Ia au i te Bibilia
Te haamaruaraa i te tamarii—E ravea anei te reira no te arai i te fanau-rahi-raa i te tamarii?
A faariro noa ˈi te hoê nunaa i te reira ei politita na ˈna, aore ra a manaˈo noa ˈi te hoê utuafare e mea maitai no ˈna, ua riro te haamaruaraa i te tamarii mai mutaa mai â ei ravea no te taotiaraa i te rahiraa o te taata.
Ua piahia i roto i te hoê vea no Canada te hoê tumu parau e teie te upoo parau “Te mauiui rahi o te fenua Taina: 53 mirioni mau haamaruaraa tamarii”. O te numera riaria mau ta te faanahonahoraa a te hau tinito i te pae no te Oraora-maitai-raa o te tino e horoa mai nei no te hoê roaraa e pae matahiti, mai te matahiti 1979 e tae atu i te matahiti 1984. Ua fatata roa ïa te reira i te aifaito i te huiraatira o te fenua Farani!
Te manaˈohia ra e i te fenua Tapone, e 30 % i nia i te 2100000 aiu e tôhia nei i roto i te matahiti hoê tei. E ei haamanaˈoraa i te tahi mau aiû i ore i fanauhia, te tuu nei te tahi mau metua i roto i te mau fare a Bouddha, te tahi mau hohoˈa taraihia i roto i te ofai, te plastique aore ra i te puˈa.
I te tahi aˈe pae o te ao nei i te fenua Tuete, ua haamana te hau i te haamaruaraa tamarii mai te matahiti 1946 mai â no “te mau tumu i te pae o te rapaauraa, no te mau tumu rapaauraa e totiare, haamani-maitai-raa i te huiraatira aore ra no te mau maˈi no ô mai i te mau metua ra, aore ra ia pepe anaˈe te aiû”. I teie nei, ia au i te mau vahine no te tahi atu mau fenua, te faariro nei e rave rahi mau vahine no te fenua Tuete i te haamaruaraa tamarii mai te hoê ravea ohie tei fariihia hoi e te totaiete no te taotia i te rahiraa taata i roto i to ratou utuafare fetii.
Te hoê peu matarohia i te Tau tahito ra
I roto i te oire tahito no Ateno, ua faaohipahia te haamaruaraa tamarii no te faaiti mai i te maraaraa o te huiraatira. Ia au i te taata tuatapapa aamu o Will Durant i roto i Te aamu o te huru oraraa o te taata: “Ua riro te hinaaroraa te taata tataitahi e taotia i te rahiraa o to ˈna mau tamarii ei peu auhia na roto i te ravea o te faataimeraa i te fanau i te tamarii, te haamaruaraa tamarii aore ra i te haapoheraa i te tamarii.”
E peu mataro-atoa-hia te haamaruaraa tamarii i roto i te Hau emepera Roma. No te aha râ? Te faataa maira o Will Durant e: “Mea hiaai aˈe na te vahine i te hoê huru faanehenehe e ia faahinaarohia mai ratou maoti hoi i te huru metua vahine, mai te huru ra ïa e te pee ra te hinaaro o te tiamâraa tataitahi i te hoê eˈa ê atu i tei titauhia e te nunaa.(...) I rotopu i te feia e faaipoipo ra, e au ra e ua taotia te rahiraa i to ratou huaai na roto i te haamaruaraa i te tamarii, te haapoheraa i te tamarii, e te coitus interruptus (te oreraa te pape otane e ô i roto i te melo vahine) e te tahi atu â mau peu mai te reira te huru.” E ere anei no taua mau tumu atoa ra i itehia ˈi i teie mahana te hoê maraaraa o te haamaruaraa i te tamarii?
Te manaˈo o te mau kerisetiano matamua
Teie râ, ua patoi uˈana te mau keretisiano matamua i te haamaruaraa i te tamarii. Ua papai o Will Durant: “Ua riro te haamaruaraa i te tamarii e te taparahiraa i te tamarii, tei faaiti hoi i te totaiete etene, ei mea opani-roa-hia i te mau kerisetiano mai te taparahiraa taata atoa.” No reira, a riro noa ˈi te utuafare fetii nainai ei peu matarohia i te pae totiare i ǒ te mau heleni e te mau Roma, te auraro noa ra te pǔpǔ kerisetiano i te hoê ture morare etaeta e haapii ra i te faatura i te moˈaraa o te ora. Mai ia Iseraela i te tau tahito ra, ua faariro atoa te mau keretisiano matamua i te mau tamarii ei haamaitairaa no ô mai i te Poiete. Te faˈi ra te taata papai salamo e: “Inaha hoi te tamarii ra, e tufaa ïa no ô ia Iehova ra; e ta te opu i fanau ra, e utua ïa.” — Salamo 127:3.
Ia au i te Parau a te Atua, te Bibilia, e mea papu maitai e te farii ra o Iehova, “te tumu o te ora” i te tiaraa o te aiû i tôhia ia ora oia. Te faaite nei te Bibilia e aita oia i faariro noa i te aiû mai te iˈo noa. Te anaanatae ra o te Atua i te fanauraa, teie ravea faahiahia mau ta ˈna i manaˈo tei haapapuhia mai e te papai salamo na roto i teie mau parau e na ô ra e: “Na oe (e Iehova) i tapoˈi ia ˈu i roto i te opu o tau metua vahine. (...) Ua ite to mata ia ˈu i to ˈu vai-oti-ore-raa ra; e ua oti to ˈu mau melo atoa ra i te papaihia i roto i te buka na oe.” — Salamo 36:9; 139:13-16.
I te tahi aˈe pae, te ani nei te Atua i te utua, i te taata tei faatupu ma te manaˈo ore, i te hoê haamaruaraa tamarii. Ia au i te ture a Mose, te amo nei teie taata i te hoê hopoiˈa teimaha mau: “Ia tupu te tamaˈi i te taata ra, e tiaia ˈtura te hoê vahine hapû, e taahia ihora ta ˈna tamaiti, aita râ e ino ê atu; e faautua-mau-hia oia i ta te tane a taua vahine ra e faaite mai ia ˈna ra; ei mua i te aro o te feia haava oia e tuu mai ai i taua utua ra.” — Exodo 21:22, 23.
Mai te peu e te faariro ra Iehova, i te hoê haamaruaraa tamarii manaˈo-ore-hia ei mea ino mau, aue ïa ati rahi e mai te peu e mea opua-mau-hia e haamarua i te tamarii, mai te hoê haamaruaraa tamarii! Hau atu â, aita hoi te Atua i taotia i te maororaa o te aiû i roto i te Exodo 21, e mea faufaa ore ïa ia imi i te faaotiraa no te reira.
Te ravea no te arai i te fanau-rahi-raa
E nehenehe te tahi pae e manaˈo e na roto i te maraaraa te ravai-ore-raa i te maa, te fifi no te mau faaearaa, e te itiraa mai te pape e au ia inuhia, ua riro ïa te mau haamaruaraa tamarii i faataahia ei ravea no te taotiaraa i te haereraa i te rahi te huitaata, ei haamâmâraa i te mau ui no a muri atu. Tera râ, te reira anaˈe anei te ravea no te faaau i te rahiraa huiraatira o te ao nei ia au i te mau ravea ta te fenua e horoa mai nei?
A 6000 matahiti i teie nei, ua haapapu mai Iehova i ta ˈna opuaraa no nia i te huitaata o to tatou palaneta. Ua faaue atu oia i na taata matamua e: “E fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei, e e haavi iho.” (Genese 1:28). Te ite ra ïa tatou e te opuaraa a te Atua te faaîraa ïa i te fenua, eiaha râ ia rahi roa. E vaiiho ïa te Poiete i te huitaata ia aifaito au noa — ia au i te rahi o te maa, te au-maitai-raa o te natura, ma te tapea ia tano noa te rahi o te huitaata. — Isaia 65:17-25
E nehenehe e manaˈohia e e taotia te Poiete ma te afaro i te faaohiparaa i te ravea no te fanauraa i te tamarii ia naeahia te faito tia mau. Aita ˈtura ïa e faufaa faahou ia haamarua i te tamarii no te faaiti mai i te haereraa te taata i te rahiraa. Na roto i te arai o te Basileia o ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia, e faariro ïa o Iehova i te fenua nei ei paradaiso tei î hoi ma te au maitai i te mau taata faaroo. — Isaia 55:8-11; Apokalupo 21:1-5.
[Parau iti faaôhia i te api 31]
“Te haamaruaraa e te haapoheraa i te tamarii (...) e mea opanihia ïa i te mau kerisetiano mai te taparahiraa taata.”—Will Durant, papai aamu.
[Hohoˈa i te api 30]
“Ia tae i te ono avae, e nehenehe te hoê aiû i roto i te opu e ite, e faaroo, e putapû, e tamata e e haapii atoa.” — Taote T. Verny, tei papai i te buka “Te ora moe o te aiû” (beretane).