Vandalismul — Care sunt cauzele?

„NU AM nimic de spus.“ Aceste cuvinte au fost scrise cu litere mari pe un perete proaspăt vopsit dintr-un cartier frumos din São Paulo. Un act de vandalism, aţi putea spune. Iar graffiti sunt doar o formă de vandalism.

Imaginaţi-vă că noua voastră maşină a fost distrusă de nişte vandali iresponsabili. Sau, probabil, aţi remarcat că proprietatea publică — utilă multora — a fost devastată de vandali. Din ce cauză? Da, din ce cauză? V-aţi întrebat vreodată de ce se săvârşesc atâtea acte de vandalism? Se pare că, în multe locuri, vandalilor le face plăcere să mâzgălească sau să distrugă cabine telefonice. Mijloacele de transport în comun, cum ar fi trenurile sau autobuzele, devin deseori ţinta lor. După cât se pare, vandalilor nu le pasă de nimic. Dar ce se află în spatele majorităţii actelor de vandalism pe care le vedem sau a căror victimă suntem?

Marcoa, un tânăr din Rio de Janeiro, a fost dezamăgit când echipa sa a pierdut un meci de fotbal — atât de dezamăgit, încât a început să arunce cu pietre într-un autobuz plin cu suporteri ai echipei câştigătoare. Sau să luăm cazul lui Claus. Când a luat o notă proastă la şcoală, Claus s-a înfuriat atât de rău, încât a început să arunce cu pietre şi să spargă geamuri. Cu toate acestea, „distracţia“ a luat sfârşit când tatăl său a trebuit să plătească stricăciunile. Erwin, un alt tânăr, era elev şi avea şi un loc de muncă. El şi colegii lui erau consideraţi băieţi bine crescuţi. Cu toate acestea, distracţia lor era să distrugă împrejurimile. Părinţii lui Erwin nu ştiau nimic despre lucrul acesta. Valter era orfan şi nu avea altceva de ales decât să locuiască pe străzile din São Paulo. Prietenii lui cei mai buni alcătuiau o bandă de vandali, iar el participa la tot ce făceau ei şi a învăţat şi artele marţiale. Aceste exemple demonstrează că actele de vandalism sunt comise de anumite persoane, iar cauzele şi sentimentele care conduc la asemenea acte diferă de la caz la caz.

„Vandalismul poate fi un act de răzbunare sau o modalitate de exprimare a unei opinii politice. Atât tinerii, cât şi adulţii comit uneori acest delict doar ca să se «distreze»“, se spune în The World Book Encyclopedia. Cu toate acestea, departe de a fi doar un amuzament pentru tineri, vandalismul poate fi extrem de dăunător, uneori chiar mortal. Câţiva tineri voiau să se „distreze puţin“ şi, când au văzut un om care dormea, l-au stropit cu un lichid inflamabil şi i-au dat foc. Victima, un indian din Brazilia, a decedat la spital după câteva zile. Potrivit unui raport, „tinerii au invocat motivul că nu credeau că îi va păsa cuiva, deoarece mai multor cerşetori li se dăduse foc pe stradă şi nu se intentase nici un proces“. Fie că vandalismul pare sau nu lipsit de victime, preţul, financiar şi emoţional, este incalculabil. Prin urmare, ce anume poate să ţină sub control sau să înlăture vandalismul?

Cine poate pune capăt vandalismului?

Pot face poliţia şi şcoala ceva pentru a preîntâmpina vandalismul? O problemă este aceea că autorităţile ar putea fi prea ocupate cu infracţiunile mult mai grave, cum ar fi traficul de droguri şi crimele, ca să se mai ocupe şi de delictele „fără victime“. Un ofiţer de poliţie a spus că, atunci când un tânăr dă de necaz, deseori părinţii „dau vina pe copiii cu care se asociază acesta, pe şcoală sau pe poliţie pentru că l-a prins“. Educaţia şi legile pot reduce vandalismul; dar ce se poate face dacă părinţii nu-şi schimbă atitudinea? O funcţionară care se ocupă de delincvenţii tineri spune: „Cauza este plictiseala sau momentul propice. [Copiii stau] afară până târziu şi nu au nimic de făcut. Şi, probabil, nu sunt supravegheaţi, altfel nu ar sta afară“.

Deşi vandalismul este o problemă serioasă în multe părţi, gândiţi-vă cum ar sta lucrurile dacă situaţia s-ar schimba complet. Tinerii vandali menţionaţi la început s-au schimbat; în prezent ei se reţin de la orice comportament antisocial. De ce şi-au schimbat aceşti foşti delincvenţi modul de viaţă? Şi aţi fi surprinşi dacă vandalismul va fi nu numai ţinut sub control, ci chiar înlăturat? Vă invităm să citiţi articolul următor.

[Notă de subsol]