Să ne încredem în braţul salvator al lui Iehova

„O, Iehova, . . . devino braţul nostru în fiecare dimineaţă, da, salvarea noastră în timp de strîmtorare.“ — ISAIA 33:2, NW.

1. În ce sens are Iehova un braţ puternic?

IEHOVA are un braţ puternic. Bineînţeles, întrucît „Dumnezeu este spirit“, braţul său nu este de carne (Ioan 4:24, NW). În Biblie, braţul figurativ reprezintă capacitatea de a exercita putere. Astfel, Dumnezeu îşi eliberează poporul prin braţul său. Da, «El îşi paşte turma ca un Păstor, ia mieii în braţe, îi duce la sînul Lui» (Isaia 40:11; Psalmul 23:1–4). Cîtă siguranţă simte poporul lui Iehova în braţele sale iubitoare! — Compară cu Deuteronomul 3:24.

2. Ce întrebări merită aici o examinare din partea noastră?

² Cum i–a salvat braţul lui Iehova pe membrii poporului său din trecut şi din prezent? Ce ajutor le acordă Iehova la nivel de congregaţie? Şi de ce se pot încrede ei în braţul său salvator pe parcursul tuturor strîmtorărilor lor?

Braţul salvator al lui Dumnezeu în acţiune

3. Cui îi atribuie Scripturile eliberarea Israelului din Egipt?

³ Înainte de a–i elibera pe israeliţi din robia egipteană, cu 3 500 de ani în urmă, Dumnezeu i–a spus profetului său, Moise: „De aceea spune fiilor lui Israel: «Eu sînt DOMNUL [Iehova, NW]: Eu vă voi scoate din muncile cu care vă apasă egiptenii, vă voi scăpa din robia lor şi vă voi răscumpăra cu braţ întins şi cu mari judecăţi»“ (Exodul 6:6). Conform exprimării apostolului Pavel, Dumnezeu i–a scos pe israeliţi din Egipt „cu braţul Său cel înălţat“ (Fapte 13:17). Fiii lui Core i–au atribuit lui Dumnezeu cucerirea Ţării Promise, spunînd: „Căci nu prin sabia lor au pus mîna pe ţară, nu braţul lor i–a mîntuit; ci dreapta Ta, braţul Tău, lumina feţei Tale, pentru că îi iubeai.“ — Psalmul 44:3.

4. Cum a fost răsplătită încrederea în braţul salvator al lui Iehova în zilele agresiunii asiriene?

⁴ Braţul lui Iehova a venit, de asemenea, în ajutorul poporului său în zilele agresiunii asiriene. În acele momente, profetul Isaia s–a rugat: „O, Iehova, arată–ne favoare. În tine am sperat. Devino braţul nostru în fiecare dimineaţă, da, salvarea noastră în timp de strîmtorare“ (Isaia 33:2, NW). Această rugăciune a primit răspuns atunci cînd îngerul lui Dumnezeu a ucis 185 000 de persoane din tabăra asiriană, făcîndu–l pe regele Sanherib să se întoarcă de lîngă Ierusalim „cu faţa acoperită de ruşine“ (2 Cronici 32:21, NW; Isaia 37:33–37). Cînd cineva îşi pune încrederea în braţul salvator al lui Iehova, acest lucru este întotdeauna răsplătit.

5. Ce a făcut braţul puternic al lui Dumnezeu pentru creştinii persecutaţi la sfîrşitul primului război mondial?

⁵ Braţul puternic al lui Dumnezeu i–a salvat pe creştinii unşi, persecutaţi la sfîrşitul primului război mondial. În anul 1918, sediul Corpului Guvernator a fost atacat de către duşmanii săi şi cîţiva fraţi bine cunoscuţi au fost întemniţaţi. Temîndu–se de puterile lumeşti, cei unşi şi–au încetat practic lucrarea lor de mărturie. Dar ei s–au rugat pentru revitalizarea acesteia şi pentru a fi curăţaţi de păcatul inactivităţii şi de impuritatea fricii. Dumnezeu le–a răspuns prin faptul că a cauzat eliberarea fraţilor trimişi la închisoare, urmată, la scurt timp după aceea, de disculparea lor. Ca urmare a adevărurilor exprimate la congresul lor din 1919 şi a revărsării spiritului mobilizator al lui Dumnezeu, cei unşi au fost revitalizaţi pentru a–i sluji fără teamă lui Iehova într–o împlinire finală a profeţiei din Ioel 2:28–32. — Apocalipsa 11:7–12.

Ajutor în congregaţie

6. Cum ştim că este posibil să suportăm o încercare în congregaţie?

⁶ Pe lîngă faptul că Dumnezeu îşi susţine organizaţia sa ca întreg, braţul său sprijină şi persoanele individuale din ea. Desigur, în nici o congregaţie nu există condiţii perfecte deoarece toţi oamenii sînt imperfecţi (Romani 5:12). Astfel, unii slujitori ai lui Iehova s–ar putea să treacă uneori printr–o încercare în cadrul congregaţiei. De exemplu, în timp ce Gaius făcea „o lucrare fidelă“ primindu–i cu ospitalitate pe fraţii vizitatori, Diotref nu–i primea, ba chiar căuta să–i expulzeze din congregaţie pe cei ospitalieri (3 Ioan 5, 9, 10, NW). Totuşi, Iehova l–a ajutat pe Gaius şi pe alţii să continue să manifeste ospitalitate sprijinind lucrarea de predicare a Regatului. Rugîndu–ne lui Dumnezeu şi încrezîndu–ne în el în ce priveşte rezolvarea problemelor, vom fi probabil ajutaţi să continuăm să facem lucrări fidele în timp ce–l aşteptăm pe el să corecteze o situaţie care s–ar putea să ne testeze credinţa.

7. În pofida căror împrejurări existente în congregţia din Corint au trăit creştinii loiali de acolo în armonie cu dedicarea lor faţă de Dumnezeu?

⁷ Să presupunem că ai fi asociat cu congregaţia din Corint în primul secol. Cîteodată, facţiunile îi ameninţau unitatea, iar tolerarea imoralităţii periclita spiritul acesteia (1 Corinteni 1:10, 11; 5:1–5). Credincioşii se purtau unii pe alţii în faţa unor instanţe lumeşti, iar alţii se certau pentru diverse probleme (1 Corinteni 6:1–8; 8:1–13). Certurile, gelozia, mînia şi dezordinea făceau viaţa dificilă. Unii puneau chiar la îndoială autoritatea lui Pavel şi desconsiderau capacitatea sa de vorbire (2 Corinteni 10:10). Totuşi, cei loiali care erau asociaţi cu acea congregaţie au trăit în armonie cu dedicarea lor faţă de Dumnezeu, în cursul acelui timp de încercare.

8, 9. Ce trebuie să facem dacă ne confruntăm cu o încercare în cadrul congregaţiei?

⁸ Dacă se iveşte o încercare, este necesar să stăm ataşaţi de poporul lui Dumnezeu. (Compară cu Ioan 6:66–69.) Să fim răbdători unii cu alţii, dîndu–ne seama că unii au nevoie de mai mult timp decît alţii pentru a îmbrăca „noua personalitate“, îmbrăcîndu–se astfel cu compasiune, bunătate, umilinţă a spiritului, blîndeţe şi îndelungă răbdare. Întrucît slujitorii lui Dumnzeu provin din medii diferite, cu toţii trebuie să dăm dovadă de iubire şi să fim iertători. — Coloseni 3:10–14, NW.

⁹ După mulţi ani petrecuţi în serviciul lui Iehova, un frate spunea: „Dacă a existat un lucru foarte important pentru mine, acesta a fost faptul de a sta aproape de organizaţia vizibilă a lui Iehova. Experienţa m–a învăţat de la început cît de nesănătos spiritualiceşte este faptul de a te bizui pe modul de gîndire omenesc. O dată ce mintea mea a fost edificată asupra acestui punct, am decis să rămîn alături de organizaţia fidelă. Cum altfel poate cineva să obţină favoarea şi binecuvîntarea lui Iehova?“ Preţuieşti şi tu în acelaşi fel privilegiul de a–i sluji lui Iehova împreună cu poporul său bucuros? (Psalmul 100:2) Dacă da, atunci nu vei permite nici unui lucru să te îndepărteze de organizaţia lui Dumnezeu sau să–ţi distrugă relaţia cu Cel al cărui braţ îi salvează pe cei care–l iubesc.

Ajutor cînd sîntem asaltaţi de tentaţii

10. (a) Cum îi este rugăciunea un ajutor poporului lui Dumnezeu pentru a înfrunta tentaţia? (b) Ce asigurare ne dă Pavel la 1 Corinteni 10:13?

¹⁰ În calitate de asociaţi fideli ai organizaţiei lui Dumnezeu, ne bucurăm de ajutorul său în timp de încercare. De exemplu, el ne ajută să ne păstrăm integritatea faţă de el atunci cînd sîntem asaltaţi de tentaţii. Desigur, ar trebui să ne rugăm în armonie cu cuvintele lui Isus: „Şi nu ne duce în ispită, ci scapă–ne de Cel Rău“, Satan Diavolul (Matei 6:9–13). De fapt, noi îi cerem astfel lui Dumnezeu să nu permită să cădem atunci cînd sîntem tentaţi să nu–l ascultăm. De asemenea, el răspunde atunci cînd îl rugăm să ne acorde înţelepciune pentru a birui încercările (Iacov 1:5–8). Iar slujitorii lui Iehova pot fi siguri de ajutorul său, deoarece Pavel a spus: „Nu v–a ajuns nici o ispită [tentaţie, NW] care să nu fi fost potrivită naturii omeneşti. Şi Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre; ci, împreună cu ispita, va pregăti şi ieşirea din ea, ca s–o puteţi suporta“ (1 Corinteni 10:13). Care este sursa acestei ispitiri, şi cum pregăteşte Dumnezeu calea de ieşire?

11, 12. În faţa căror tentaţii au cedat israeliţii, şi cum putem trage foloase din experienţa lor?

¹¹ Ispitirea provine din împrejurări care ne pot conduce să–i fim infideli lui Dumnezeu. Pavel a spus: „Aceste lucruri li s–au întîmplat ca exemple pentru noi, ca să nu poftim după lucruri rele, cum au poftit şi aceia. Să nu fiţi închinători la idoli, ca unii dintre ei, după cum este scris: «Poporul s–a aşezat să mănînce şi să bea; şi s–a sculat să joace.» Să nu desfrînăm cum au desfrînat unii dintre ei şi într–o singură zi au căzut douăzeci şi trei de mii. Să nu ispitim pe [Iehova, NW], cum L–au ispitit unii dintre ei şi au pierit prin şerpi. Să nu murmuraţi, cum au murmurat unii dintre ei şi au fost nimiciţi de Nimicitorul.“ — 1 Corinteni 10:6–10.

¹² Israeliţii au poftit lucruri rele atunci cînd au cedat tentaţiei de a fi lacomi în ce priveşte strîngerea şi consumarea prepeliţelor care le fuseseră furnizate în mod miraculos de către Dumnezeu (Numeri 11:19, 20, 31–35). Mai înainte, ei deveniseră idolatri atunci cînd absenţa lui Moise a dat naştere tentaţiei de a se angaja în închinarea la un viţel (Exodul 32:1–6). Mii dintre ei au pierit deoarece au cedat tentaţiei şi au comis fornicaţie cu femei moabite (Numeri 25:1–9). Cînd israeliţii au cedat tentaţiei şi au murmurat cu privire la distrugerea rebelilor Core, Datan, Abiram şi a asociaţilor lor, 14 700 au pierit din cauza unei pedepse trimise de Dumnezeu (Numeri 16:41–49). Noi putem trage foloase din aceste experienţe dacă ne dăm seama că nici una dintre aceste tentaţii nu a fost atît de mare încît israeliţii să nu–i fi putut rezista. Ei ar fi putut–o face dacă ar fi exercitat credinţă, dacă ar fi fost recunoscători faţă de grija iubitoare a lui Dumnezeu şi dacă ar fi apreciat justeţea Legii sale. Atunci braţul lui Iehova i–ar fi putut salva, întocmai la fel cum ne poate salva şi pe noi.

13, 14. Cum pregăteşte Iehova calea de ieşire atunci cînd slujitorii săi se confruntă cu tentaţii?

¹³ În calitate de creştini, noi ne confruntăm cu tentaţii comune omenirii. Totuşi, îi putem rămîne fideli lui Dumnezeu rugîndu–ne lui pentru ajutor şi străduindu–ne să rezistăm tentaţiei. Dumnezeu este fidel şi el nu ne va lăsa să fim ispitiţi mai presus de puterile noastre. Dacă îi sîntem loiali lui Iehova, nu vom considera niciodată că este imposibil să facem voinţa sa. El pregăteşte calea de ieşire întărindu–ne să rezistăm tentaţiei. De exemplu, cînd sîntem persecutaţi, am putea fi tentaţi să facem compromis în speranţa de a scăpa de tortură sau de moarte. Dar dacă ne încredem în braţul puternic al lui Iehova, tentaţia nu va atinge niciodată un punct în care el să nu ne poată fortifica credinţa şi să ne dea suficientă putere pentru a ne păstra integritatea. Aşa cum a spus apostolul Pavel: „Sîntem întristaţi în toate felurile, dar nu la strîmtoare; nevăzînd nici o ieşire, dar calea nu ne este cu totul închisă; persecutaţi, dar nu părăsiţi; trîntiţi jos, dar nu distruşi.“ — 2 Corinteni 4:8, 9.

¹⁴ Iehova îşi susţine, de asemenea, poporul folosindu–şi spiritul său ca aducător aminte şi învăţător. Acesta ne face să ne amintim idei scripturale şi ne ajută să discernem cum anume să le aplicăm astfel încît să rezistăm tentaţiei (Ioan 14:26). Slujitorii fideli ai lui Iehova înţeleg care sînt chestiunile de discuţie implicate într–o ispitire şi nu sînt amăgiţi să urmeze o linie de conduită greşită. Dumnezeu a pregătit calea de ieşire făcîndu–i capabili să persevereze chiar pînă la moarte fără să cedeze tentaţiei (Apocalipsa 2:10). Pe lîngă faptul că–i ajută pe slujitorii săi prin intermediul spiritului său, Iehova îşi foloseşte îngerii în folosul organizaţiei sale. — Evrei 1:14.

Ajutor în probleme personale

15. Ce ajutor personal putem găsi în Cîntarea cîntărilor?

¹⁵ Cei asociaţi organizaţiei lui Iehova se bucură de ajutorul său în probleme personale. De exemplu, unii s–ar putea să–şi caute un partener creştin de căsătorie (1 Corinteni 7:39). Dacă se confruntă cu o decepţie, ar putea fi util să–l ia în considerare pe Solomon, regele Israelului. El nu a reuşit să obţină acordul Sulamitei de a se căsători cu el deoarece ea iubea un păstor umil. Relatarea regelui pe această temă ar putea fi numită Cîntarea iubirii învinse a lui Solomon. Am putea vărsa lacrimi dacă eforturile noastre romantice sînt fără rezultat într–un anumit caz, dar Solomon a depăşit cu bine decepţia, iar noi putem face la fel. Spiritul lui Dumnezeu ne poate ajuta să manifestăm autocontrol, precum şi alte calităţi divine. Cuvîntul său ne ajută să acceptăm faptul, adesea dureros, că o persoană nu poate simţi o iubire romantică pentru cineva anume (Cîntarea cîntărilor 2:7; 3:5). Cîntarea cîntărilor ne arată însă că poate fi posibil să găsim un frate sau o soră care să ne iubească din inimă. Ceea ce este mai important, această „cîntare supremă“ se împlineşte în iubirea Păstorului excelent, Isus Cristos, pentru „mireasa“ sa alcătuită din cei 144 000 de continuatori unşi. — Cîntarea cîntărilor 1:1; Apocalipsa 14:1–4; 21:2, 9; Ioan 10:14.

16. Ce ar putea include „necazurile în carnea lor“ de care au parte creştinii căsătoriţi?

¹⁶ Chiar şi cei care se căsătoresc cu un credincios au „necazuri în carnea lor“ (1 Corinteni 7:28, NW). Vor exista îngrijorări şi preocupări care–i vor implica pe soţ, pe soţie şi pe copiii lor (1 Corinteni 7:32–35). Boala poate aduce poveri şi stres. O persecuţie sau lipsuri economice ar putea îngreuna sarcina unui tată creştin de a se îngriji de necesităţile familiei sale. Părinţii şi copiii ar putea fi separaţi prin întemniţare, iar unii ar putea fi torturaţi şi chiar omorîţi. Dar în toate aceste împrejurări, putem rezista tentaţiei de a ne renega credinţa dacă ne încredem realmente în braţul salvator al lui Iehova. — Psalmul 145:14.

17. Ce problemă familială i–a făcut Dumnezeu pe Isaac şi Rebeca în stare să suporte?

¹⁷ S–ar putea să trebuiască să îndurăm mult timp unele încercări. De pildă, un fiu poate provoca mîhnire părinţilor săi credincioşi căsătorindu–se cu o persoană necredincioasă. Acest lucru s–a întîmplat în familia patriarhului Isaac şi a soţiei sale, Rebeca. Fiul lor în vîrstă de 40 de ani, Esau, s–a căsătorit cu două hitite care „au fost o pricină de mare amărăciune pentru Isaac şi Rebeca“. De fapt, „Rebeca a zis lui Isaac: «M–am săturat de viaţă, din cauza fiicelor lui Het. Dacă Iacov [celălalt fiu al lor] va lua o asemenea soţie, dintre fiicele lui Het, dintre fetele ţării acesteia, la ce–mi mai este bună viaţa?»“ (Geneza 26:34, 35; 27:46). Evident, sufletul drept al Rebecăi era chinuit de această problemă permanentă. (Compară cu 2 Petru 2:7, 8.) Însă braţul lui Iehova i–a susţinut pe Isaac şi Rebeca, făcîndu–i în stare să îndure această încercare şi să–şi menţină în acelaşi timp o relaţie strînsă cu El.

18. Ce încercare personală a suportat C. T. Russell cu ajutorul lui Dumnezeu?

¹⁸ Este dureros cînd un membru botezat al unei familii lucrează puţin în serviciul lui Iehova. (Compară cu 2 Timotei 2:15.) Dar unii au suportat chiar pierderea spirituală a unui partener conjugal, aşa cum a fost în cazul lui Charles T. Russell, primul preşedinte al Societăţii Watch Tower. Soţia sa a rupt legăturile cu Societatea şi l–a abandonat în 1897, după aproape 18 ani de căsătorie. În 1903, ea a luat măsuri de separare legală de soţul ei, separare care a fost recunoscută în 1908. Mîhnirea lui reiese în mod evident din ceea ce îi spunea într–o scrisoare scrisă la scurt timp după separare: „M–am rugat fierbinte Domnului pentru tine. . . . Nu te voi împovăra cu relatări despre tristeţea mea, nici nu voi încerca să–ţi provoc o reacţie afectivă descriindu–ţi în detaliu sentimentele mele atunci cînd găsesc cîteodată rochiile tale şi alte lucruri care–mi aduc viu în minte felul cum erai odată — atît de plină de iubire şi simpatie şi amabilitate — reflectînd spiritul lui Cristos. . . . Oh, examinează sub rugăciune ceea ce am să–ţi spun. Şi fii sigură că ceea ce este cel mai dureros pentru mine şi mă afectează în mod sfîşietor nu este propria mea singurătate pentru restul vieţii mele, ci căderea ta, iubita mea, pierderea ta veşnică, după cît înţeleg eu.“ În pofida acestei mîhniri, Russell s–a bucurat de sprijinul lui Dumnezeu pînă la sfîrşitul vieţii sale pămînteşti (Psalmul 116:12–15). Iehova îi susţine întotdeauna pe slujitorii săi loiali.

Ieşire din toate necazurile

19. Ce ar trebui să ne amintim dacă unele probleme dureroase persistă?

¹⁹ Poporul său îl cunoaşte pe Iehova ca fiind „un Dumnezeu al faptelor de salvare“, Cel „care zilnic poartă povara pentru noi“ (Psalmul 68:19, 20, NW). Aşadar, ca persoane dedicate asociate organizaţiei sale pămînteşti, să nu cedăm niciodată în faţa disperării, dacă unele probleme dureroase persistă. Să ne amintim că „Dumnezeu este adăpostul şi tăria noastră, un ajutor care nu lipseşte niciodată în nevoi“ (Psalmul 46:1). Încrederea noastră în el este întotdeauna răsplătită. „Eu am căutat pe DOMNUL [Iehova, NW] şi mi–a răspuns;“ spunea David, „m–a scos din toate temerile mele. . . . Săracul acesta a strigat şi DOMNUL [Iehova, NW] l–a auzit şi l–a scăpat din toate necazurile lui.“ — Psalmul 34:4–6.

20. Ce întrebări rămîn de examinat?

²⁰ Da, Tatăl nostru ceresc îşi salvează poporul din toate necazurile. El îşi susţine organizaţia sa pămîntească, furnizîndu–i ajutor atît în probleme care ţin de congregaţie cît şi în probleme personale. Într–adevăr, „Iehova nu–şi va părăsi poporul“ (Psalmul 94:14, NW). Dar să examinăm alte modalităţi prin care Iehova îi ajută pe fiecare dintre membrii poporului său. Cum îi susţine Tatăl nostru ceresc pe slujitorii săi care sînt bolnavi, deprimaţi psihic, copleşiţi de tristeţe din cauza pierderii unei fiinţe iubite sau mîhniţi din cauza propriilor lor greşeli? Aşa cum vom vedea, şi în aceste privinţe avem motive să ne bizuim pe braţul puternic al lui Iehova.

Cum aţi răspunde?

◻ Cum a adus salvare braţul lui Iehova în timpurile de altădată?

◻ Cum îşi ajută Iehova astăzi poporul în congregaţie?

◻ Ce ajutor furnizează Iehova în probleme personale?

◻ Ce ar trebui să facem dacă unele probleme dureroase persistă?

[Legenda ilustraţiei de la paginile 8, 9]

Dumnezeu i–a scos pe israeliţi din Egipt „cu braţul Său cel înălţat“