Întrebări de la cititori
◼ În Matei 10:21, ne avertiza Isus că numeroşi fraţi din congregaţie aveau să se întoarcă împotriva fraţilor lor spirituali?
Nu, nu aceasta este ideea avertismentului lui Isus, care spune: „Fratele va da la moarte pe fratele său şi tatăl pe copilul lui; copiii se vor scula împotriva părinţilor lor şi–i vor omorî.“ — Matei 10:21.
Contextul arată că Isus le–a spus aceste cuvinte celor 12 apostoli ai săi înainte de a–i trimite într–un turneu de predicare în Israel. Multe dintre lucrurile spuse de el aveau semnificaţie în primul rînd pentru apostoli. De exemplu, el le–a spus că vor fi împuterniciţi să realizeze vindecări miraculoase, exorcisme şi chiar învieri (Matei 10:1, 8; 11:1). Istoria demonstrează că nu toţi creştinii au primit asemenea puteri miraculoase, confirmînd faptul că Isus se adresa aici unui bine definit auditoriu: apostolii săi.
Totuşi, unele dintre afirmaţiile lui Isus au depăşit limitele turneului de predicare al apostolilor. El le–a spus: „Păziţi–vă de oameni; . . . Din cauza Mea, veţi fi duşi înaintea stăpînitorilor şi înaintea împăraţilor, ca mărturie înaintea lor şi înaintea neamurilor“ (Matei 10:17, 18). În acest turneu, cei 12 au înfruntat probabil opoziţii, însă nu există nici o dovadă că ar fi fost duşi „înaintea stăpînitorilor şi înaintea împăraţilor“ pentru a depune mărturie. În anii de mai tîrziu, apostolii au compărut în faţa conducătorilor, ca de exemplu regii Irod Agripa I şi al II–lea, Sergius Paulus, Gallio şi chiar Împăratul Nero (Fapte 12:1, 2; 13:6, 7; 18:12; 25:8-12, 21; 26:1-3). Deci, cuvintele lui Isus au avut o anumită aplicare ulterior.
Sfatul lui Isus continuă cu avertismentul următor: „Fratele va da la moarte pe fratele său.“ El nu se referea la fraţi spirituali, aşa cum nici în cuvintele următoare, din versetul 21, nu se referea la taţi sau copii spirituali: „Tatăl [va da] pe copilul lui; copiii se vor scula împotriva părinţilor lor şi–i vor omorî.“ Isus lăsa să se înţeleagă că apostolii se puteau aştepta la ostilitate sau opoziţie chiar din partea rudelor. — Matei 10:35, 36.
Apostolii urmau să aibă nevoie de răbdare în acest turneu de predicare. Isus a continuat: „Veţi fi urîţi de toţi, din cauza Numelui Meu; dar cine va îndura pînă la sfîrşit, va fi mîntuit.“ — Matei 10:22.
Cîteva dintre lucrurile afirmate de Isus cu acea ocazie au astăzi importanţă pentru noi, ca Martori ai lui Iehova. Predicarea noastră pune accentul pe Regat. Noi ne îndeplinim ministerul fără plată şi sîntem în căutarea oamenilor pe care îi interesează mesajul sau care sînt demni de acesta. Prudenţa este potrivită. Împotrivitorii abundă. Uneori rudele, vecinii sau colegii de serviciu le cauzează probleme grave, mai ales persoanelor sincere care încep să urmeze calea adevăratului creştinism. Isus a repetat avertismentul în legătură cu o asemenea opoziţie cînd a descris „semnul“ prezenţei sale (Matei 24:3, 9, 10; Luca 21:16, 17). El a reafirmat şi necesitatea noastră de a «răbda pînă la sfîrşit pentru a fi mîntuiţi». Da, trebuie să răbdăm pînă la sfîrşitul vieţii noastre prezente sau pînă cînd acest sistem de lucruri se va sfîrşi, iar noi vom putea intra în lumea nouă. — Matei 24:13.