‘E pahono mai oia i te mau huru uiraa atoa’
Ua opua te hoê vahine kerisetiano no te Fenua marite e hapono i te hoê buka Ta ˈu Buka Aamu Bibilia i te hoê o to ˈna mau hoa haapiiraa tahito, inaha, e metua vahine o ˈna i teie nei. Maa taime iti i muri aˈe, ua faatae mai to ˈna hoa i te hoê rata, e teie hoi ta ˈna i papai mai no nia i ta ˈna tamahine:
“Mea here mau na Elisabeth teie buka; teie buka anaˈe ta ˈna e ani mai ia ˈu ia taio i te po. E taio atu vau na ˈna e pae aamu (no te mea e pae matahiti to ˈna) i te mau po atoa, e, i te hebedoma i mairi aˈenei, ua parau mai to ˈna orometua haapii haapaoraa ia ˈu e, e nehenehe mau oia e tiaturi i nia ia Elisabeth no te pahono mai i te mau huru uiraa atoa no nia i te Bibilia. Peneiaˈe e ua papaihia teie buka na te hoê taata o te taa maitai ra i te mau mea ta te mau tamarii e au nei.”
Teie ta te vahine kerisetiano e parau faahou ra no nia i to ˈna hoa haapiiraa tahito: “E huru haavare ore mau â ta ˈna i faaite mai, no te mea e vahine oia o te ore roa ˈtu e huna i to ˈna manaˈo, e aita roa ˈtu oia e parau no te maitai o te hoê buka ta ˈna i ore i au.”
Te manaˈo nei matou e, o outou atoa, e au rahi roa ïa outou i teie buka rarahi e rave rahi mau hohoˈa nehenehe mau to roto. Te vai ra i roto i teie buka 116 aamu tei hutihia mai roto mai i te Bibilia e o te horoa na te taata taio i te hoê hiˈoraa taatoa no nia i te faatiaraa aamu a te Bibilia. Te apee nei teie mau aamu i te tereraa o te mau ohipa ia au i to ratou tupuraa mau. Oia mau, e faufaa mau to teie buka na outou no te haapii i te faataa e anafea te mau ohipa i te tupuraa e no te faaafaro te tahi e te tahi mau aamu. Ia ite outou e nafea e noaa ˈi teie buka ia outou, a faahoˈi atu te parau pahonoraa i muri nei.
A faaite mai na ia ˈu nafea e nehenehe ai e noaa mai ia ˈu te buka ra Ta ˈu Buka Aamu Bibilia.