Misterul cultului Kimbilikiti

KIMBILIKITI reprezintă religia străveche a tribului Rega din provincia Kivu‚ situată în centrul şi estul Zairului. Bărbaţii acestui trib vînează în pădurile dese din această regiune‚ femeile pescuiesc în rîuri‚ şi totodată‚ fiecare familie cultivă pămîntul. Dar viaţa tuturor indigenilor este dominată de Kimbilikiti‚ marele spirit al tribului‚ faţă de care aceştia manifestă o ascultare deplină. Fiecare trebuie să păstreze cu grijă secretele legate de închinarea la acest spirit; cel care divulgă cel mai mic secret este omorît pe loc. De fapt‚ oricine protestează împotriva morţii unui membru al familiei ucis de Kimbilikiti îşi atrage execuţia imediată.

Care este originea acestei religii puternice? Pentru a afla răspunsul trebuie să dăm înapoi paginile timpului.

Naşterea unui mister

Potrivit legendei‚ cu foarte mulţi ani în urmă un bărbat oarecare avea trei fii. Cel mai mare dintre ei‚ Katima Rega‚ era un pitic hidos şi atît de handicapat încît nici nu se putea gîndi la căsătorie. Pe plan intelectual însă‚ dimpotrivă‚ acesta excela fiind dotat cu o imaginaţie extraordinar de fecundă. Îi plăcea să mănînce cu lăcomie. Pentru a-şi procura hrana fără să muncească‚ el inventase nişte instrumente rudimentare‚ asemănătoare flautelor din bambus‚ cu ajutorul cărora scotea sunete neobişnuite. El îşi confecţionase‚ de asemenea‚ o piesă plată din lemn‚ în formă de barcă‚ la capătul căreia a prins o sforicică. Învîrtit repede deasupra capului‚ acest obiect producea un zbîrnîit straniu şi puternic.

Potrivit legendei‚ Katima şi-a testat mai întîi instrumentele pe cei doi nepoţi ai lui‚ convingîndu-i că zgomotele pe care le auzeau proveneau de la un spirit. După ce i-a înspăimîntat‚ Katima i-a trimis să fure hrană şi tutun pentru el de la cei doi fraţi ai lui. Decizîndu-se să-şi lărgească cîmpul de acţiune‚ Katima se ascundea în tufişuri şi aştepta ca femeile să prindă peşte şi să-l pună în coşuri. Apoi‚ cu ajutorul instrumentelor sale‚ el provoca panică între femei‚ care fugeau îngrozite în sat‚ abandonîndu-şi prada.

La început‚ relatările acestor femei înspăimîntate au fost puse la îndoială. Deoarece însă situaţia se repeta‚ iar oamenii nu mai aveau peşte pentru mîncare‚ sătenii s-au apropiat prudent de acest „animal-demon“ şi şi-au dat seama că nu era altul decît Katima Rega. Unii ar fi vrut să-l ucidă‚ dar alţii au considerat că invenţiile sale erau deosebit de ingenioase şi au hotărît să facă din această „voce“ spiritul tribului lor. Acest lucru urma să fie păstrat în secret‚ constituind un mister pentru cei neiniţiaţi. Fiecare membru al tribului trebuia să asculte de ordinele‚ instrucţiunile şi decretele date de „voce“‚ adică de spiritul pădurii. Ce nume urma să primească această „voce“? La sugestia unui bătrîn înţelept‚ a fost adoptat în unanimitate numele „Kimbilikiti“.

Acesta a fost punctul de plecare al religiei tribului Rega. În jurul acestui început neînsemnat a fost clădit un adevărat ansamblu de reguli‚ practici şi superstiţii. Cu timpul‚ lui Kimbilikiti i s-au mai adăugat trei „spirite“. Kabile‚ considerată în unele momente ca soră a sa iar în altele ca soţie‚ era‚ — potrivit tradiţiei — o femeie extraordinară şi foarte frumoasă. Se presupunea‚ că toţi adolescenţii de sex bărbătesc erau circumcişi în mod miraculos în timpul relaţiilor sexuale pe care le aveau cu această femeie. Twamba‚ unul dintre fraţii mai mici ai lui Kimbilikiti‚ se spune că era atît de puternic încît putea să declanşeze furtuni‚ să dărîme case şi să facă multe lucruri miraculoase. „Vocea“ sa putea fi auzită prin zbîrnîitul piesei din lemn în formă de barcă. Al treilea spirit se numeşte Sabikangwa sau Mukungambulu — un alt frate mai mic al lui Kimbilikiti — care îndeplinea rolul de mesager.

Ritualuri iniţiatoare

În lumea vizibilă‚ Kimbilikiti este reprezentat printr-o ierarhie de mari preoţi (înţelepţii Bami). Unul dintre ei‚ pe nume Mukuli‚ conduce ritualurile circumciziei. Un altul‚ Kitumpu‚ îndeplineşte rolul de medic şi îi circumcide pe adolescenţi. Un al treilea‚ Kilezi‚ are grijă de băieţii recent circumcişi. Aşa-zişii Bikundi‚ un grup de iniţiaţi‚ joacă rolul de mediatori între tabăra de iniţiaţi şi locuitorii de rînd ai satului.

Ritualurile iniţiatoare (numite Lutende) au loc în adîncul pădurii‚ acolo unde se presupune că locuieşte Kimbilikiti. Aceste ritualuri sînt absolut secrete‚ iar orice femeie sau femelă care se aventurează prin împrejurimi este sugrumată pe loc. În ziua iniţierii‚ în satele vecine se organizează mari sărbători. O dată cu ivirea zorilor‚ încep aici jocuri şi dansuri neîntrerupte al căror scop este să testeze rezistenţa viitorilor iniţiaţi. După aceea‚ băieţii ascultă întreaga istorie a lui Kimbilikiti‚ împreună cu diversele mituri adăugate de-a lungul anilor. Ei sînt obligaţi să creadă că Kimbilikiti şi Kabile‚ care este totodată sora şi soţia acestuia‚ sînt personaje reale. Acestor tineri li se cere să se pregătească pentru a lupta împotriva lui Kabile‚ după care vor avea relaţii sexuale cu ea şi vor fi circumcişi într-un mod miraculos. Dacă unul dintre ei va cădea la aceste două teste‚ Kabile se va plînge amarnic lui Kimbilikiti‚ care îl va lichida pe vinovat!

Ajunşi în pădure‚ băieţii nu văd însă nimic din ceea ce li s-a spus. În locul lui Kabile‚ cei care îi circumcideau pe fiecare‚ erau cei trei mari preoţi (Mukuli‚ Kitumpu şi Kilezi). După spusele lor‚ aceasta era lupta cu Kabile! Dacă un băiat nu se vindeca normal pînă în clipa cînd trebuia să se întoarcă în sat‚ era sugrumat şi abandonat‚ pentru a nu distruge mitul circumciziei miraculoase dobîndite în urma relaţiilor cu frumoasa şi supranaturala Kabile.

Deşi Kabile era mult apreciată‚ în timpul ceremoniilor de iniţiere băieţii învăţau obscenităţi‚ pe care urmau să le adreseze femeilor (inclusiv mamelor şi surorilor lor). Cînd se reîntorceau în sat‚ femeile erau obligate să se prezinte aproape goale înaintea lor‚ să îngenuncheze şi să danseze‚ în timp ce băieţii le asaltau cu insultele pe care le învăţaseră.

În timpul acestei perioade de iniţiere‚ Bikundi (cei care erau deja iniţiaţi) mergeau din sat în sat şi extorcau hrană şi bunuri. Familiile erau obligate să dea tot ce pretindeau aceştia pentru Kimbilikiti şi pentru cei care se găseau în tabăra de iniţiere. În plus‚ ei blocau drumurile‚ obligîndu-i pe trecători să plătească atît cît cereau adepţii lui Kimbilikiti. Prin aceste acţiuni‚ aceşti fanatici continuau să urmeze obiectivul străvechi al „vocii“‚ adică procurarea hranei fără muncă.

Aşadar‚ ce este Kimbilikiti? Un mit clădit în jurul cîtorva bucăţi de bambus! Pentru menţinerea acestei religii s-a instituit însă un sistem de teroare al cărui instrument principal este frică de moartea (Evrei 2:14, 15). Acest instrument‚ împreună cu superstiţia‚ lăcomia şi obscenitatea erau susţinute de ierarhia marilor preoţi. Totuşi‚ ce legătură ar fi putut să existe între aceste practici şi persecutarea martorilor lui Iehova?

[Legenda fotografiei de la pagina 6]

„Flautele“ Kimbilikiti

[Legenda fotografiei de la pagina 7]

Creştinii fideli din Pangi