Omenirea în căutarea lui Dumnezeu

DE CE, în calitate de Martori ai lui Iehova, ni s–a dat „limba pură“? În mod sigur, nu pentru a o păstra pentru noi înşine. Şi nu pentru ca să ne bucurăm de un stil de viaţă confortabil, similar modului de acţiune comod şi bazat pe compromis al creştinătăţii. Dimpotrivă, noi am primit această limbă pentru ca «toţi să invocăm numele lui Iehova, spre a–i sluji umăr la umăr.» (Ţefania 3:9, N.W.T.) Da, limba pură implică activitate umăr la umăr a milioane de fraţi creştini şi surori creştine din toate rasele, naţiunile şi limbile, care predică în mod fidel vestea bună înainte de a veni sfîrşitul. — Marcu 13:10; Romani 13:11; Apocalipsa 14:6, 7.

Predicarea noastră de astăzi trebuie să facă faţă cîteodată unor situaţii neobişnuit de sfidătoare. De ce anume? În decursul acestui secol al douăzecilea au avut loc emigrări masive, ca rezultat al războaielor, opresiunii, problemelor de ordin economic, precum şi din alte motive. Drept consecinţă, oameni de multe limbi şi religii s–au strămutat în medii culturale diferite de ale lor. Astfel, largi comunităţi hinduse, budiste şi musulmane s–au deplasat în lumea occidentală. În timp ce transmitem limba pură din casă în casă, noi îi întîlnim pe oamenii aceştia. Uneori sîntem puşi în încurcătură, deoarece cunoaştem prea puţin cu privire la concepţiile lor religioase. Ce putem face în privinţa aceasta? — Compară cu Fapte 2:5–11.

Cum îi putem prezenta adevărul unui musulman sau unui iudeu? Prin ce diferă ei unul de altul? Ce crede de fapt un hindus? De ce poartă sikhii turbane? Care este cartea lor sfîntă? Prin ce se deosebeşte un budist de un hindus? Ce credinţă au şintoiştii japonezi? Cred oare în Dumnezeu taoiştii sau confucianiştii chinezi?a Prin ce se deosebeşte un iudeu ortodox de un iudeu reformat sau de un iudeu conservator? Pentru a putea aborda oameni de o atît de mare diversitate, noi trebuie ca, mai întîi de toate, să înţelegem punctul lor de vedere şi apoi să ştim cum să–i îndrumăm într–o manieră plină de amabilitate şi tact spre adevăratul Dumnezeu, Iehova. — Fapte 17:22, 23; 1 Corinteni 9:19–23; Coloseni 4:6.

Pentru a ne ajuta să avem o înţelegere mai clară a altor religii, a învăţăturilor şi a istoriei lor, Societatea Turnul de Veghere a lansat în 1990, pretutindeni pe glob, cu ocazia congreselor „Limba curată“, o nouă lucrare tipărită, intitulată Mankind’s Search for God (Omenirea în căutarea lui Dumnezeu). Echipaţi cu acest instrument, noi vom fi mai bine pregătiţi să le predicăm oamenilor din lumea necreştină, precum şi celor din creştinătate.

Un instrument practic

Această carte de 384 de pagini conţine 16 capitole care prezintă istoria străduinţelor omenirii de a–l căuta pe Dumnezeu, în ultimii peste şase mii de ani. Ea răspunde la sute de întrebări privitoare la religiile lumii. Iată aici un exemplu: Ce factori determină de obicei religia unei persoane? De ce nu este greşit să examinăm alte credinţe? Ce asemănări există între romano–catolicism şi budism? Ce rol joacă miturile în multe religii? De ce cred mulţi oameni în magie, spiritism şi astrologie? De ce hinduşii au atît de mulţi zei şi zeiţe? Cum se deosebesc sikhii de hinduşi? Cine a fost Buddha şi ce învăţături a dat el? De ce este şintoismul religia japoneză principală? De ce au iudeii o lege orală, precum şi una scrisă? De unde ştim că relatările despre Cristos nu sînt un mit? Prin ce se deosebeşte Coranul de Biblie? De ce spun catolicii că Petru a fost primul papă? De ce s–a desprins preotul catolic Luther de Biserica Romano–Catolică?

Întrebările de genul acesta sînt aproape interminabile, şi această publicaţie înmănunchează o sumă de răspunsuri, astfel încît noi putem predica într–un mod mai eficient oamenilor care au aceste diverse orientări religioase. Cartea recunoaşte faptul că mulţi oameni îşi au propria lor religie şi că religia este o chestiune foarte personală. Totuşi, la pagina 8 ea declară: „Ideile religioase sau etice ne sînt implantate în minte practic de la naştere de către părinţii sau rudele noastre. În consecinţă, noi urmărim idealurile religioase ale părinţilor şi bunicilor noştri.“ Aceasta înseamnă că „în multe cazuri alţii sînt aceia care au ales pentru noi ce religie să avem. Este, pur şi simplu, o chestiune care depinde de locul şi timpul în care ne–am născut.“ — Compară cu Filipeni 3:4–6.

Cartea pune apoi întrebarea logică: „Este rezonabil oare să pretindem că religia care i–a fost impusă cuiva la naşterea sa este neapărat întregul adevăr?“ Astfel, fiecare persoană este îndemnată să examineze şi alte religii, cu o minte liberă de prejudecăţi. După cum se declară la pagina 10: „Înţelegerea reciprocă a punctelor de vedere poate duce la o comunicare şi la un dialog mai semnificativ între oamenii de diferite credinţe.“ Ea continuă: „Este adevărat că oamenii pot să aibă puternice dezacorduri cu privire la credinţele lor religioase, dar nu există nici un motiv legitim de a–i urî pe alţii doar fiindcă ei au un punct de vedere diferit.“ — Matei 5:43, 44.

O întrebare fundamentală care se ridică în cuprinsul cărţii este aceasta: Are omul un suflet nemuritor, care supravieţuieşte morţii individului şi se duce într–o lume de dincolo? Într–o formă sau alta, aproape fiecare religie învaţă acest concept. După cum declară Mankind’s Search for God (la pagina 52): „În căutarea lui Dumnezeu, omul s–a agăţat de un pai, înşelîndu–se cu iluzia nemuririi. (. . .) Credinţa într–un suflet nemuritor sau variante ale acesteia sînt o moştenire care a străbătut mileniile pînă la noi.“ Alte întrebări sînt: Există oare un asemenea loc cum este iadul, în care sufletele sînt chinuite? Care este adevărata speranţă pentru cei morţi? Există un singur Dumnezeu, sau există mai mulţi dumnezei? — Geneza 2:7; Ezechiel 18:4.

Un fundament pentru studiu biblic

Într–o ordine mai mult sau mai puţin cronologică a apariţiei lor pe scena lumii, cartea discută dezvoltarea religiilor principale ale omenirii: hinduismul, budismul, taoismul, confucianismul, şintoismul, iudaismul, creştinismul, creştinătatea şi islamul. În fiecare capitol sînt citate cărţile sfinte ale acestor religii, astfel încît orice credincios sincer poate verifica el însuşi citatele. În capitolul privitor la islam sînt utilizate trei traduceri engleze diferite ale Coranului. În capitolul despre iudaism este citată ultima traducere făcută de Jewish Publication Society (Societatea iudaică de publicaţie): Tanakh — A New Translation of the Holy Scriptures (Tanakh — O nouă traducere a Sfintelor Scripturi). — Compară cu Fapte 17:28; Tit 1:12.

Dar cu privire la ateişti şi agnostici? Capitolul 14 tratează despre necredinţa modernă în Dumnezeu şi despre motivul pentru care Martorii lui Iehova sînt convinşi că Dumnezeu există. În fiecare capitol, cititorul este îndrumat spre Biblie. Astfel, utilizînd această publicaţie, Mankind’s Search for God (Omenirea în căutarea lui Dumnezeu) noi sîntem mai bine echipaţi pentru a începe studii biblice cu oamenii, indiferent de religia lor, sau cu aceia care declară că nu au nici o credinţă. Ea tratează fiecare religie cu respect şi cu tact, dar ridică întrebări care pot conduce pe cineva la Iehova şi la adevăr. Pentru cei care îl caută cu seriozitate pe Dumnezeu aceasta va fi o adevărată binecuvîntare. — Psalm 83:18; Ioan 8:31, 32; 2 Timotei 3:16, 17.

În cadrul fiecărui capitol sînt incluse chenare cu învăţături instructive. De exemplu, la paginile 226 şi 227 există un chenar intitulat: „Iudaismul — religia multor voci“, chenar care explică diviziunile majore care se găsesc în credinţa iudaică. În cadrul titlului „Hinduismul — căutarea eliberării“ există la paginele 116 şi 117 chenarul „Hinduismul — cîţiva zei şi zeiţe“. Acesta furnizează o listă a doar cîţiva dintre cei peste 330 de milioane de zei pe care îi adoră hinduşii. Cred oare budiştii în Dumnezeu în sensul în care este înţeles acest termen de lumea occidentală? Chenarul „Budismul şi Dumnezeu“, de la pagina 145, răspunde la această întrebare. Cartea dispune şi de un index practic pentru a găsi repede trimiteri la temele principale. Bibliografia principalelor surse utilizate în cercetare constituie şi ea o bază pentru informaţii suplimentare, în caz că cititorul simte necesitatea mai multor detalii.

Cartea are peste 200 de fotografii şi ilustraţii, dar acestea nu sînt inserate doar ca simple elemente de ornament. Fiecare ilustrare prezintă un element instructiv, pentru a clarifica în plus religia aflată în discuţie. Spre exemplu, la pagina 238 există o serie de fotografii care ilustrează cîteva parabole pe care le–a prezentat Isus. În altă parte există o serie de cinci ilustraţii care prezintă şi ele diferite aspecte ale serviciului sacru al lui Isus: miracolele, transfigurarea, moartea sa de jertfă şi trimiterea discipolilor cu însărcinarea de a predica în întreaga lume.

La pagina 289 există un grupaj de fotografii care îi vor interesa pe musulmani. Ele îl transportă pe privitor la Mecca, în marea moschee în care este găzduită Kaaba, iar apoi la piatra neagră autentică pe care o venerează musulmanii. Închinarea variată a budiştilor este ilustrată la pagina 157. Hinduşii vor fi interesaţi să vadă la paginile 96 şi 117 imagini cu zeii lor populari Ganesa şi Krishna.

Slujitori creştini calificaţi din întreaga lume au fost consultaţi cu privire la realizarea unei abordări competente a fiecărei religii. Spre exemplu, un material valoros ne–a parvenit din Israel pentru capitolele privitoare la iudaism şi la credinţa Bahaʼi. Martori din ţările musulmane au verificat cu grijă conţinutul capitolului privitor la islam. O orientare utilă ne–a parvenit din India cu privire la hinduşi, sikhi şi jainişti. Slujitori din Orient au verificat exactitatea capitolului privitor la şintoism şi ne–au oferit, de asemenea, sfaturi privitoare la budism, taoism şi confucianism.

Datorită faptului că această carte tratează cu atenţie fiecare religie, cei care o posedă în limba lor vor putea să înceapă un studiu al Bibliei, pornind de la capitolul adecvat religiei persoanei interesate. Apoi poate că ei vor dori să treacă la capitole care tratează apariţia creştinismului primitiv şi motivele de a crede că Cristos este adevăratul Reprezentant al lui Dumnezeu, cel care este folosit pentru a–i atrage pe oameni la Dumnezeu. Există capitole care explică în ce fel s–a produs apostazia, în urma căreia şi–au făcut apariţia numeroasele diviziuni şi secte ale creştinătăţii. Ultimele două capitole arată cum a fost restabilită adevărata închinare în aceste ultime zile şi ce îi rezervă viitorul apropiat Babilonului celui Mare, imperiului mondial al religiei false, al lui Satan. Apoi sînt scoase în evidenţă lumea nouă şi speranţa biblică a învierii. — Ioan 5:28, 29; 12:44–46; 14:6; Apocalipsa 21:1–4.

Aceasta este o publicaţie care ar trebui să le ajute cu adevărat multor oameni din întreaga lume să se apropie de Dumnezeu, după cum a declarat Iacob în capitolul 4 al scrisorii sale, în versetul 8: „Apropiaţi–vă de Dumnezeu şi el se va apropia de voi. Spălaţi–vă mîinile, păcătoşilor; curăţaţi–vă inima, oameni cu inima împărţită!“ Şi în mod similar declară şi Isaia: „Căutaţi pe DOMNUL [Iehova, N.W.T.] cît timp se poate găsi; chemaţi–L cît timp este aproape.“ — Isaia 55:6; Ioan 6:44, 65.

Să continuăm cu toţii să ne orientăm în direcţia corectă, spre Domnul Suveran al universului, Iehova Dumnezeu. Iar cu ajutorul acestei publicaţii — Mankind’s Search for God — să le ajutăm altor mii de oameni să i se închine lui Iehova „cu spirit şi adevăr“ (Ioan 4:23, 24) Fie să perseverăm în găsirea adevăraţilor căutători ai adevărului şi să le vorbim despre Dumnezeul adevărului, căci, într–adevăr, el poate fi găsit!

[Notă de subsol]

[Legenda fotografiilor de la pagina 17]

Omul l–a căutat pe Dumnezeu în multe feluri

[Fotografie]

Catolicii sinceri se îndreaptă spre Maria

[Fotografie]

Hinduşii venerează fluviul Gange

[Provenienţa fotografiei]

Harry Burdich, Transglobe Agency, Hamburg

[Fotografie]

Unii iudei evlavioşi poartă filacterii

[Provenienţa fotografiei]

GPO, Jerusalem

[Fotografie]

Musulmanii fac pelerinaje la Mecca

[Provenienţa fotografiei]

Camerapix

[Fotografie]

Mulţi îl venerează pe Buddha

[Legenda fotografiilor de la pagina 18]

Isus s–a folosit de parabole pentru a–i ajuta pe oameni să îl găsească pe adevăratul Dumnezeu

[Provenienţa fotografiei]

Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.

[Provenienţa fotografiei]

Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.

[Provenienţa fotografiei]

Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.