Te Tamaˈi Rahi Matamua o te ao nei: Hotu no te mau huru manaˈo taa ê o te politita
Fatata i te 2 000 matahiti i teie nei, to Iesu Mesia faahitiraa i ta ˈna Aˈoraa tuiroo i nia i te mouˈa e i reira to ˈna faaiteraa i te mau haapiiraa tumu no te haerea kerisetiano. Ua haapii oia i te aroha eiaha râ i te riri; ua haapii oia i te tatarahapa e te hamani maitai eiaha râ i te tahoo (Mataio pene 5 e tae atu i te pene 7). I roto i te roaraa o te Aamu, ua faahua noa te amuiraa faaroo kerisetiano e te pee ra ratou i to ˈna hiˈoraa. Eaha râ ta te hoê hiˈopoa-maite-raa i te politita i arataihia mai e tae roa mai i te XXraa o te senekele e faaite maira ia tatou? Ua faaohipa mau anei te mau faatereraa a te amuiraa faaroo kerisetiano i te kerisetianoraa? Aore ra ua pee ratou ma te papu e aore ra aita i te mau haapiiraa tia ore o ta Machiavel i ite i roto i ta ˈna maimiraa no nia i te Aamu o te huitaata? I roto i ta ˈna buka Te tamaiti arii, ua faataa oia i te ravea o ta te feia no te Hau o tei manuïa i faaohipa mai te senekele mai â. Te faaitehia ra taua mau parau tumu ra i te api 26.
I TE OMUARAA o te XXraa o te senekele, mai te huru ra e mea maitai noa te oraraa o te ao nei no a muri atu. Ua faaau te mau hau rarahi no Europa i te mau parau o te haafanaˈo ra ia ratou e, mai te mea ra, na te reira ïa e haapapu i te hau. E ia au i te papai aamu ra o R. Palmer i roto i ta ˈna buka Tuatapaparaa o to tatou nei tau (beretane), “te tiaturi ra te feia no Europa e tapea ratou i te hoê huru fenua i tǎpǔhia mai tei reira te haereraa te ite i mua e te maramarama, e i reira te mau haamaitairaa a te ite aravihi e te mau hamaniraa tauihaa apî e parare roa ˈtu ai. (...) Area râ, ua topa ïa o Europa i roto i te ati i te matahiti 1914 ra”.
Ua tae roa te orometua haapii ra o A. Taylor i te faaite e: “E mea fifi mau â i te ite atu i te hoê tumu enemiraa i rotopu i te mau hau puai rarahi no Europa i te omuaraa no te tau veavea o te matahiti 1914 ra.” Tera râ, ‘ua topa’ te mau taata politita no Europa ‘i roto i te ati o te Tamaˈi Rahi’ no te matahiti 1914-1918. Ia au i taua papai aamu noâ, no teie ïa mau huru “faanahoraa parau faaau [ua patoi na Faaauraa e Toru Helemani/ Auteteria-Hongrie/Italia/ i te Tahoêraa e Toru a Farani/Rusia/Beretane] (...). Ua manaˈohia e na ratou e tapea i te hau, ua faatupu râ ratou i te tamaˈi”.
Ua parau o Iesu e: “O te moto mai i to papariˈa atau na, e fariu atoa ˈtu i te tahi” e te na ô nei â oia e “E aroha ˈtu i to outou mau enemi.” (Mataio 5:39, 44). Ua faaite o Nicolas Machiavel e mai te peu e hinaaro te hoê faatereraa ia tupu ta ˈna mau opuaraa ‘e tia ïa ia ˈna ia faaohipa i te mau ravea puai mai ta te animala’. Ua papai oia e: “No reira e mea maitai i te tamaiti arii o te hinaaro ra e tapea i to ˈna tiaraa ia ite oia e nafea ia rave i te mea ino, e ia faaohipa i te reira aore aita ia au i te mea e hinaarohia.” Ia au i te manaˈo o Machiavel, e tia ia haapaehia te mau haapiiraa kerisetiano mai te peu e hinaaro te hoê taata e manuïa ma te haapao ore i te ture.
I to te mau raatira politita katolika, porotetani e te orthodoxe no Europa — noa ˈtu e e arii, e emepera, e peretiteni aore ra e faatere hau matamua — faatupuraa i te tamaˈi i te matahiti 1914 ra, eaha te mau haapiiraa ta ratou i apee ma te ite maitai aore ra aita? Ta te Fatu anei o ta ratou e parau ra e e fatu no ratou, o Iesu Mesia, aore ra te haapiiraa au ore a Machiavel?
“Te tamaˈi tei faaore i te mau tamaˈi atoa” e te tamaˈi tei “haapapu i te demotaratia no te ao” o na parau ïa e piti tei faaohipahia no te faatiaraa i te taparahiraa rahi i te feia apî o te matahiti 1914 ta te mau raatira politita i faaitoito. Mai te aha ïa te huru o taua tamaˈi ra? Eaha te hoo i afauhia eiaha na te mau taata politita, na te nunaa râ?
Te mau faahopearaa o te Tamaˈi Rahi Matamua o te ao nei
Peneiaˈe e te faahohoˈa ra te tamaˈi no Somme i Farani i te pupuraa maamaa i te huitaata o tei tupu i te Tamaˈi Rahi ra. Te papai ra te orometua haapii ra o Palmer e: “I te tamaˈi tei tupu i Somme mai te avae tiurai e tae atu i te avae atopa 1916 ua pohe ïa e 500 000 taata Helemani, e e 400 000 taata Beretane e e 200 000 taata Farani.” Te taatoaraa 1 100 000 ïa taata i pohe. Eaha ïa te faahopearaa? Ia au i te papai aamu ta tatou i faahiti iho nei, “aita ïa taua tamaˈi ra i faufaahia aˈe”. Ua faatupu râ oia i te hoê pau rahi roa: 1 100 000 metua tane, tane e te tamaiti o tei vaiiho i muri ia ratou e fea rahiraa mirioni metua, vahine e te tamarii i roto i te mauiui e te peapea. Teie ïa te mau rahiraa taata i pohe i te hoê noa ïa tamaˈi. Eaha mau na te tumu? O te mau au-ore-raa politita ïa o teie e faaohipa nei i te here aiˈa e te here i te nunaa no te horoaraa i te tino taata o tei pohe na roto i te mau pupuhi fenua i roto i te hoê tamaˈi o te ore roa e tia ia haamatahia.
Eaha te taatoaraa o te hoo i aufauhia e te mau nunaa i faatupu i taua tamaˈi ra (mea varavara te feia aratai iho)? Te faaite ra te hoê buka e: “I te 11 no novema 1918 ra (...), ua pohe ïa e vau mirioni faehau; e piti ahuru mirioni tei pepe, tei hunahia, tei maˈihia aore ra tei tutuha i te toto na roto i te faaohiparaahia te gaz i roto i te tamaˈi.” E fea ïa taata tivila i pohe? “E piti ahuru ma piti mirioni taata tivila i pohe aore ra i pepe, e te faaea ra te feia i ora mai i roto i te mau oire rii i vavahihia.”
I mua i taua taparahiraa rahi taata, ua tano maitai ïa te parau faataipe a te Bibilia no te haapapuraa i te faanahoraa politita no te ao atoa nei a Satane : “Te hoê puaaa.” (Apokalupo 13:1, 2). Te vai iho â ra te taime e taparahi te mau puaa no te taparahi noa. Area te tahi pae râ e taparahi roa atoa ratou i to ratou iho mau fanauˈa.
Teie râ, ua tae te mau tiaturiraa faito hopea i te taime a oti ai te Tamaˈi Rahi Matamua o te ao nei i te avae novema 1918 ra. Ua faataa o Charles Mee i te reira i roto i ta ˈna buka Versailles 1919 — Te hopea o te nahonaho (beretane): “Ua riro te Tamaˈi Rahi Matamua o te ao nei ei ati rahi riaria. E ono ahuru ma pae mirioni taata tei tiaorohia no te haere i te faehau (oia hoi e numera rahi roa teie i te mau numera atoa o te mau faehau o tei ore â i ô atura i roto i te hoê tamaˈi) no te faatupu i te hoê tamaˈi i nia i te iˈoa o te parau-tia e te hanahana, i nia i te iˈoa o te teoteo o te nunaa e te mau feruriraa rarahi, te hoê tamaˈi o te faaore roa i te mau tamaˈi atoa no te haamauraa i pe hoê faanahoraa apî no te hau e no te pae tahi ore mau.”
Ua huti mai anei te mau raatira politita i te hoê haapiiraa no nia i taua faataheraa toto rahi riaria ra? Ua haapao maitai anei te mau nunaa faahua kerisetiano i te aroha o ta te Mesia i haapii mai? Aita roa, no te mea te mau ohipa i tupu mai te matahiti 1918 mai na te reira i faahapa i te mau manaˈo faaohipahia ma te aravihi e te mau taata politita, te mau upoo faatere haapaoraa e te mau raatira o te nuu.
Te faaite nei â o Charles Mee i teie manaˈo paari e: “Ma te ore e haamau i te nahonaho o te ao nei, ua farii te mau auvaha o tei putuputu [i roto i te Apooraa no te hau, i Paris] i te huananeraa a te Tamaˈi Rahi e, peneiaˈe aita ratou i manaˈo noa ˈˈe aore ra na roto i te feruriraa tahoo, peneiaˈe na roto i te paruparu aore ra ma te opua-mau-hia, ua haamau ihora ratou i te huananeraa mai te tapao tamau no to tatou nei senekele.” Na te mau tupuraa i muri iho e haapapu mai i te reira.
[Nota i raro i te api]
a E ite atu outou i te tahi atu mau haamaramaramaraa no nia i te “puaa” politita o te Apokalupo i roto i te buka “Alors sera consommé le mystère de Dieu” i neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York.
[Tumu parau tarenihia i te api 26]
I roto i ta ˈna buka Te tamaiti arii, ua faaite o Nicolas Machiavel (1469-1527), taata papai e taata aravihi atoa no te Hau, i te mau parau tumu i muri nei o te haapapu ra i te manuïaraa o te hoê raatira politita.
1) “E mea papu roa ˈˈe ia faariro ia ˈna ei taata mataˈuhia i te taata herehia (...). Eita te mau taata e haapeapea i te hamani ino i te hoê taata herehia i te hoê râ taata o te mataˈuhia.”
2) “Te ite papuhia nei e i to tatou nei tau, te mau tamaiti arii, o tei rave i te mau ohipa rarahi, aita ratou i haSpao i ta ratou parau.”
3) “E tia mau ïa ia ite e e piti huru aroraa, a tahi na nia ïa i te ture, e te tahi ra na roto ïa i te puai: a tahi na te taata, e te piti ra na te puaa ïa; no te mea hoi te matamua e mea pinu faatereraa e na te arii iho e faatere ma te taotia-ore-hia.
4) “Aita e faufaa i te tamaiti arii ia noaa ia ˈna te mau huru tei faaitehia i nia nei, ei hiˈoraa rapae noa râ.” — Na matou e haapapu nei.
5) Te tamaiti arii “e tia ia ˈna, i mua i tei faaroo e tei ite ia ˈna, i te faahua aroha, tiaturi, haerea tia e te faaroo. E te mea faufaa roa ˈˈe maoti ra o te faahuaraa ïa e te vai ra ia oe ra te huru hopea. E haava te mau taata, i te rahiraa o te taime, i te mata noa eiaha râ i ta te rima (...). E ite maitai te mau taata i to oe huru rapae, mea iti roa râ tei ite i to oe huru mau”.
6) “Eita e tia i te tamaiti arii ia rave i te opuaraa e te tahi manaˈo ê atu, eiaha atoa e haapao i te tahi mau mea ê atu maoti ra i te tamaˈi e te faanahoraa e te haapiiraa i te faehau; no te mea e ohipa hoê roa te reira na te feia faatere.”
7) “E mea maitai i te tamaiti arii o te hinaaro ra e tapea i to ˈna tiaraa e ia ite oia e nafea ia rave i te mea ino e ia faaohipa i te reira aore ra aita, ia au i te mea e hinaarohia.”
[Hohoˈa i te api 25]
Na te taparahiraa rahi taata a te Tamaˈi Rahi Matamua o te ao nei i haamaramarama mai i te maamaa o te mau taata politita.
[Faaiteraa i te tumu]
Papai tahito marite.
[Hohoˈa i te api 26]
Ua huti mai o Machiavel i te haapiiraa no roto i te Aamu no te faaiteraa i ta ˈna mau parau tumu politita.