Ziua inspiratoare de teamă a lui Iehova este aproape!

„O carte de aducere aminte a fost scrisă înaintea Lui, pentru cei care se tem de DOMNUL [Iehova, NW] şi cinstesc Numele Lui.“ — MALEAHI 3:16.

1, 2. Despre care zi inspiratoare de teamă ne avertizează dinainte Maleahi?

INSPIRATOARE DE TEAMĂ! În zorii zilei de 6 august 1945, un mare oraş s-a transformat în ruine în câteva clipe. Au murit aproximativ 80 000 de oameni! Alţi zeci de mii au fost răniţi mortal! Foc devastator! Această mare distrugere a fost cauzată de o bombă atomică. Ce s-a întâmplat cu Martorii lui Iehova în timpul acestei catastrofe? În Hiroshima exista un singur Martor, care, din cauza integrităţii sale creştine, se afla ca deţinut înăuntrul zidurilor protectoare ale unei închisori. Închisoarea s-a prăbuşit devenind un morman de moloz, dar fratele nostru nu a fost rănit. Aşa cum a spus el, se pare că singurul lucru bun pe care l-a făcut bomba a fost faptul că l-a scos din închisoare.

² Oricât de înspăimântătoare a fost explozia acestei bombe, ea devine nesemnificativă în comparaţie cu „ziua cea mare şi inspiratoare de teamă a lui Iehova“ care este iminentă (Maleahi 4:5, NW). Au existat, desigur, zile inspiratoare de teamă şi în trecut, dar această zi a lui Iehova le va întrece pe toate. — Marcu 13:19.

3. Ce contrast care a dus la declanşarea Potopului se remarcă între „toată carnea“ şi familia lui Noe?

³ În timpul lui Noe, „toată carnea îşi ruinase calea pe pământ“ (NW), fapt pentru care Dumnezeu a declarat: „Fiindcă au umplut pământul cu violenţă; iată, îi voi nimici împreună cu pământul“ (Geneza 6:12, 13). Aşa cum se menţionează în Matei 24:39, Isus a zis că oamenii „n-au ştiut nimic [nu au luat nimic în seamă, NW], până când a venit potopul şi i-a luat pe toţi“. Însă fidelul Noe, „un propovăduitor al dreptăţii“, şi familia sa, temătoare de Dumnezeu, au supravieţuit acelui Potop. — 2 Petru 2:5.

4. Ce exemplu de avertizare constituie Sodoma şi Gomora?

⁴ Iată ce se spune în Iuda, versetul 7: „Tot aşa, Sodoma şi Gomora şi cetăţile din jurul lor, care se dăduseră . . . cu totul desfrânării şi umblau după [carne străină (diferită), nota de subsol], sunt ca un exemplu, suferind pedeapsa unui foc veşnic“. Acei oameni lipsiţi de pietate au pierit din cauza modului lor de viaţă dezgustător de obscen. Naţiunile lumii moderne, ahtiate după relaţii sexuale, sunt avertizate! Să reţinem totuşi că Lot şi fiicele sale — persoane care se temeau de Dumnezeu — au fost păstraţi vii în timpul acelei catastrofe, aşa cum şi slujitorii lui Iehova vor fi ocrotiţi în timpul marelui necaz, care se apropie cu paşi repezi. — 2 Petru 2:6–9.

5. Ce putem învăţa din judecăţile executate asupra Ierusalimului?

⁵ Să ne gândim apoi la exemplele de avertizare pe care ni le furnizează momentele când Iehova a folosit armatele invadatoare pentru a distruge Ierusalimul, oraşul glorios care fusese cândva „bucuria întregului pământ“ (Psalmul 48:2). Aceste evenimente tragice au avut loc mai întâi în 607 î.e.n şi apoi în 70 e.n., deoarece poporul care zicea că este al lui Dumnezeu părăsise închinarea adevărată. Din fericire, slujitorii loiali ai lui Iehova au supravieţuit. Despre dezastrul din 70 e.n. (ilustrat mai jos) s-a spus că avea să fie „un necaz aşa cum n-a avut loc de la începutul creaţiei pe care a creat-o Dumnezeu până în timpul acela“. El a distrus definitiv sistemul de lucruri iudaic apostat şi, în acest sens, cu certitudine că el „nu va mai avea loc“ (Marcu 13:19, NW). Dar chiar şi această executare a judecăţii divine a fost doar o prefigurare a necazului celui mare care ameninţă acum întregul sistem de lucruri mondial. — Apocalipsa 7:14.

6. De ce permite Iehova catastrofele?

⁶ De ce a permis Dumnezeu catastrofe îngrozitoare care au secerat atâtea vieţi? În cazul lui Noe, al Sodomei şi al Gomorei, precum şi al Ierusalimului, Iehova a executat judecata asupra celor care îşi ruinaseră calea pe pământ, care murdăriseră această planetă minunată prin poluare fizică şi degradare morală şi care deveniseră apostaţi ai închinării adevărate, adică o respinseseră. Azi ne aflăm în pragul executării unei judecăţi de amploare care va afecta întreaga lume. — 2 Tesaloniceni 1:6–9.

„În zilele din urmă“

7. a) Ce au profeţit judecăţile divine din antichitate? b) Ce perspective splendide se întrevăd?

⁷ Aceste distrugeri din antichitate au profeţit marele necaz inspirator de teamă, menţionat în 2 Petru 3:3–13. Aici apostolul spune: „Să ştiţi că în zilele din urmă vor veni batjocoritori plini de batjocuri, umblând după poftele lor“. Apoi, atrăgând atenţia asupra zilelor lui Noe, Petru scrie următoarele: „Lumea de atunci a pierit tot prin apă, înecată de potop. Iar cerurile şi pământul de acum sunt păzite şi păstrate, prin Cuvântul Său, pentru focul din ziua de judecată şi de pierzare a oamenilor nelegiuiţi“. În urma acestui necaz, care va fi cel mai mare dintre toate necazurile, mult aşteptata domnie a Regatului Mesianic va căpăta o nouă dimensiune: vor fi „ceruri noi şi un pământ nou, în care locuieşte dreptatea“. Ce perspective splendide!

8. Arătaţi cum evenimentele mondiale se îndreaptă spre punctul culminant.

⁸ Pe parcursul secolului al XX-lea, evenimentele mondiale s-au îndreptat progresiv spre punctul culminant. Deşi distrugerea Hiroshimei nu a fost ziua de judecată divină, ea poate fi inclusă printre ‘arătările înspăimântătoare’ despre care Isus a profeţit că vor avea loc în timpul sfârşitului (Luca 21:11). Ea a declanşat o ameninţare nucleară care pluteşte şi acum deasupra omenirii ca un nor prevestitor de furtună. Iată în acest sens un titlu apărut în The New York Times din 29 noiembrie 1993: „Poate că mitralierele au cam ruginit, dar armele nucleare stau gata lustruite de atac“. Între timp, războaiele dintre triburi, dintre rase şi dintre naţiuni continuă să secere recolte înspăimântătoare. În războaiele din trecut, cele mai multe victime se înregistrau în rândul soldaţilor. Azi, 80 la sută din victimele de război sunt civili, ca să nu mai vorbim de milioanele de refugiaţi care îşi părăsesc patria.

9. Cum au dovedit conducătorii religioşi că sunt prieteni cu lumea?

⁹ Conducătorii religioşi au fost deseori, şi continuă să fie, ‘prieteni cu lumea’, participând efectiv la războaie şi la revoluţii sângeroase (Iacov 4:4). Unii dintre ei au colaborat cu magnaţi lacomi ai comerţului la producerea în masă a armelor şi la organizarea unor vaste reţele de traficanţi de droguri. De exemplu, relatând despre asasinarea unui baron sud-american al narcoticelor, The New York Times spunea: „Ascunzându-şi comerţul cu stupefiante în spatele imaginii sale de binefăcător şi a declaraţiilor potrivit cărora bogăţia lui provenea din afaceri comerciale cinstite, el îşi avea propriul program radiofonic şi apărea deseori însoţit de preoţi romano-catolici“. The Wall Street Journal anunţa că, pe lângă faptul că a ruinat viaţa a milioane de oameni care au devenit toxicomani, acest baron al narcoticelor a dirijat personal asasinarea a mii de persoane. Iar ziarul londonez The Times scria că „cei care au ucis plătesc deseori oficierea unei liturghii speciale pentru a aduce mulţumiri . . . în acelaşi timp în care, în altă parte, are loc serviciul funerar al victimei“. Câtă răutate!

10. Cum trebuie să considerăm înrăutăţirea condiţiilor mondiale?

¹⁰ Cine ştie câtă nelegiuire vor mai comite pe pământ oamenii inspiraţi de demoni! Aşa cum se afirmă în 1 Ioan 5:19, „toată lumea zace în Cel Rău“, adică în puterea lui Satan Diavolul. Acum este „vai de . . . pământ şi mare! Căci Diavolul s-a coborât la voi cuprins de o mânie mare, fiindcă ştie că are puţin timp“ (Apocalipsa 12:12). Din fericire însă, Romani 10:13 ne asigură că „oricine invocă numele lui Iehova va fi salvat“ (NW).

Dumnezeu se apropie ca să judece

11. Ce condiţii existente în Israel au dus la profeţia lui Maleahi?

¹¹ Cât priveşte viitorul apropiat al omenirii, profeţia din Maleahi  explică ce se va întâmpla în curând. Maleahi  este ultimul din lungul şir de profeţi evrei din antichitate. Israelul a cunoscut pustiirea Ierusalimului în 607 î.e.n. Dar 70 de ani mai târziu, Iehova a manifestat bunătate iubitoare şi îndurare, readucând această naţiune în patria ei. Însă, după aproape o sută de ani, Israelul devenea din nou apostat, practicând lucruri rele. Oamenii dezonorau numele lui Iehova prin nesocotirea legilor sale drepte şi prin profanarea templului său, aducând ca jertfă animale oarbe, şchioape şi bolnave. Israeliţii divorţau de soţiile lor din tinereţe ca să se poată căsători cu femei străine. — Maleahi 1:6–8; 2:13–16.

12, 13. a) Ce purificare a fost necesară pentru clasa preoţilor unşi? b) Cum beneficiază de curăţare şi marea mulţime?

¹² Era necesară o lucrare de purificare. Aceasta este descrisă în Maleahi 3:1–4. Asemenea israeliţilor antici, Martorii lui Iehova din perioada modernă trebuiau să fie curăţaţi, astfel că lucrarea de purificare descrisă de Maleahi  li se poate aplica lor. Pe măsură ce primul război mondial se apropia de sfârşit, unii dintre Studenţii Bibliei, cum erau Martorii lui Iehova cunoscuţi pe timpul acela, nu şi-au păstrat cu stricteţe neutralitatea faţă de afacerile lumii. În 1918, Iehova Şi-a trimis „Solul [mesagerul, NW] legământului“, pe Cristos Isus, la templul Său spiritual pentru a curăţa de petele lumeşti micul Său grup de închinători. În cadrul profeţiei, Iehova a întrebat: „Dar cine va suporta ziua venirii [mesagerului] şi cine va rămâne în picioare când va apărea el? Fiindcă el va fi ca focul rafinatorului şi ca leşia spălătorilor de rufe. Şi el va trebui să şadă ca rafinator şi purificator al argintului; şi va trebui să-i purifice pe fiii lui Levi [grupul de preoţi unşi]; şi va trebui să-i cureţe ca aurul şi ca argintul şi, în mod sigur, vor deveni pentru Iehova un popor care îşi va prezenta ofranda în dreptate“ (NW). Ca popor purificat, ei au făcut întocmai!

¹³ Acest grup de preoţi unşi numără doar 144 000 de membri (Apocalipsa 7:4–8; 14:1, 3). Dar cum stau lucrurile cu ceilalţi creştini dedicaţi din prezent? Aceştia, care numără acum milioane de persoane, formează „o mare mulţime“ care trebuie şi ea să se cureţe de căile lumii, ‘spălându-şi hainele şi albindu-le în sângele Mielului’ (Apocalipsa 7:9, 14). Astfel, exercitând credinţă în jertfa de răscumpărare a Mielului, Cristos Isus, ei pot să-şi păstreze puritatea în faţa lui Iehova. Lor li se promite că vor supravieţui pe parcursul necazului celui mare — ziua inspiratoare de teamă a lui Iehova. — Ţefania 2:2, 3.

14. De care cuvinte trebuie să ţină seama membrii de azi ai poporului lui Dumnezeu, în timp ce continuă să cultive noua personalitate?

¹⁴ Împreună cu rămăşiţa de preoţi, această mare mulţime trebuie să ţină seama şi de următoarele cuvinte ale lui Dumnezeu: „Mă voi apropia de voi pentru judecată şi Mă voi grăbi să mărturisesc împotriva descântătorilor şi adulterilor, împotriva celor care jură fals, împotriva acelora care opresc plata slujbaşului, care asupresc pe văduvă şi pe orfan, nedreptăţesc pe străin şi nu se tem de Mine . . . Căci Eu sunt DOMNUL [Iehova, NW], Eu nu Mă schimb“ (Maleahi 3:5, 6). Nu, Iehova nu-şi schimbă normele. Deci, în teamă de Iehova, membrii actuali ai poporului său trebuie să evite orice formă de idolatrie, să fie corecţi, cinstiţi şi generoşi în timp ce continuă să cultive personalitatea creştină. — Coloseni 3:9–14.

15. a) Ce invitaţie plină de îndurare adresează Iehova? b) Cum putem evita să-l ‘jefuim’ pe Iehova?

¹⁵ Oricui s-a abătut de la căile sale drepte, Iehova îi adresează această invitaţie: „Întoarceţi-vă la Mine, şi Mă voi întoarce şi Eu la voi“. Dacă aceştia întreabă: „În ce trebuie să ne întoarcem?“, el le răspunde astfel: „Voi Mă înşelaţi [jefuiţi, NW]!“ Iar ca răspuns la următoarea întrebare: „Cu ce Te-am înşelat [jefuit, NW]?“, Iehova le spune că l-au jefuit prin faptul că nu i-au adus cele mai bune ofrande pentru serviciul de la templul său (Maleahi 3:7, 8). Întrucât am devenit membri ai poporului lui Iehova, noi trebuie, într-adevăr, să dedicăm serviciului pentru Iehova ce avem mai bun din energia, aptitudinile şi bunurile noastre materiale. Astfel, în loc să-l jefuim pe Dumnezeu, noi ‘continuăm să căutăm mai întâi regatul şi dreptatea lui’. — Matei 6:33, NW.

16. Ce încurajare găsim în Maleahi 3:10–12?

¹⁶ Pe toţi cei care resping căile egoiste şi materialiste ale lumii îi aşteaptă o splendidă răsplată, aşa cum arată Maleahi 3:10–12: „«Puneţi-Mă astfel la încercare», zice DOMNUL oştirilor, «dacă nu vă voi deschide zăgazurile cerurilor şi dacă nu voi turna peste voi o binecuvântare care va da pe deasupra»“. Iehova promite prosperitate şi rodnicie spirituală celor care le apreciază. El adaugă: „Toate popoarele vă vor ferici atunci, căci veţi fi o ţară plăcută“. Nu se dovedeşte că aceasta este o realitate curentă în rândul milioanelor de membri recunoscători ai poporului lui Dumnezeu de pe tot pământul?

Cei care îşi păstrează integritatea sunt în cartea vieţii

17–19. a) Ce efect au avut asupra fraţilor noştri din Rwanda tulburările din această ţară? b) Cu ce convingere au continuat să acţioneze toţi aceşti fraţi fideli?

¹⁷ La acest punct putem vorbi despre integritatea surorilor şi fraţilor noştri din Rwanda. Ei au adus întotdeauna la casa de închinare spirituală a lui Iehova cele mai bune ofrande spirituale. De exemplu, la Congresul de District „Învăţătura Divină“, organizat de ei în decembrie 1993, cei 2 080 de vestitori rwandezi ai Regatului au cules ca roade la congres o asistenţă de 4 075 de persoane. S-au botezat 230 de noi Martori, iar aproape 150 dintre aceştia au început luna următoare serviciul de pionier auxiliar.

¹⁸ În aprilie 1994 când ura de natură etnică a izbucnit în ţară, cel puţin 180 dintre fraţii noştri, inclusiv supraveghetorul oraşului Kigali, capitala ţării, şi familia sa au fost ucişi. Cei şase traducători — patru hutu şi doi tutsi — de la filiala din Kigali a Societăţii Watch Tower au mai lucrat câteva săptămâni în timp ce erau ameninţaţi cu moartea până când cei doi tutsi au trebuit să fugă, fiind însă ucişi la un punct de control. În cele din urmă, ceilalţi patru, care nu plecaseră, au fugit în Goma (Zair), ducând cu ei echipamentul computerizat care mai rămăsese şi continuând să lucreze acolo cu loialitate la traducerea Turnului de veghere în limba kinyarwanda. — Isaia 54:17.

¹⁹ Deşi condiţiile erau vitrege, aceşti Martori refugiaţi au solicitat întotdeauna mai întâi hrană spirituală şi apoi hrană fizică. Cu mari sacrificii, fraţi iubitori din mai multe ţări au reuşit să le aducă alimentele necesare. Prin cuvinte şi prin conduita lor ordonată într-o atmosferă stresantă, aceşti refugiaţi au depus o minunată mărturie. Ei au continuat, într-adevăr, să aducă la închinarea la Iehova ce aveau mai bun. Ei au demonstrat o convingere la fel ca aceea exprimată de Pavel în Romani 14:8: „Dacă trăim, pentru Domnul [Iehova, NW] trăim; şi dacă murim, pentru Domnul [Iehova, NW] murim. Deci, fie că trăim, fie că murim, noi suntem ai Domnului [lui Iehova, NW]“.

20, 21. a) Ale cui nume nu sunt scrise în cartea de aducere aminte a lui Iehova? b) Ale cui nume apar în această carte, şi de ce?

²⁰ Iehova ţine evidenţa tuturor acelora care îi slujesc în integritate. Iată ce spune în continuare profeţia lui Maleahi: „Atunci cei care se tem de DOMNUL [Iehova, NW] au vorbit adesea unul cu altul; DOMNUL a luat aminte la lucrul acesta şi a ascultat; şi o carte de aducere aminte a fost scrisă înaintea Lui, pentru cei care se tem de DOMNUL şi cinstesc Numele Lui“. — Maleahi 3:16.

²¹ Cât de important este să manifestăm acum teamă sfântă, onorând numele lui Iehova! Făcând aşa, nu vom suferi judecata nefavorabilă pe care o vor primi cei care sprijină plini de admiraţie guvernele acestei lumi. Apocalipsa 17:8 relatează că ‘numele lor n-au fost scrise în cartea vieţii’. Fireşte, numele proeminent scris în cartea vieţii care îi aparţine lui Iehova este cel al Istrumentului Principal al vieţii, şi anume Isus Cristos, propriul Fiu al lui Dumnezeu. Matei 12:21 declară că „popoarele vor nădăjdui în Numele Lui“. Jertfa de răscumpărare a lui Isus le garantează viaţă veşnică tuturor celor care exercită credinţă în ea. Ce privilegiu este să avem propriile noastre nume adăugate la numele lui Isus în cartea vieţii!

22. Ce deosebire va fi evidentă când Iehova va executa judecata?

²² Ce se va întâmpla la judecată cu slujitorii lui Dumnezeu? Iehova răspunde în Maleahi 3:17, 18: „Voi avea milă de ei, cum are milă un om de fiul său care-i slujeşte. Şi veţi vedea din nou atunci deosebirea dintre cel drept şi cel rău, dintre cel care slujeşte lui Dumnezeu şi cel care nu-I slujeşte“. Deosebirea va fi evidentă pentru toţi: cei răi — separaţi pentru tăiere veşnică — şi cei drepţi — aprobaţi pentru viaţă veşnică pe pământ, în domeniul Regatului (Matei 25:31–46). Deci o mare mulţime de persoane asemănătoare oilor vor supravieţui zilei celei mari şi inspiratoare de teamă a lui Iehova.

Vă amintiţi?

◻ Ce judecăţi a executat Iehova în timpurile biblice?

◻ În ce mod se aseamănă condiţiile de azi cu cele din antichitate?

◻ Ce purificare constituie o împlinire a profeţiei lui Maleahi?

◻ Ale cui nume sunt scrise în cartea de aducere aminte a lui Dumnezeu?