Fii gata pentru ziua lui Iehova!

Puncte principale din Întîi Tesaloniceni

ZIUA lui Iehova! Creştinii din Tesalonicul antic o considerau ca fiind iminentă. Înţelegeau ei corect? Cînd avea ea să vină? Acesta era unul dintre lucrurile vitale comunicate de apostolul Pavel în întîia sa scrisoare către Tesaloniceni, expediată din Corint în jurul anului 50 era noastră.

Pavel şi Sila au înfiinţat congregaţia din Tesalonic, centrul administrativ al provinciei romane Macedonia. (Fapte 17:1-4) Mai tîrziu, în întîia sa scrisoare către Tesaloniceni, Pavel le-a adresat laude, îndemnuri şi le-a vorbit despre ziua lui Iehova. Şi noi putem trage foloase din această scrisoare, mai ales acum cînd ziua lui Iehova este atît de aproape.

Laude şi îndemnuri

Mai înainte de toate, Pavel i-a lăudat pe Tesaloniceni. (1Te 1:1-10) El i-a lăudat pentru lucrarea lor fidelă şi pentru perseverenţa lor. De asemenea, era demn de laudă şi faptul că au „acceptat cuvîntul prin mult necaz cu bucuria spiritului sfînt“. Îi lăudăm şi noi pe alţii, aşa cum a făcut Pavel?

Apostolul ne-a dat un excepţional exemplu. (2:1-12) În pofida tratamentului insolent de care avusese parte în Filipi, el «a prins curajul de a le spune Tesalonicenilor vestea bună a lui Dumnezeu». El s-a ferit de linguşire, lăcomie şi de faptul de-a căuta glorie. Pavel nu a devenit pentru ei o povară costisitoare, ci era blînd cu ei, ca o mamă care îşi alăptează copilul. Ce minunat exemplu pentru bătrînii de astăzi!

În continuare, Pavel i-a îndemnat pe tesaloniceni să rămînă fermi atunci cînd trec prin persecuţii. (2:13–3:13) Ei au avut de suferit persecuţii din partea concetăţenilor lor, iar Timotei i-a prezentat lui Pavel o dare de seamă favorabilă despre starea lor spirituală. Apostolul s-a rugat ca iubirea lor să devină abundentă, iar inima lor fermă. Tot la fel, Martorii lui Iehova se roagă acum pentru fraţii lor de credinţă care se află în persecuţii, îi încurajează dacă au posibilitatea şi se bucură de relatările privitoare la fidelitatea lor.

Rămîneţi treji spiritual!

Tesalonicenii au primit apoi sfaturi. (4:1-18) Ei umblau tot mai mult pe o cale plăcută lui Dumnezeu, manifestînd o tot mai mare iubire frăţească şi muncind cu propriile lor mîini pentru a face faţă necesităţilor. În plus, ei se întăreau reciproc cu speranţa că la prezenţa lui Isus credincioşii născuţi de spirit care muriseră vor învia cei dintîi şi vor fi uniţi cu el. După aceea, cei unşi care vor fi în viaţă se vor alătura, la moartea şi învierea lor, lui Isus Cristos şi celor care vor fi fost deja înviaţi la viaţă cerească.

Pavel a discutat apoi despre ziua lui Iehova şi a dat noi sfaturi. (5:1-28) Ziua lui Iehova avea să vină ca un hoţ, însoţită de o bruscă distrugere după strigătul: „Pace şi securitate!“ De aceea, tesalonicenii trebuiau să rămînă treji spiritual, apăraţi fiind de platoşa credinţei şi iubirii şi avînd drept coif speranţa salvării. Ei trebuiau să manifeste o profundă consideraţie faţă de aceeia care preluau conducerea în congregaţie şi trebuiau să se abţină de la lucruri rele, aşa cum trebuie să facem şi noi.

Prima scrisoare adresată tesalonicenilor ar trebui să ne determine să îi lăudăm şi să îi încurajăm pe fraţii noştri de credinţă. Ea ar trebui să ne determine, de asemenea, să avem o conduită şi o atitudine exemplară. Şi, în mod sigur, sfaturile ei ne pot ajuta să fim pregătiţi pentru ziua lui Iehova.

[Chenarul/Fotografiile de la pagina 22]

Platoşa şi coiful: Îndemnînd la vigilenţă spirituală, Pavel a scris: „Să ne păstrăm echilibrul şi să fim îmbrăcaţi cu platoşa credinţei şi iubirii şi să avem drept coif speranţa salvării.“ Platoşa era acea parte a armurii care apăra pieptul războinicului şi era alcătuită din solzi metalici, lanţuri sau metal solid. În mod asemănător, platoşa credinţei ne apără în privinţă spirituală. Dar ce putem spune despre coiful antic? Făcut adesea din metal, el era un mijloc de apărare a capului luptătorului în timpul bătăliei. Aşa cum coiful apăra capul unui războinic, tot la fel speranţa salvării apără puterile mentale, făcîndu-l apt pe un creştin să îşi păstreze integritatea. Cît de important este ca poporul lui Iehova să poarte un asemenea element al armurii spirituale! — Efeseni 6:11–17.