Te mau mahana hopea—E oˈe, maˈi pee, haaviiviiraa e te pororaa i te Basileia
“E huru taa ê mau to te pohe poia i teie nei mahana. Te itehia ra te hoê pohe poia o te tupu ra i te mau mahana atoa i nia hau atu i te 700 milioni mau taata. (...) I te mau matahiti atoa, no teie huru taua-ore-raa a te taata, te pohe nei ïa 18 e tae noa ˈtu i te 20 milioni mau taata, ua tataipiti ïa te hauraa te reira ia faaauhia i te rahiraa taata tei pohe i te matahiti tataitahi i te roaraa o te Piti o te Tamaˈi Rahi o te ao nei.” — Te pohe poia i te ao nei — Ahuru ma piti mau aai (beretane), a Frances Moore Lappé e o Joseph Collins.
MAI ta Iesu i tohu, ua naea-atoa-hia to tatou nei ui i te oˈe e te navai-ore-raa te maa. Te vahi taa ê ra i tei tupu i te matamua ra, i te mea e te vai ra i te taata te ravea ia ore te tahi mau oˈe e tupu i teie nei. No te aha ra? No te mea na roto i te mau ravea apî e tae noa ˈtu i te mau ravea haaparareraa parau apî e no te pae o te utaraa, e nehenehe te oˈe e riro ei ohipa no te tau tahito. Ua faatere râ te mau fatu fenua e te mau taata politita i te mau taata mai ta ratou i hinaaro ma te tauˈa ore atu i te hepohepo rahi o te feia veve e te feia aita to ratou e fenua.
Te farerei pinepine noa ra to Afirika i te pohe poia e te oˈe. Aita i maoro aˈenei, i te avae setepa 1987, ua hutihia te ara-maite-raa o te taata i nia i te ati e vai ra i Ethiopia. Ia au i te New York Times, “te maraa oioi faahou maira te pohe poia i roto i teie tuhaa fenua veve no Afirika.” Ua faˈi te tia tahito no te pae o te maa i Ethiopia e: “Mai te huru ra e i teie nei, te haafifi ra te oˈe e pae milioni mau taata, e aita tatou e taa ra i te rahi o te ati e nehenehe e tupu mai i muri iho.”
I te hoê â taime, te faaite ra te mau haamaramaramaraa no ǒ mai i te fenua rarahi no Inidia i te ati i tupu na roto i te paˈurâ rahi. Ia au i te faatere hau no te pae Faaapu, “e roohia fatata e 60 % o te huiraatira i te fifi na roto i teie paˈurâ”. Na ô faahou maira oia e: “E numera rahi mau teie i tei manaˈo-na-mua-hia e teie ïa te auraa e naeahia ïa 470 milioni mau taata i nia i te 780 milioni huiraatira.” E nehenehe mau anei tatou e taa e e faaau i te taatoaraa o teie mau numera e to ratou mau faahopearaa i nia i te huitaata nei?
E tia ia amui-atoa-hia ˈtu i te oˈe tamau, te vai pue e te paˈurâ, te utua riaria mau a te oˈe i te maororaa o na tamaˈi rahi o te ao nei e i muri noa iho mai i te reira. Teie tei papaihia no nia i te mau matahiti 1945 e 1946 ra: “No te tamaˈi i tupu, ua naeahia ïa te ao nei i te navai-ore-raa te maa; tei roto ïa o Europa ma (...) i te ati rahi. Ua naeahia vetahi mau tuhaa fenua no Rusia e no Roumania i te oˈe e ua pohe te mau tausani taata i te poia i te fenua Heleni. Tae noa ˈtu i te fenua Beretane, a tahi ra i roto i te aamu o te fenua, a taranihia ˈi te faraoa.”
Oia mau, ua horo tia ˈtu i nia i te mau nunaa te puaahorofenua ereere, hohoˈa no te oˈe, e to nia iho ia ˈna i ta ˈna faito i te rima e te horo tamau noa ra oia na ropu i te huitaata nei. — Apokalupo 6:5, 6.
Te maˈi rahi e te ati pohe
Ua tohu o Iesu e e riro “te maˈi rahi” ei tuhaa no te tapao o te mau mahana hopea. (Luka 21:11.) Ua itehia ra anei te maˈi pee i te XXraa o te senekele? Mai to te mau ui i mahemo aˈenei, ua faaruru atoa ˈtu te huitaata nei i te mau maˈi, mai te fiva paniora, tei haapohe 20 milioni mau taata i muri noa iho i te Tamaˈi Rahi Matamua o te ao nei. Noa ˈtu â ïa te mau ravea apî i te pae no te ite aivanaa e to te rapaauraa e itehia ra i teie nei “mau mahana hopea”, i te mau matahiti atoa te vai ra te mau milioni taata e roohia ra i te maˈi e te pohe.
I roto i te mau nunaa navai no te pae Tooa o te râ, te ani-onoono-noa-hia ra te moni tauturu no te arairaa i te mariri ai taata, te maˈi mafatu e te SIDA. Parau mau, te pohe nei te mau hanere tausani mau taata i te mau matahiti atoa na roto i teie mau huru maˈi. Te vai atoa nei râ te mau maˈi e haapohe ra i te mau milioni mau taata i te mau matahiti atoa i Afirika, Asia e Marite latino.
I roto i ta ˈna buka Te manaˈo hape no nia i te oraora-maitai-raa o te tino, ua papai o René Dubos e: “Ua riro te malaria, te tahi mau haapê na roto i te mau protozoaires e te iteraahia e rave rahi mau toˈe ei tumu no te mau ati i te pae o te tino taata nei e i te pae faanavairaa faufaa no te mau tuhaa fenua navai ore.” No reira ïa, “te mauiui ra e te pohe ra te mau milioni taata i te mau matahiti atoa i Asia, i Afirika e i Marite latino, no te malaria, te maˈi faataoto e te tahi atu â mau toˈe.” Eita ïa e tia ia faaau-noa-hia te hepohepo rahi no roto mai i teie mau maˈi i te rahiraa feia pohe. Ua parau o René Dubos e: “Aita i araihia te mau haapê e faatupuhia e te mau manumanu maˈi”.
Te na ô faahou ra oia e: “Mea taa ê [te taata uouo], e haapao noa o ˈna ia ˈna iho, no reira ïa o ˈna e haafaufaa rahi ai i te mau maimiraa a te mau aivanaa te nehenehe e haamaitai i to ˈna iho oraora-maitai-raa.” O te tumu ïa o te mau faaiteiteraa e ravehia ra no nia i te mau mariri ai taata e te mau maˈi mafatu i roto i te mau fenua tooa o te râ. Eiaha atoa e haamoehia te mau maˈi e roaahia na roto i te taatiraa i te pae tino. Ia au i te hoê vea a te mau taote, e itehia fatata e toru milioni mau taata a tahi ra ratou a roohia ˈi i te maˈi purumu parauhia blennorragie i te mau matahiti atoa i te fenua Etats-Unis anaˈe iho.
Ia hiˈo-anaˈe-hia te ohipa e tupu ra i roto i te mau fenua maona e te fenua navai ore, te ite papu ra ïa tatou i te tapao o te maha o te puaahorofenua o te Apokalupo, ‘te puaahorofenua maheahea o te pohe e te ati pohe’. — Apokalupo 6:8.
Te faainoraa i te fenua
I roto i te fenua taatoa nei, ua haamata aˈena ïa te taata i te faaino e te haamou i te au-maite-raa e vai ra i roto i te natura i te vahi o ta ˈna e noho ra na roto i haaviiviiraa, te faaohiparaa ma te tano ore e te haapao ore i te mau mea e vai ra e te faaoreraa i te mau uru raau.
Na roto i te tuamaraa i te mori arahu e te arahu e vai ra i roto i te mau pu hamaniraa ito, e maˈî mai ïa i rapae e rave rau mau taoˈa (mai te oxydes d’azote e te soufre) e, ia anoi-anaˈe-hia ratou i te ata pape aore ra te hiona, e tupu mai ïa te mau ûa taero, e faaino ra i te mau roto e te mau uru raau i te pae Apatoerau o te fenua nei. Mai ta te feia papai i te buka ra Te Fenua (beretane) e haapapu maira: “Na roto i te mau ûa taero, ua taui ïa e rave rahi mau roto no Nouvelle-Angleterre e no Scandinavie, i te matamua ra, e mau vahi ruperupe mau ïa e te hotu e, i teie nei, e mau vahi pape noa e fatata roa aita e ora faahou to roto. No te hoê â tumu, ua pohe atoa te taatoaraa o te iˈa e vai ra i roto i te mau hanere roto no te mau Adirondacks (Etats-Unis) e e pohe atoa ïa te mau iˈao fatata 50000 mau roto i te fenua Canada.”
E no te mau uru raau, ua naeahia ïa e rave rahi o ratou i te “pohe o te uru raau”. Te faˈi ra te feia i papai i te buka i faahiti-aˈena-hia e: “Te ite-maitai-hia ra te ‘pohe o te uru raau’ i te mau pae fenua no Europa hitia o te râ, e i U.R.S.S., i Italia, i te fenua Paniora, i Canada, i te fenua Beretane e i te pae apatoa tooa o te râ no te mau Etats-Unis.” Te na ô faahou maira ratou e: “Mai te huru ra e tei roto te huitaata nei i te hoê tamatamataraa rahi mau: te faataeroraa i te tuhaa rahi o te hoê afaraa o te fenua (e peneiaˈe i te hoê â taime te mau tuhaa fenua no te tahi atu pae) e i muri aˈe a tiai atu ai no te iteraa ˈtu eaha ra te tupu mai i muri iho.”
Teie ïa te tahi atu â tumu o te haafifi rahi nei i te fenua: aita i maoro aˈenei, ua itehia hau atu i te pae milia taata i nia i te fenua nei. Teie te manaˈo o na aivanaa biologistes o Anne e Paul Ehrlich: “Ua fatata te taatoaraa o te mau huru ora e vai ra i nia i te fenua i te fifihia na roto i te parareraa te Homo sapiens.” Te faaaano nei te taata i to ˈna faaearaa e te faaohipa ra i te reira ma te tano ore. Na te mau ui a muri aˈe ïa e haapeapea no ratou iho.
Ma te manaˈonaˈo ore ia vetahi ê, ua faaohipa te taata ma te tano ore i te mau maitai o te natura ma te haaviivii i te anavai, te moana e te tai. Te manii ra oia i te mau hinu pereoo, te mau pehu e te mau taoˈa taero i roto i te tai, e au oia i te auvaha no te hoê faatahaeraa pape ino, e mai te huru ra ïa e mea faufaa ore taua mau vairaa o te mau mea ora ra.
Teie te ui matamua i roto i te taatoaraa o te aamu o te huitaata nei o te faaino nei i te fenua. I teie nei, a tahi ra ïa e tupu ai te parau tohu e vai ra i roto i te Apokalupo 11:18 o te parau ra e “e haapohe [te Atua] i te feia e faaino nei i te fenua”. O te reira ïa te tupu i te “anotau o te hopea”. — Daniela 12:4.
Te ohipa faaararaa hoê roa
Te tupu nei ma te faahiahia te tahi atu tuhaa o te parau tohu a Iesu i teie nei mau mahana. Ua tohu oia e e tupu te hoê ohipa pororaa rahi, aore ra faaararaa, i nia i te fenua taatoa hou a tae mai ai te hopea (Mataio 24:14; Mareko 13:10). E tupu te reira i roto i te area tau o te ui no te mau matahiti 1914 ra. Ua tupu noa te reira i roto i te XXraa o te senekele anaˈe. Auaa maoti te mau haereraa i mua e tupu ra i roto i te mau tuhaa i te pae no te utaraa, te haaparareraa parau apî, te mau ordinateurs e te neneiraa parau, i nehenehe ai te mau Ite no Iehova i te faatupu i ta ratou ohipa haapiiraa Bibilia rahi i roto fatata e 200 reo i nia i te fenua taatoa nei.
I teie nei te nenei nei te mau Ite i te vea ra Te Pare Tiairaa na roto 103 reo. Ua hau atu ïa i te 13 milioni vea o tei operehia no te hoê noa ïa numera. Te vea o ta oe e taio ra, ua neneihia ïa na roto 54 reo e ua hau atu i te 11 milioni vea tei neneihia no te hoê noa ïa numera. Fatata e toru milioni e te afa mau Ite o te faaite tamau ra i te parau apî oaoa o te Basileia o te Atua na roto i ta ratou ohipa pororaa i roto 210 mau fenua.
Te tupu nei teie ohipa hoê roa noa ˈtu te mau hamani-ino-raa e itehia ra i te ao taatoa nei e o ta Iesu hoi i tohu atoa no ta ˈna mau pǐpǐ mau. Oia mau, na roto i ta ratou ohipa e i te mea e te vai mau ra ratou i nia i te fenua nei, ua riro ïa te mau Ite no Iehova ei tapao ora e tei roto mau tatou i te mau mahana hopea. — Mareko 13:9, 10.
Fatata roa te hopea
No reira, e rave rahi mau tupuraa to teie tapao, ia au i te parau tohu a Iesu e tupu ra i to tatou nei anotau. Te haapapu maira te reira e te ora ra tatou i te anotau o te hoˈiraa mai o Iesu ma te ite-ore-hia e te mata e tei roto tatou i te anotau hopea, e aore ra “te hopea o te amuiraa o te mau mea e vai nei”. (Mataio 24:3.) (Hiˈo i te parau i papaihia i te api 11). Ua tuati maitai te taatoaraa o teie mau tupuraa no te horoaraa mai i te hoê hohoˈa o te parau ra e: “Ua tae te mau mahana hopea o te amuiraa o te mau mea e vai nei.” — Hiˈo atoa Timoteo 2, 3:1-5, 12, 13.
Ua ite-aˈena-hia te tupu-tataitahi-raa teie mau mea i te matamua ra, aita aˈenei râ teie mau ohipa taatoa i tupu i te hoê â taime e i roto i te hoê â ui. Mai ta tatou i ite iho nei, aita vetahi i rotopu ia ratou i tupu i te mau anotau i mahemo aˈenei, eita iho â te reira e nehenehe e tupu. Te tupu ra te tahi i teie nei e e hope i te tupu hou te hopea o to tatou nei ui. E te vai atu â te tahi atu mau tupuraa ta te mau Ite no Iehova e tamoemoe ra i te tupuraa ma te anaanatae rahi. E tupu te reira na mua ˈˈe te Atua e faatere ai i te fenua na roto i te arai o to ˈna Basileia. Teie ïa te uiraa: Eaha te tiai maira ia tatou i te mau matahiti e fatata maira?
[Tumu parau tarenihia i te api 7]
Eaha ta outou e pahono mai? Mai te matahiti 1914 mai â...
1. Eaha te mau tamaˈi rahi tei tupu?
2. E hia aueueraa fenua rahi ta oe e haamanaˈo ra?
3. Ua roohia anei te huitaata nei i te mau maˈi pee aore ra mau maˈi taa ê?
4. Eaha te mau fenua o te ao nei tei roohia i te oˈe e te navai-ore-raa te maa?
5. Ua itehia mai anei te mau peropheta haavare e te mau mesia haavare?
6. Te vai ra anei te mau haapapuraa e te haere noa ˈtura te haavîraa uˈana e te auraro-ore-raa i te ture i te rahi?
7. Te ite ra anei tatou i te itiraa mai te aroha e te inoraa te mau auraa i rotopu i te taata?
8. Te vai ra anei te hoê faanahonahoraa o te faahua parau ra e e hinaaro o ˈna e afai i te hau i nia i te fenua nei?
9. Te vai ra anei te ahoaho o te mau nunaa e te mǎtaˈuraa i te mea e tupu mai i muri aˈe?
10. Te ite mau ra anei oe i te ohipa pororaa no nia i te Basileia i roto i te ao taatoa nei?
(A hiˈo i te mau pahonoraa i te api 11.)
[Tumu parau tarenihia i te api 11]
Te mau pahonoraa i te mau uiraa o te api 7a
1. Mataio 24:7 — Na tamaˈi rahi e piti o te ao nei (1914-1918; 1939-1945); te tamaˈi civila paniora (1936-1939); te tamaˈi i te fenua Korea; te tamaˈi i te fenua Viêt Nam; te tamaˈi i rotopu ia Iran-Iraq; te mau tamaˈi i te pae Hitia o te râ, e te tahi atu â.
2. Mataio 24:7 — Mau aueueraa fenua: 1920 e 1932 (Gansu, Chine), 200 000 e 70 000 feia i pohe; 1923 (Kantō, Japon), 142 000 feia i pohe; 1935 (Quetta, Pakistan), 60 000 feia i pohe; 1939 (Chillán, Chili), 30 000 feia i pohe; 1939 (Erzincan, Turquie), 30 000 feia i pohe; 1960 (Agadir, Maroc), 12 000 feia i pohe; 1970 (Pérou), 66 700 feia i pohe; 1972 (Managua, Nicaragua), 5 000 feia i pohe; 1976 (Guatemala, Guatemala), 23 000 feia i pohe; 1976 (Tangshan, Chine), 800 000 feia i pohe.
3. Luka 21:11 — Mau maˈi mafatu; mariri ai taata; SIDA; onchocercose (e matapohia te taata na roto i te hapuraa i roto i te mau anavai pape); malaria; mau maˈi e noaahia mai na roto i te taatiraa i te pae tino.
4. Luka 21:11 — Oˈe: i te pae Apatoerau no te fenua Tinito (1920-1921), ia au i tei manaˈohia ua roohia 20 milioni mau taata i te reira; Inde (1943-1944), 1 500 000 feia i pohe; Nigéria (1967-1969), ua hau atu i te 1 500 000 mau tamarii i pohe; Cambodge (1975-1979), 1 000 000 feia i pohe; Afrique noire (1983-1987), ua naeahia 22 milioni feia i te reira.
5. Mataio 24:11 — Te tamau noa ra te mau upoo faatere haapaoraa charismatiques, te mau mesia a te afata teata e vetahi atu â mau gourous i te aratai i te mau milioni taata i roto i te hape.
6. Mataio 24:12; 2 Timoteo 3:13 — Ua parare i te mau vahi atoa o te ao nei te taparahiraa taata, te haavîraa uˈana, te mau ohipa ino e te raveraa i te mau raau taero. Ua faatupu mai te hoo-huna-raa i te mau raau taero i roto i te mau nunaa atoa i te hoê ui feia taparahi taata aroha ore e mau raatira rahi i te pae no te mau raau taero.
7. Mataio 24:12 — I teie nei, e taponaohia te mau uputa e tae noa ˈtu i te mau haamaramarama; e rave-atoa-hia te mau urî taehae no te paruru i ta ratou mau faufaa; e mea pinepine aita te feia tapiri i matau te tahi i te tahi.
8. Apokalupo 17:3, 8-11 — Te Taiete a te mau Nunaa (S.D.N) e o muri iho te Hau amui (O.N.U.).
9. Luka 21:26 — Ua faatupu na tamaˈi rahi matamua e piti i te mau mauiui aita e faauraa e te ahoaho. Mai te matahiti 1945 mai â, ua ahoaho te ao taatoa nei i te mǎtaˈuraa i te hoê haamouraa rahi a te atomi.
10. Mataio 24:14 — Ua hau atu i te toru milioni mau Ite no Iehova teie e poro ra i te ‘parau apî oaoa o te basileia o te Atua’ na roto e 200 mau reo.
[Nota i raro i te api]
a Te horoa ra teie tabula i te tahi noa mau tupuraa; eiaha râ te taatoaraa.
[Hohoˈa i te api 10]
E itehia ra te oˈe i roto e rave rahi mau fenua o te palaneta nei.
Te faaino ra te taata i to ˈna iho nohoraa e te nohoraa atoa o te tahi atu â mau mea ora.
Ua roohia te mau milioni taata i te mau maˈi huru rau.
Te tupu ra te hoê ohipa faaararaa hoê roa na roto e 200 reo i nia i te fenua taatoa nei.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 10]
Hohoˈa FAO