Ia au i te Bibilia . . .
No te aha te Atua e vaiiho noa ˈi ia pohe te tamarii?
E RAVE rahi mau metua o tei tamahanahanahia i to ratou iteraa e e ere na te Atua i rave i ta ratou tamarii o tei pohe, mai ta vetahi mau haapaoraa e haapii ra.a Teie râ, te vai nei teie ohipa papu: E mana to te Atua no te faaore i te pohe. Teie râ, te vaiiho noa nei oia e ia pohe te taata.
No reira, ia pohe te hoê tamarii, e riro te mau metua i te tuô ma te oto rahi e, “No te aha te Atua i vaiiho noa ˈi e ia tupu teie ati?” Oia mau, noa ˈtu e mea na roto anei i te hoê ati, te maˈi, aore ra i te tahi hamani-ino-raa, mea fifi roa ia farii i te pohe. Mea ino roa ˈtu â ia pohe anaˈe te hoê tamarii. Teie te parau faahaparaa rii i papaihia i nia i te menema o te hoê tamarii: “Auê te nainai e, auê te nehenehe e, auê te oioi e.”
Te taa ra i te Poiete i to outou mauiui
Nafea te Atua e nehenehe ai e faatia i teie huru mauiui? Ahiri e ua pohe ta outou tamarii, eita roa ˈtu te tahi parau, noa ˈtu e e parau tano teie, e nehenehe e faaore noa i te mauiui o teie ati. I te tau bibilia ra, ua oto te mau taata faaroo rahi i mua i te mau ati ino mau o te oraraa e ua ani atoa ˈtu i te Atua e no te aha oia i faatia ˈi i teie mau huru ohipa. (A faaau e te Habakuka 1:1-3.) Teie râ, te vai ra i roto i te Bibilia i te tahi mau pahonoraa o te nehenehe i roto i te roaraa o te tau e tamǎrû i to outou mauiui.
A tahi, e tia ia outou ia ite e aita te Atua i hinaaro e ia pohe ta outou tamarii. Aita te Atua e oaoa ra ia haamouhia te feia iino, eaha ˈtu ïa ia pohe anaˈe te hoê tamarii. (A faaau e te Petero 2, 3:9.) Oia mau, e mauiui roa oia ia pohe anaˈe te hoê tamarii. Inaha hoi, te taa ra ia tatou i te mauiui o te pohe no te mea e e nehenehe ta tatou e faatupu i te here, i te aroha no te feia o ta ˈna e rave nei. E e nehenehe ta tatou e faatupu i te here no te mea noa e ua poietehia tatou ia au i te hohoˈa o te Atua. E nehenehe atoa tatou e faatupu i te huru tia roa o te Atua no te here ia vetahi ê, noa ˈtu e mea tia ore tatou. (Genese 1:26; Ioane 1, 4:8) Te haapapu mai ra te Bibilia e te ite ra te Atua i te mau manaˈo hohonu roa ˈˈe o to tatou mafatu, ua taio oia i te mau rouru atoa o to tatou upoo, eita e mahere ia ˈna ia topa anaˈe te hoê manu iti i raro i te hoê tumu raau. No reira oia e parauhia ˈi “te tumu o te aroha.”—Korinetia 2, 1:3; Mataio 10:29-31.
Mea papu maitai atura e, eita te Atua e hinaaro ia pohe te hoê noa ˈˈe o te mau mea ora maramarama o ta ˈna i poiete. Te opua nei oia e faaore roa i te pohe e a muri noa ˈtu. (Isaia 25:8) Teie râ, mai te peu e te reira to ˈna manaˈo, no te aha ïa oia e faatia ˈi e ia roohia te taata i te pohe, te mau tamarii iho â râ?
I to te pohe faraa mai
Te farii nei te Atua e ia pohe te tamarii no te hoê â tumu oia e farii ai e ia pohe te taata paari. Na Adamu i maiti i te pohe, e ere na te Atua. Na mua roa ˈˈe o Adamu raua o Eva e faaroo ore ai i to ratou Poiete i Edene, ua ite maitai raua toopiti atoa ra e ua haamau te Atua i te pohe ei utua no te hara. Ahiri e aita raua i maiti i te taiva i te Atua, te ora noa râ ïa raua i teie mahana. Teie râ, ma te maamaa mau, ua faarue raua i te mea faufaa roa ˈˈe o ta raua e nehenehe e horoa ˈtu na ta raua huaai—oia hoi te tiaraa ia fanaˈo i te oraraa tia roa e te mure ore i nia i te fenua nei. I te taime a hara ˈi raua, ua erehia ˈtura raua i te tiaraa taata tia roa. E aita ˈtu ïa mea o ta raua e nehenehe e horoa ˈtu no ta raua huaai maoti râ te hara e te pohe.—Genese 3:1-7; Roma 5:12.
E ani mai paha outou: ‘Ahiri e mea teimaha mau te utua, no te aha ïa te Atua i vaiiho ai ia hara o Adamu raua o Eva? Aore ra no te aha oia i ore ai i faaore roa i to raua orureraa hau hou raua e horoa ˈtu ai i te pohe e te ati i ta raua mau tamarii—e oia atoa hoi i ta tatou mau tamarii?’
Ua faatupuhia te hoê uiraa rahi
Ua vaiiho te Atua i to tatou mau metua matamua ia faaroo ore no te mea aita roa ˈtu oia i opua e poiete i te hoê ao tei î i te taata aita to ratou e feruriraa, te mau mea ora o te tavini i te Atua no te mea ua faataa-ê-na-hia teie manaˈo i roto ia ratou. Mai te tahi atu metua, ua hinaaro te Atua e ia auraro ta ˈna mau tamarii taata nei ia ˈna no te mea te tiaturi ra e te here ra ratou ia ˈna, eiaha râ no te mea e ua faahepohia ratou. Ua horoa ˈtu oia na Adamu raua o Eva e rave rahi mau tumu no te tiaturi e no te here ia ˈna, teie râ, ua faaroo ore raua e ua patoi atoa i ta ˈna faatereraa.—Genese 1:28, 29; 2:15-17.
No te aha te Atua i ore ai i haamou roa i te feia orure hau i taua taime iho ra? Ua faaite ê na te Atua i ta ˈna opuaraa e ia î te fenua i te hoê mahana i te huaai a Adamu raua o Eva. E faatupu mau â oia i ta ˈna mau opuaraa. (Isaia 55:10, 11) Te mea faufaa roa ˈtu râ, oia hoi, ua faatupuhia te hoê uiraa faufaa roa i Edene ra. E tiaraa anei to te Atua no te faatere i te taata, e To ˈna mau anei te eˈa maitai roa ˈˈe, aore ra mea maitai aˈe anei ia faatere te taata ia ˈna iho?
Te ravea tia hoê roa no te pahono i teie uiraa ma te papu maitai, o te vaiihoraa ïa i te taata ia faatere ia ˈna iho. Ua horoa mai te aamu i te hoê pahonoraa peapea mau. Ua ati roa tatou i te mau faahopearaa ino mau o te faatereraa taata nei—te hoê ao i reira ua riro te poheraa o te mau tamarii hapa ore ei ohipa matauhia, tei moe roa i roto i te tahi atu mau pueraa ati. Ua haapapu mai râ e ono tausani matahiti to te taata faatereraa mai i teie parau: E ere noa te manaˈo ra e e nehenehe te taata e faatere ia ˈna iho ma te tuu i te Atua i te hiti, ei moemoeâ peapea mau; ua riro râ ei haavare faufau mau. Ia tamau noâ te taata i te faatere mai ma te tuu i te Atua i te hiti, e ora noâ te taata e e pohe noâ oia i roto i te mauiui.
Te horoa mai ra o Iehova, te Atua here mau e te parau-tia, i te hoê maitiraa paari aˈe. Mai ta te metua e farii e ia roohia ta ˈna tamarii herehia e a ˈna ra i te hoê tâpûraa mauiui mau no te maitai e te oaoa o ta ˈna tamarii a muri aˈe, ua vaiiho te Atua i te taata ia roohia i te mauiui o ta ˈna iho faatereraa no te maitai o te taata e a muri noa ˈtu. E ore iho â te mauiui o te hoê tâpûraa, e mai te reira atoa, ua fatata roa te faatereraa taata nei e ta ˈna mau ohipa tia ore atoa i te hope.
Ia faatere mai te Basileia o te Atua ma te ore e haafifihia i nia i te fenua nei, e faatiahia mai te mau mirioni tamarii e e fariihia mai ratou mai te pohe mai. Mai te mau metua o tei ite ia Iesu i te faatiaraa mai i ta ratou mau tamarii i te senekele matamua ra, e rave rahi o te ‘ite atu i te oaoa rahi.’ (Mareko 5:42; Luka 8:56; Ioane 5:28, 29) E ia tapae anaˈe te huitaata atoa nei i te huru taata tia roa tei erehia e Adamu raua o Eva, i reira ra, aita te taata e pohe faahou—e tae noa ˈtu te mau tamarii!—Apokalupo 21:3, 4.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te tumu parau “Ia au i te Bibilia . . . ‘No te aha te Atua i rave ai i ta ˈu tamarii?’” i roto i te vea no A ara mai na! o te 8 no tenuare 1991.
[Parau iti faaôhia i te api 29]
E faatiahia mai te mau mirioni tamarii e e fariihia mai ratou mai te pohe mai