueraa tumu bibilia i roto i to ˈu oraraa utuafare. Ua mau hohonu iho â râ te Deuteronomi 6:6-9 i roto i to ˈu mafatu. No reira, ua tamata vau i te horoa i te taime atoa o ta ˈu i nehenehe no te faaea i pihai iho i ta ˈu mau tamarii, no te haafatata ˈtu ia ratou, no te haapii i te mau faaueraa tumu o te Parau a te Atua i roto i to ratou feruriraa e to ratou mafatu. Ua titau manihini atoa vau i te mau mitionare e te mau melo o te fetii o te Betela i to matou fare ia noaa i ta ˈu mau tamarii i te hinaaro e tavini ma te taime taatoa.
“Te ohipa matamua te tia i te mau metua ia rave ia farerei ratou i te fifi e ta ratou mau tamarii, o te faatupuraa ïa i te mau hotu o te varua. Mea ohie roa ia iria i nia i te mau tamarii e ia riri vave noa. Teie râ, e tia ia tatou, te mau metua, ia faaoromai e ia faaite i te hoê haerea maitai. Mea faufaa roa ia faatura i te mau tamarii e ia horoa ˈtu i te ravea no te faataa i te ohipa i tupu. Mai te peu e aita e haapapuraa e ua rave ratou i te hoê ohipa ino, a tiaturi e a tamau noa i te faaitoito ia ratou. Mai te peu e e tia ia outou ia aˈo i te hoê tamarii, na mua roa ˈˈe, a haaferuri ia ˈna, a faaite ia ˈna e ua rave o ˈna i te hoê ohipa tia ore, e a haapapu atu e mea ino roa ta ˈna ohipa i mua i te aro o Iehova e to ˈna mau metua. I reira ïa outou e papai atu ai ia ˈna. Mea pinepine ta ˈu mau tamaiti i te parau mai ia ˈu i muri aˈe i te papairaa e: ‘E papa, aita vau e taa ra e no te aha vau e na reira ˈi, e no te aha râ vau i faaroo ore ai. Mea maamaa roa ta ˈu ohipa i rave.’ Te oaoa nei ratou ia fanaˈo i te mau metua o te tapitapi nei no ratou na roto i te aˈoraa mai ia ratou.
“E tia i te mau metua ia vai ara noa i te haerea ino. I te tau a haere ai ta ˈu tamaiti matahiapo i te fare haapiiraa tuarua, ua faaroo vau i te upaupa rock puai i roto i to ˈna piha. Ua ite atura vau e ua apiti atu o ˈna i roto i te hoê pǔpǔ taurearea haapii (te mau taurearea maitatai paari aˈe o te aˈo atu i te tahi atu mau taurearea), e ua farerei oia i te mau faahemaraa o teie nei ao. Ua ite atura vau e, i raro aˈe i te onoonoraa o te mau melo o taua pǔpǔ ra e no te tamata atoa, ua puhipuhi oia i te avaava. Ua haaferuri atura vau ia ˈna i nia i te mau ati o te puhipuhiraa i te avaava, e ua faaoti aˈera ta ˈu tamaiti e e iriti i to ˈna iˈoa i taua pǔpǔ ra, e ua na reira iho â o ˈna. No te mono i te taime vata i to ˈna faarueraa i te mau ohipa atâata a te fare haapiiraa, ua faanaho aˈera matou i te mau faaanaanataeraa manaˈo maitatai e te utuafare e te mau melo o te amuiraa.
“Inaha, te hinaaro nei au e parau e te mea faufaa roa ˈˈe, oia hoi e tia i te mau metua ia horoa i te hiˈoraa maitai. Ua parau noa na vau i ta ˈu nau tamaiti toopiti ra e te opua ra vau e tavini i te Atua ma te taime taatoa i roto i te pororaa i te parau apî maitai. I te hopearaa te tau haapiiraa a ta ˈu tamaiti hopea, ua faatuhaahia ˈtura vau i ta ˈu ohipa i te hoê vahi hamaniraa tirita e ua riro atura vau ei tavini ma te taime taatoa. Ua ite ta ˈu na tamaiti e piti i to ˈu hinaaro papu e ua pee maira raua i to ˈu hiˈoraa. I te otiraa ta raua tau i te fare auri no te mea aita raua i faaô i roto i te nuu, ua haamata ˈtura raua toopiti atoa ra i te taviniraa ma te taime taatoa e tae roa mai i teie mahana.”—Shim Yoo Ki.
Mai Tuete mai
“E hitu tamarii ta mâua, e pae tamaroa e e piti tamahine. I teie nei, ua paari ratou, e te poro nei ratou paatoa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua ma te itoito. Mai to ratou nainairaa mai â, ua haere te mau tamarii i te mau putuputuraa a te amuiraa e ua apee atoa mai ia mâua i roto i te taviniraa. Ma te haere mǎrû noa, ua haapii mâua ia ratou i te ohipa pororaa—ia pate i te ǒe, ia aroha i te taata, ia faaite i to ratou iˈoa, e ia horoa ˈtu i te hoê api parau, te hoê papai iti, aore ra te hoê vea. Mea apî roâ ratou i to ratou horoaraa i te mau tumu parau i te Haapiiraa no te taviniraa teotaratia.
“I te tahi mau taime, ua titau te mau fifi rahi i te ara-maite-raa taa ê. Mea faufaa roa i roto i taua mau taime ra ia faaite i te here e te faaoromai—eiaha râ ia tuôtuô aore ra ia tatamaˈi. Ua faatitiaifaro matou i te mau fifi na roto i te feruriraa e te haamatararaa i te manaˈo o Iehova. Ua haapii mâua ia ratou i te pae no te moni. I to ratou paariraa mai, ua rave ratou i te ohipa no te opere i te mau vea, te ootiraa i te tahi taoˈa i roto i te repo, te tamâraa i te aua, e te tahi atu mau ohipa. I to ratou haereraa e hiˈo i to ratou mau tupuna metua i te atea ê, ua taa ia ratou e eaha te mau fifi o te feia ruhiruhia e nafea ia hamani maitai ia ratou.
“No te 30raa o te matahiti o to mâua faaipoiporaa, teie te rata tei faataehia mai ia mâua:
“‘E to matou na metua herehia e:
“‘MAURUURU NO TE MAU MEA ATOA! Te here hohonu o ta orua i poihere mai ia matou, te faaroo mau o ta orua i faatupu i roto ia matou, te tiaturiraa faahiahia roa o ta orua i horoa mai na matou—eita te reira e nehenehe e aufauhia aore ra e faataahia na roto i te mau parau. Teie râ, te tiaturi nei matou e na roto i teie taoˈa haamanaˈoraa iti, e taa ia orua e te here rahi nei matou ia orua, to matou metua tane e to matou metua vahine herehia. Ta outou mau tamarii.’
“Ia hiˈo mâua i taua mau ‘paturaa e 20 matahiti’ atoa ra, te haamauruuru rahi nei mâua ia Iehova, to tatou Metua i te raˈi ra, o tei faaite mai i to ˈna hamani maitai rahi.”—Bertil e Britta Östberg.
Te tahi mau manaˈo rii no ǒ mai i te mau metua
“Te faaamuraa i te tamarii, o te ravea ïa ta Iehova i faataa ia haafatata roa te tino o te metua vahine i to ˈna aiû, tera râ, e nehenehe te metua tane e fanaˈo atoa i te reira i roto i te hoê parahiraa taueue. Mea au roa na ˈu ia taueue mǎrû noa i ta mâua mau tamarii i roto i to ˈu rima no te faataoto ia ratou fatata i te mau po atoa.”
“Ei metua tane, aita to ˈu tino i faaineinehia no te faaamu i te tamarii, tera râ, ua faatupu vau i teie taairaa piri roa o te tino na roto i te faahopuraa ia ratou i te pape i te ahiahi. E taime hautiraa ïa na matou!”
“I te tahi mau taime, e rave au i ta ˈu mau tamarii tataitahi, no te haere e tamaa i te hoê vahi mâua anaˈe. Mea au roa na ratou teie taime taa ê e o Papa.”
“A mairi ai te mau matahiti, ua horoa ˈtu mâua i te tiamâraa e te mau hopoia hau atu â na ratou. E tia ia tuu mǎrû noa i te hoê niuniu i uumihia i roto i te rima ia ore oia e pee taue noa ma te haapaoraa ore.”
“A faaite atu i to outou here. Eita te tamarii e pohe ia tauahihia e ia apapahia o ˈna—e nehenehe râ to ˈna here e pohe ia erehia o ˈna i te reira.”
“A faaoromai, eiaha e haaparuparu i to ratou manaˈo. Eiaha e na muri noa ia ratou. A vaiiho ia faatupu ratou i te manaˈo faatura ia ratou iho. No te hoê faahaparaa, a horoa ˈtu e maha haapopouraa!”
“A horoa ˈtu i ta outou tutavaraa maitai roa ˈˈe, ia riro ratou ei feia maitatai roa ˈˈe.”
[Hohoˈa i te api 17]
E titau te mau tamarii apî roa mai ia Rebecca i te here mau
[Hohoˈa i te api 18]
Ia rave outou i te taime no te rave amui i te ohipa, e faatupu ïa te reira i te hoê taairaa paari i roto i te utuafare