Méroé—Te mau tapao no te hoê hanahana tei aramoina
Na to matou papai vea i Kenya
O VAI tei ite ia Méroé i teie mahana? Inaha, i mutaa ihora, ua riro teie oire no te tau Tahito, i te hiti anavai atau o te Nil tau 200 kilometera i te pae apatoerau-hitia o te râ no Khartoum (Soudan), ei oire pu teoteo no te Hau emepera etiopia. I teie nei, te vai noa nei te mau toetoea oire tei riro ei vahi heruraa a te ihipǎpǎ. Te parari nei to ˈna mau hiero, te vai ano noa nei to ˈna mau aorai area ta ˈna mau taoˈa unauna ra, ua riro ïa mai te hoê vevo o te hoê anotau tahito hanahana e mohimohi atura. E haere anaˈe na e mataitai i te tahi o taua mau vahi tahito ra.
Ua tae tatou i nia i te vahi o te hiero no Amon. Te tia maira teie patu, fatata 140 metera i te roa i mutaa ihora, mai roto mai i te one o te medebera. I tahito ra, e haaati na te mau tii mamoe oni hamanihia i te ofai, te ite-noa-hia ra hoi vetahi i teie mahana, i te aroa haereraa taata aano roa e haere tia ˈtura i te uputa o te hiero.
I teie mahana â, e nehenehe e itehia i roto i te aua o te hiero te tahi mau tii, te mau hohoˈa i taraihia e te mau hohoˈa penihia e faaunauna na i te mau aorai o te arii, aore ra e nehenehe e faafaaea rii no te mataitai i te mau pou nehenehe mau i taraihia e haaati ra i te hoê vahi hopuraa pape i pihai iho noa mai. E ravea aravihi atoa no teie nei senekele e XX tei faaohipahia na no te afai mai i te pape i roto i te apoo pape na roto mai i te utu e hamama noa ra o te mau tii afii liona. Aita te mau vavahiraa o te tau, te mahana e te one i haamarau roa ˈtura i te mau peni puai e faanehenehe ra i teie mau pou.
Na te hiti i te oire, i te pae hitia o te râ, te tia noa ra te hiero o te Mahana. Noa ˈtu e mea nainai aˈe oia i te hiero no Amon, ua faaunaunahia teie patu, e tiaraa faufaa roa hoi to ˈna i roto i te haamoriraa a te feia no Méroé, ma te faahiahia rahi: ua faanehenehehia te tahua e te mau papai hiˈo e te peni ninamu e te rearea, e tae noa ˈtu te mau nanaˈoraa e faahohoˈa ra i te mau upootiaraa a te nuu.
Ua riro te vahi hunaraa taata ei hoê o te mau tapao faahiahia roa ˈˈe o te hanahana rahi o Méroé. I roto i te hoê fenua ano rahi aita i atea roa i te oire, te tia noa ra te mau paturaa oeoe huru rau. Noa ˈtu e aita i taeahia ia ratou i te faito e te hanahana rahi o te mau paturaa oeoe no Aiphiti, e mau paturaa rarahi mau râ teie mau menema. Ma te papu maitai, tei mua tatou i te hoê oire arii tei aramoinahia. I to ˈna ra tau hanahana, e oire pu o Méroé, mai te mau oire no Paris, no Washington aore ra no Moscou i teie mahana.
O vai tei ora na e tei rave na i te ohipa i ǒ nei, e mea nafea ia faataa i te topa-roa-raa o teie oire?
Te feia no Méroé e to ratou aamu
Na te mau Cuschites, aore ra feia no Etiopia, i haamau ia Méroé. Te ite-papu-hia ra to ratou hohoˈa mata o te opu taata ereere i nia i te mau hohoˈa i penihia e i taraihia. Ua nanaˈo roa te ihotumu aiphiti i to ˈna tapao i nia i te oire, teie râ, i te hopea o te piti o te tausaniraa matahiti hou to tatou nei tau, ua tiamâ aˈera te fenua Etiopia i te faatereraa no Aiphiti.
I roto i te piti o te afaraa o te senekele VIII hou to tatou nei tau, ua haru ihora te fenua Etiopia ia Aiphiti, i reira to ˈna faaohiparaa i to ˈna mana i roto i te area e ono ahuru matahiti. No reira, e rave rahi tei hape roa i te manaˈoraa e o Aiphiti anaˈe te hau emepera tei tia mai i Afirika. Te faahiti atoa ra hoi te Bibilia i te hoê o te mau arii etiopia o te senekele VIII, oia hoi te arii Tirahaka.
Te faaite maira te aamu bibilia e te aro ra te arii asura o Senakeriba i te oire no Libena e te faaineine atoa ra i te aro atu ia Ierusalema, a ite ai oia ma te hitimahuta e te haere maira o Tirahaka e aro mai i to ˈna mau nuu (Te mau arii 2, 19:8, 9; Isaia 37:8, 9). Te faaite ra te mau papairaa asura i te pau o Tirahaka i Elteké. Hoê afa senekele i muri iho, ua hope aˈera te faatereraa a te fenua Etiopia i nia i te peho no Nil i to te fenua Asura haruraa i te fenua Aiphiti taatoa. — Nahuma 3:8-10; Isaia 20:3-6.
I roto i taua area taime ra, ua riro te oire no Napata ei oire pu no Etiopia. Tera râ, i te matahiti 540 hou to tatou nei tau, ua noaa ˈtura teie tiaraa ia Méroé, a 800 matahiti noa ˈtu. Noa ˈtu e te topa ˈtura te hau emepera, e mana rahi â to Méroé.
I te tau o te faatereraa roma, ua tauturu te poro evanelia ra o Philipa i te hoê eunuka no Etiopia ia riro mai ei kerisetiano (Ohipa 8:26-29, 38). Te faaite ra te Bibilia e e taata mana teie eunuka i nia i te taoˈa a Kaneda, te arii vahine o te mau Etiopia ra. E au ra e te parau ra Kaneda, o te tiaraa ïa e horoahia na i te mau arii vahine e parahi na i Méroé. No reira, te vai ra paha te hoê taairaa i rotopu ia Méroé e te amuiraa kerisetiano.
Te aramoinaraa o te hoê hau emepera
No te aha râ o Méroé i aramoina ˈi? Mea iti roa te mau haamaramaramaraa e vai ra no nia i teie parau. No te haafifi roa ˈtu â i te mau ohipa, aita te papairaa a te mau Cuschites no te tau Tahito i nehenehe e tatarahia. E mau papairaa otahi roa te mau papairaa na roto i te reo no Méroé e itehia ra i te uputa o te mau aorai, o te mau hiero e te tahi atu mau paturaa i purara haere na nia i teie vahi taatoa, noa ˈtu e ua faaohipahia te hoê ravea no roto mai i te mau papairaa no Aiphiti i te hoê anotau na mua ˈtu. Ua itehia nafea ia taio e ia parau i te reo no Méroé, tera râ, aita e taahia ra i te auraa. No reira, e mau parau papu ore anaˈe ïa e vai nei no nia i te mau ohipa i tupu mau â.
Peneiaˈe paha na te faraa mai te basileia no Aksoum i faahope i te puai i te pae tapihooraa tauihaa o Méroé, e tae noa ˈtu i te toparaa o te hau emepera. Noa ˈtu râ eaha te huru, ua aro atu e ua haamou roa atoa o Aksoum i te oire i te area matahiti 350 o to tatou nei tau. Ua aramoina aˈera o Méroé, te mau oire na te hiti ia ˈna, ta ˈna pueraa peu e to ˈna ihotumu i roto i te mau rupehu o te Aamu e tae roa ˈtura i te taime i itea mai ai to ratou hanahana no Tahito ra na roto i te mau heruraa a te ihipǎpǎ i ravehia aita i maoro aˈenei.
Te faaite ra te mau haapueraa toetoea auri rarahi e pue haere ra na pihai iho i te oire tahito e ua ite ê na te feia no taua vahi ra i te faatahe i te auri, e ua tae roa ratou i te faaohipa i te reira no te hamani i te taoˈa. E nehenehe te feia mataitai e haere atu e hiˈo i nia i teie vahi i te mau mauhaa tamaˈi e te mau tauihaa faaapu auri. Ua faatiahia o Méroé i nia i te purumu rahi i te pae tapihooraa tauihaa e tuati na i te Pae hitia o te râ i te Pae tooa o te râ e no reira, ua haere mai e rave rahi feia hoo taoˈa e te mau pǔpǔ ěê i reira. I te mea e e taeahia te moana Inidia na roto i te mau fenua teitei no Etiopia e e mahiti atu ai i te pae tooa o te râ i nia i te medebara Sahara apatoa, mea ohie roa te mana e te ite o Méroé ia parare atu na roto i te tahi atu mau tuhaa o te fenua Afirika.
Teie râ, ua amui atoa ˈtu o Méroé i roto i teie mau pueraa basileia atoa tei noaa ia ratou i te hoê taime i te parahiraa teitei hou ratou e moe ê ai. I roto i ta ˈna mau ohipa atoa i rave i te pae no te mau peu paari e ta ˈna mau faufaa, e mau huˈahuˈa anaˈe ïa te toe nei i teie mahana. Teie râ, ua vaiiho mai teie oire etiopia tei aramoina to ˈna hanahana rahi i to ˈna tapao o te ore roa ˈtu e mâ i nia i te ruperuperaa e te parareraa o te nunaa i nia i te fenua Afirika taatoa.
[Hohoˈa i te api 28]
Nanaˈoraa i nia i te hoê patu hunaraa taata
[Hohoˈa/Hohoˈa fenua i te api 29]
I nia: Te mau toetoea o te hoê hiero
I raro: Te mau patu hunaraa taata Méroé
[Hohoˈa fenua]
SOUDAN
Méroé
Miti Uteute
AIPHITI
ARABIA SAOUDITE