Unica speranţă de a vedea un guvern drept
„În zilele acelor regi Dumnezeul cerului va stabili un regat care nu va fi nimicit niciodată.“ — Daniel 2:44.
ISTORIA ne învaţă că numeroşi suverani ai secolelor trecute au fost consideraţi drept dumnezei. Fără să mergem prea departe în timp, să ne amintim de Stalin şi Hiro-Hito. Dar nici unul dintre aceşti pretinşi dumnezei nu au posedat capacitatea de prezicere a viitorului — semnul caracteristic al divinităţii. Iehova i-a sfidat pe toţi aceşti dumnezei falşi prin cuvintele: „Faceţi să auzim lucrurile care vin. Anunţaţi lucrurile care trebuie să vină mai tîrziu, ca să ştim că sînteţi dumnezei“ (Isaia 41:22, 23). Nici un conducător omenesc nu a fost capabil să prezică viitorul, nici măcar cel al domniei sale. Toţi au făcut preziceri senzaţionale cu privire la ceea ce vor înfăptui odată ajunşi la putere; dar ei s-au dovedit curînd a fi nişte profeţi falşi, iar popoarele nu mai cred în promisiunile lor.
Primul război mondial trebuia să pregătească o lume sigură pentru democraţie. Dar el nu a făcut acest lucru. Liga Naţiunilor trebuia să reprezinte „expresia politică a Regatului lui Dumnezeu pe pămînt.“ Dar nu a fost aşa! Al doilea război mondial trebuia să debaraseze lumea de dictatori. Dar ei mai există încă în mare număr. O.N.U. trebuia să determine naţiunile să coopereze în pace. În loc să se unească, aceste naţiuni s-au împărţit în două blocuri, de Est şi de Vest. Cît despre ţările lumii a treia, ele servesc drept pioni în războaiele reci sau calde. Conducătorii de stat vorbesc despre speranţă, dar în cele mai multe cazuri ei sînt cei care provoacă deznădejdea. Promisiunile lor pentru timpuri mai bune nu se realizează. Ca şi în trecut, ei „tratează în mod uşuratic rana poporului meu, spunînd: ‘Totul merge bine!’, în timp ce totul merge rău“ (Ieremia 6:14, Bible de Maredsous). Nu este de mirare, aşadar, că promisiunile politicienilor nu mai oferă nici o garanţie!
IEHOVA — UN DUMNEZEU CARE CUNOAŞTE VIITORUL
Iehova Dumnezeu, el însuşi, este renumit în materie de guvernare, iar prezicerile sale referitoare la guvernele umane s-au realizat întotdeauna. Cu aproximativ 150 de ani înainte ca Nabucodonosor să distrugă oraşul Tyr, Dumnezeu anunţase acest eveniment prin profetul Isaia. Profetul său Naum a anunţat prăbuşirea Ninivei, prăbuşire ce a avut loc exact în felul descris de Iehova (Isaia 23:1–13; Naum 1:8; 2:6, 8; 3:13). Ieremia a anunţat cu mulţi ani înainte invadarea provinciei Iuda de către babilonieni şi restabilirea evreilor după şaptezeci de ani de jale. Isaia anunţase aceleaşi evenimente cu o sută de ani înaintea lui Ieremia, precizînd chiar şi numele celui care va distruge Babilonul şi îi va elibera pe evrei. — Ieremia 29:10; 51:30, 37; Isaia 13:17–22; 44:26–28; 45:1, 2.
Profeţia lui Iehova referitoare la guvernele omeneşti a devenit şi mai clară prin viziunea dată lui Daniel cu privire la ascensiunea şi prăbuşirea puterilor mondiale. În conformitate cu Daniel, capitolul 8, profetul a văzut un berbec cu două coarne care a deţinut puterea, pînă cînd de la vest a apărut un ţap avînd un corn mare. El a răpus berbecul şi i-a sfărîmat coarnele. De îndată ce ţapul a devenit puternic, cornul cel mare a căzut şi în locul lui au crescut patru coarne mai mici (vezi versetele 3–8). Conţinul relatării nu lasă nici o incertitudine asupra interpretării acestei viziuni. Iată ce se poate citi în continuare:
„Berbecul pe care l-ai văzut şi care avea două coarne reprezintă pe regii Mediei şi Persiei. Iar ţapul acoperit cu păr reprezintă pe regele Greciei; cît despre cornul cel mare pe care îl avea între ochi, acesta îl reprezintă pe primul rege. Iar faptul că acesta a fost sfărîmat şi au crescut alte patru coarne mai mici în locul lui, semnifică faptul că se vor ridica patru regate din naţiunea sa, dar ele nu vor avea aceeaşi forţă ca primul“ — vezi versetele 20–22.
Mulţi ani după ce Daniel a servit ca instrument pentru a profeţi aceste mari evenimente, dubla naţiune medo-persană, berbecul cu două coarne, a distrus Babilonul şi s-a ridicat la rangul de a patra putere mondială. La mai bine de două secole de la redactarea profeţiei, Alexandru cel Mare a apărut şi a distrus Medo-Persia. La moartea suveranului — adică în momentul în care cornul cel mare a căzut — puterea greacă, a cincea putere mondială, s-a împărţit în patru regate, guvernate fiecare de unul din cei patru generali ai lui Alexandru — cele patru coarne mai mici care crescuseră în locul celui mare, dar care nu au avut niciodată aceeaşi putere cu a sa.
În capitolul 7 al cărţii sale, Daniel relatează, de asemenea, despre o viziune care descrie sub forma unei succesiuni de animale ascensiunea şi prăbuşirea imperiilor babilonian, medo-persan, grec şi roman. Capitolul 2 povesteşte despre visul lui Nabucodonosor referitor la o impozantă statuie metalică de forma unui om. Acest vis anunţa în acelaşi timp ascensiunea şi prăbuşirea puterilor mondiale car s-au succedat pînă în epoca noastră. Iată ce citim referitor la distrugerea acestei statui colosale:
„Tu ai continuat să priveşti pînă cînd o piatră a fost desprinsă, dar nu prin intermediul mîinilor, şi ea a lovit picioarele de fier şi de argilă modelată ale chipului şi le-a strivit. Atunci au fost strivite toate împreună, fierul, argila modelată, cuprul, argintul şi aurul şi au devenit la fel ca pleava care zboară de pe aria de treierat în timpul verii, iar vîntul o poartă de-colo-colo, fără să-i mai găseşti urma. Cît despre piatra care a lovit chipul, ea a devenit un munte înalt şi s-a extins asupra întregului pămînt.“ — Daniel 2:34, 35.
Piatra care a devenit un munte şi s-a extins asupra pămîntului reprezintă Regatul lui Cristos care trebuie să înlocuiască toate guvernele omeneşti. Acest adevăr este redat la Daniel 2:44, 45 prin cuvintele: „Şi în zilele acelor regi Dumnezeul cerului va stabili un regat care nu va fi nimicit niciodată. Şi acest regat nu va trece la nici un alt popor. El va strivi şi va nimici aceste regate şi el însuşi va sta pe timpuri indefinite; dat fiind faptul că tu ai văzut că din munte a fost desprinsă o piatră, nu prin intermediul mîinilor, şi ea a strivit fierul, cuprul, argila modelată, argintul şi aurul.“
Capitolul 7 al cărţii lui Daniel descrie, de asemenea, o succesiune de puteri mondiale şi îşi încheie descrierea anunţînd înlocuirea acestor guverne prin Regatul lui Cristos. Iată ce găsim relatat: „Cu norii groşi ai cerurilor venea cineva ca un fiu al omului; şi el a ajuns pînă la Cel Bătrîn în zile [Iehova] şi a fost adus în faţa Acestuia. Şi i s-a dat stăpînirea, demnitatea şi un regat, pentru ca toate popoarele, grupurile naţionale şi limbile să îl slujească. Stăpînirea sa este o stăpînire pe durată indefinită, care nu va trece, iar regatul său un regat care nu va fi nimicit.“ — Daniel 7:13, 14.
ŞASE MII DE ANI DE EŞECURI ESTE DESTUL
Dînd dovadă de răbdare, Iehova Dumnezeu a permis oamenilor să încerce toate formele de guvernare pe care şi le au imaginat în decursul mai multor mii de ani. Dar nici una din aceste forme de dominare nu a procurat avantaje durabile supuşilor lor, căci ei au avut de suferit foametea, mizeria, oprimarea, prejudecăţile religioase, rasiale, naţionale şi economice. Ei a trebuit să plătească impozite grele guvernelor corupte. Şi-au pierdut sănătatea, au fost mutilaţi, pierzîndu-şi chiar şi viaţa în războaiele lipsite de sens, provocate de conducătorii lacomi şi avizi de putere. Nici o persoană cinstită nu va pretinde că acordîndu-i omului încă puţin timp, el va putea în sfîrşit stabili un guvern drept. Omul a demonstrat de nenumărate ori „că nu stă [în puterea] omului pămîntean calea să,“ că „nu stă [în puterea] omului care umblă să-şi dirijeze pasul“ (Ieremia 10:23). Noi avem, de asemenea, dovada faptului că nici un conducător uman nu a constituit un adevărat dumnezeu, capabil să prezică viitorul, nici măcar al propriului său guvern.
În schimb, Iehova Dumnezeu s-a dovedit a fi Dumnezeul care cunoaşte viitorul, inclusiv viitorul guvernelor umane. El ştie, de asemenea, modul în care va stabili un guvern drept sub autoritatea lui Isus Cristos, Regele său numit. În Cuvîntul său, Biblia, el a făcut cunoscut oamenilor acest guvern. Chiar dacă dominaţia oamenilor s-a dovedit a fi un blestem asupra pămîntului, Regatul lui Cristos va aduce oamenilor sănătate, fericire şi o viaţă fără de sfîrşit pe un pămînt transformat în paradis. — Vezi Luca 23:42, 43; Apocalipsul 11:15.
Este o bucurie să vezi cum toate persoanele sincere care iubesc dreptatea îl recunosc pe Isus Cristos drept Salvatorul şi Regele lor! Şi puteţi admite că „nu există salvare în nici o altă persoană, deoarece nu există sub soare un alt nume care a fost dat printre oameni, prin intermediul căruia trebuie să fim salvaţi.“ — Faptele 4:12; Matei 12:21.