“A amu mai na ia ˈu mai te peu e e nehenehe ta oe!”
Tae roa ˈtu no te hoê animala riaria ore e hinaaro e amu atu ia ˈna, e ere ïa te reira i te mea ohie. Ia riri oia, e oru te totara e ia riro mai oia ei pôro e ere i te mea ohie ia momi atu. Na nia ˈˈe, tau tausani mau tara oeoe maitai te faura mai mai nia mai to ˈna iri. Te mea e amu noa ˈtu i teie potaro tara, e puta ino roa ïa to ˈna arapoa.
Mai te peu e ore te reira e navai no te faariaria i te animala e hinaaro e amu atu ia ˈna e ia taea roa ˈtu oia i te amu atu i te totara, i reira mau oia e mauiui maitai ai. Oia mau, ua î roa te mau aau o teie iˈa i te tétrodotoxine, te hoê o te mau taero organiques no roto i te miti i matau-maitai-roa-hia ˈˈe.
Noa ˈtu râ, te amu-rahi-hia ra te iˈo o te totara e te feia i ite i te amu, i roto i te mau fenua no te pae Hitiaa o te râ. Te amu ota atoa nei te mau Tapone, o te pii nei i teie iˈa te fugu, i te reira ei sashimi. E rave rahi te pohe i te reira i te mau matahiti atoa. No nia i teie tumu parau, teie ta te buka ra Te ora no raro i te miti (beretane) e parau ra:
“Noa ˈtu te atâata, te tamau noa nei te feia mea au na ratou te fugu, i te tamata maitai i te navenave, te ahu aore ra te toetoe e te maero rii e faatupuhia e te amuraa i te tahi faito ‘tano maitai’ o te taero e vai ra i roto i te iˈa. Mea au maitai atoa na ratou te huru momona taa ê o to ˈna iˈo. E nehenehe e maerehia i te mea e eita te feia mea au na ratou te sashimi e mauruuru noa i te mau sashimi aahi e te “perche de mer”, no te mea, noa ˈtu e eita te reira e haapohe i te taata, e faatupu râ te taeroraa ino i te tétrodotoxine i te taheraa hou, te mau mauiui upoo, te pihae, te paruparuraa o te aho, te mau puupuu, te mau taheraa toto i roto i te tino, te hoê huru e ia hiˈohia te taata taero ra e au e ua pohe oia, aita râ oia i erehia i te haapaoraa e i te tahi taime te hoê paruparuraa taatoa o te mau uaua.” — Api 180.