Ce-şi doreşte tineretul de la viaţă?

„Fugi de poftele care sînt proprii tinereţii, urmăreşte însă dreptatea, credinţa, dragostea, pacea“ (2 Tim. 2:22).

1–3 (a) Ce-şi doresc, de fapt adolescenţii, după spusele lor proprii, de la viaţă? (b) Care este cel mai bun ţel, după care se poate strădui cineva şi după cum reiese aceasta din Biblie? (c) Pentru ce nu este absurd a voi să fii fericit?

VOI adolescenţilor, ce vă doriţi în realitate de la viaţă? Această întrebare a fost pusă, nu demult mai multor tineri, şi deoarece am cercetat răspunsurile lor, credem că ştim, de asemenea, cum aţi răspunde probabil, voi la această întrebare.

² Pe scurt, tinerii ar dori să fie fericiţi şi să se bucure. O fată de optsprezece ani a spus: „Eu aş dori să fiu fericită şi să duc o viaţă fără griji, să am haine frumoase şi o casă frumoasă, să ascult muzică bună, să mănînc bine şi să am sentimentul că ceea ce fac eu, merită cît de cît.“ Mulţi adolescenţi, care şi-au exprimat, ce-i drept, dorinţe asemănătoare, au spus însă, pe baza educaţiei lor creştine, de asemenea că ar dori să servească pe Iehova, Dumnezeul lor şi să primească viaţă veşnică în noul său sistem (1 Ioan 2:17; 2 Petru 3:13). Voi nu puteţi intreprinde, de fapt, nimic mai bun decît aceasta; căci lucrurile cu care răsplăteşte Dumnezeu pe servii săi credincioşi sînt cu mult mai de valoare decît ceea ce v-ar putea oferi o viaţă plină de succese (Ps. 37:4; 145:16).

³ Nu e greşit, aşadar, dacă tinerii ar dori să fie fericiţi şi să se bucure. Biblia ni-l prezintă pe Iehova, ca pe „fericitul Dumnezeu“ şi el ar dori, de asemenea, ca şi servii săi să fie fericiţi (1 Tim. 1:11). N-ar trebui, aşadar, să ne surprindă că Cuvîntul lui Dumnezeu aminteşte favorabil pe tinerii care se bucură de ceea ce fac. Biblia spune de exemplu, într-o descriere a poporului binecuvîntat a lui Dumnezeu: „Pieţele publice ale oraşului vor fi pline de băieţi şi fete, care se vor juca în pieţele lor publice.“ Ea mai spune că va fi „un timp pentru dans“ (Zah. 8:5; Ecl. 3:4, Einheitsübersetzung).

FERICIREA PE CARE SI-O DORESC ADOLESCENTII

4 (a) Spune ce carieră năzuiesc mulţi tineri? (b) Pentru ce recunosc adolescenţii creştini, în general, că o astfel de carieră ar putea deveni o problemă pentru ei?

⁴ Mulţi tineri sînt foarte entuziasmaţi pentru sport şi cred că şi-ar găsi fericirea într-o carieră sportivă. Un martor de patrusprezece ani spunea: „Eu mă ocup mult cu sportul, mai ales cu basketbollul. Eu aş dori să servesc lui Iehova, dar visez. de asemenea, ca într-o bună zi să fiu un jucător de basketboll într-o echipă renumită.“ Fără îndoială că există mii de adolescenţi creştini, care nutresc dorinţe asemănătoare în inimile lor sau poate cred că ar fi fericiţi dacă ar apuca pe calea unui muzician sau artist. Deoarece ei, însă au studiat Cuvîntul lui Dumnezeu, ştiu că, de fapt, ar trebui să aibă dorinţa de a servi lui Iehova şi de a ajuta pe alţii să primească viaţă în noul său sistem. Pentru unii adolescenţi aceste lucruri nu sînt, cu toate acestea, destul de realiste.

5, 6. (a) Ce-şi doresc tinerii, în afară de aceasta încă de la viată? (b) Cum se face că tinerii au asemenea dorinţe?

⁵ Mulţi oameni consideră astăzi că lucrul cel mai important este să cîştige o mulţime de bani. De aceea, n-ar trebui să ne surprindă dacă mulţi tineri spun că ar voi înainte de toate, să fie bogaţi. De asemenea, adolescenţii sînt confruntaţi astăzi cu multe lucruri, care îi excită senzual. In mod natural, tinerii se simt mereu atraşi de sexul opus. De aceea este de înţeles, dacă o fată creştină din New York a spus: „Cea mai mare dorinţă a mea este să fiu căsătorită.“ Mulţi adolescenţi creştini au spus că, mai devreme sau mai tîrziu, ei ar vrea să se căsătorească şi să aibă o familie fericită.

⁶ Mulţi adolescenţi lumeşti au, dimpotrivă, cu totul alte păreri. Unul de nouăsprezece ani a spus de exemplu: „Eu mi-aşi dori o mulţime de femei.“ Una de şaptesprezece ani a răspuns: „Eu aş dori să duc o viaţă plăcută, fără griji şi prin aceasta înţeleg, de asemenea, fără boli, care poate să aducă cu sine o viaţă fără griji. Pentru unii aceasta, ar putea, ce-i drept, să sune respingător; ei ar trebui însă, să renunţe cu timpul la această părere copilărească. Căsătoria îndatorează. Eu aş dori să am ceva de la viaţă“.

7, 8. (a) Pentru ce este evident greşit a duce o viaţă imorală? (b) In ce privinţă au nevoie mulţi tineri de ajutor?

⁷ Da, mulţi tineri cred că mulţi bani şi mult sex cu o mulţime de parteneri le-ar da ceea ce-şi doresc ei de la viaţă. Totuşi, evident este ceva absurd în atitudinea lor. Să ne gîndim numai la multele probleme incomensurabile, care iau naştere ca urmare a acestui mod de a gîndi — la bolile venerice, care se răspîndesc cu caracter epidemic, la milioanele de copii nelegitimi, la nenumăratele divorţuri şi la toată durerea de inimă şi la multele deziluzii. Nu e de mirare că în Statele Unite sinuciderea este de două ori cea mai frecventă cauză a morţii printre tineri. Rata sinuciderilor s-a ridicat acolo în ultimii ani cu 250 la sută.

⁸ Nouă tuturor sigur că ne este clar că mulţi tineri au nevoie de o mai bună îndrumare şi conducere. Trebuie să fie ajutaţi să-şi dezvolte o atitudine, prin care devin fericiţi pentru totdeauna şi sînt mulţumiţi cu viaţa. Ei trebuie să fie îndreptaţi spre Creator, Iehova Dumnezeu, ca să recunoască că El există într-adevăr (Evr. 11:6). Ei trebuie să înţeleagă că legile sale sînt înţelepte şi aplicabile şi că este spre folosul lor, să fugă de poftele care sînt proprii tinereţii, pentru ca ei să poată fi întrebuinţaţi de Dumnezeu (2 Tim. 2:20–22). Ei trebuie să afle că Dumnezeu intenţionează să nimicească acest sistem corupt, şi să–l înlocuiască cu un sistem nou, propriu. Ei trebuie să fie ajutaţi să trăiască pentru acest sistem nou, adică să trăiască deja de acum, astfel încît să se dovedească demni pentru viaţa veşnică. Aceasta îi va face, într-adevăr, fericiţi (Prov. 3:13–18).

O PARERE RATIONALA DESPRE SPORT

9–12. (a) In ce măsură ne ajută cuvintele din 1 Tim. 4:7, 8 să avem o părere raţională despre sport? (b) In ce privinţă este folositoare practicarea sportului, totuşi, la ce primejdie se expune cineva se dedică cu totul sportului? (c) Pentru ce este potrivit să punem pe primul loc în viaţa noastră devotamentul divin şi serviciul pentru Dumnezeu? (Ps. 36:9; Evr. 6:10; Iac. 1:12)

⁹ Cuvîntul lui Dumnezeu poate ajuta pe tineri să gîndească raţional despre sport. Există, de exemplu, următorul sfat înţelept: „Indeletniceşte-te . . . cu devotamentul divin ca ţintă a ta. Căci educaţia fizică este de puţin folos; Dar devotamentul divin este folositor pentru toate lucrurile, deoarece el are promisiunea pentru viaţa prezentă şi viitoare.“ (1 Tim. 4:7, 8.) Din Biblie reiese, aşadar, că „educaţia fizică“ îşi are partea sa bună. Ea ne ajută să ne folosim corect de corpul nostru, să devenim mlădioşi şi să ne antrenăm corect muşchii. Totuşi, ar trebui să fim atenţi, căci Biblia spune avertizînd: „Educaţia fizică este de puţin folos.“ Unde duce nerespectarea acestui sfat al Bibliei şi dăruirea totală sportului?

¹⁰ Un rezultat poate fi că respectivul îşi strică plăcerea prin aceasta. Sportul nu mai este apoi o recreaţie plăcută, ci o muncă grea. Despre efectele concursurilor grele la jocurile sportive, Bruce Ogelvie, psiholog sportiv, spunea: „Am chestionat odată profesionişti începători din zece cluburi mai mari de baseball şi 87 la sută mi-au spus că mai bine n-ar fi început niciodată sportul profesionist, deoarece el le-a răpit bucuria, pe care o avuseseră înainte.“ Unele feluri de sport sînt de asemenea, un pericol pentru oameni, mai ales atunci cînd corpul este încă în creştere. La unele ramuri de sport primejdia stă în faptul că spiritul de întrecere — de a cîştiga cu orice preţ — este cerut pînă la extrem.

¹¹ Este valabil, de asemenea, să examinăm ce anturaj va avea cineva, dacă joacă într-un club s-au într-o echipă şcolară. Se ştie doar că la vestiare se duc adesea discuţii imorale. Ce-ai cîştiga dacă te-ai amesteca în ceva, ce ar submina foarte repede principiile tale morale şi ar putea nimici relaţia faţă de Creator? Cînd un tînăr jucător al echipei Oakland Raiders (una din cele mai bune echipe ale fotbalului de profesie din SUA) a cunoscut învăţăturile Cuvîntului lui Dumnezeu, s-a botărît să renunţe la bănoasa sa carieră ca jucător de fotbal. Reprezentanţi ai echipei Raiders l-au vizitat şi au încercat să–l convingă să revină. „Eu le-am spus“, a relatat el, „unde m-a dus anturajul meu în cercurile lumii sportive: la folosirea de droguri, la o viaţă desfrînată, la aroganţă şi mîndrie. I-am lămurit că a trăi ca profesionist în fotbal, se contrazice cu viaţa după principiile creştine, pe care voiesc s-o duc eu acum.“

¹² Cu sportul se petrece, aşadar, ca şi cu toate celelalte, ceea ce este folositor, atît timp cît rămîn în cadrul respectiv, adică atîta vreme cît nu ne stăpînesc şi nu iau locul lucrurilor mai importante sau să ne pună în situaţie primejdioasă. Ce emoţionant poate fi, totuşi, a participa la un joc rapid şi ce entuziast este a trăi reacţia corpului şi a realiza performanţe sportive! Sportul, nu este însă, un izvor necontenit de fericire. El nu are ca devotamentul divin „o promisiune pentru viaţa prezentă şi viitoare.“ Da, dacă tu pui mai presus de orice în viaţa ta serviciul pentru Tatăl tău ceresc, Iehova Dumnezeu, vei fi într-adevăr, fericit şi mulţumit şi aceasta pentru totdeauna.

O PARERE REZONABILA DESPRE BANI ŞI SEX

13, 14. (a) Pentru ce după 1 Tim. 6:9, 10, Luca 12:16–21 şi Ecl. 5:10, este nerezonabil a voi să aduni bogăţii materiale? (b) Ce ar trebui să urmărim după 1 Tim. 6:11, 12 şi pentru ce?

¹³ In cele mai multe locuri oamenii folosesc astăzi bani pentru hrană, îmbrăcăminte şi adăpost. Eşti obligat, aşadar, să cîştigi bani. Dar să faci din dorinţa de îmbogăţire un ţel, este iraţional. Nu face fericit. Cuvîntul lui Dumnezeu spune precis: „Aceia, însă care sînt hotărîţi să se îmbogăţească, cad în ispită şi în cursă şi în multe fapte nesăbuite şi vătămătoare, care scufundă pe oameni în ruină şi nimicire. Căci iubirea de bani este rădăcina lucrurilor vătămătoare de tot felul, şi în timp ce unii s-au străduit după această iubire, s-au rătăcit de la credinţă şi s-au străpuns singuri cu o mulţime de dureri.“ (1 Tim. 6:9, 10.)

¹⁴ Boli, griji, nopţi nedormite şi o viaţă de familie zdruncinată aparţin problemelor multora, care au făcut din cîştigarea de bani, ţelul vieţii lor. De asemenea, aceia care devin bogaţi, în mod obişnuit nu sînt fericiţi (Ecl. 5:10). Fii deci, înţelept. Dezvoltă faţă de bani o atitudine rezonabilă, plăcută lui Dumnezeu. Urmează sfatul cel mai serios al Bibliei: „Fugi de aceste lucruri. Urmăreşte dreptatea, devotamentul divin, credinţa, dragostea, răbdarea, blîndeţea. Luptă–te luptă cea bună a credinţei, apucă viaţa veşnică.“ (1 Tim. 6:11, 12,17–19; 2 Tim. 2:22.)

15, 16. (a) Ce arată că Biblia vorbeşte liber şi deschis despre sexualitate? (b) Pentru ce este bine că Biblia vorbeşte aşa de deschis despre această temă?

¹⁵ Cine ar dori să primească viaţă veşnică, n-ar trebui să aibă, însă numai despre bani, ci şi despre sexualitate, o părere rezonabilă, plăcută lui Dumnezeu. Biblia vorbeşte liber şi deschis despre sexualitate. Ea se ocupă în special de oameni, iar sexualitatea aparţine vieţii omului. Cuvîntul lui Dumnezeu ne spune ce bucurii aduce cu sine o căsnicie cinstită. (Gen. 26:8; Prov. 5:15–20; 1 Cor. 7:1–5.) Dar ea aminteşte, de asemenea, perversiunea şi abuzul sexual. Să ne gîndim numai la ce se raportează în Genesa. Citim în ea despre patimile homosexuale ale bărbaţilor din Sodoma, despre relaţiile pe care Lot, îmbătat, le avusese cu fiicele sale, despre violarea Dinei, fiica lui Iacob, despre relaţiile pe care Iuda le avusese cu nora sa, pe care din eroare o socotise drept prostituată şi despre încercările nerusinate ale nevestei lui Potifar de a-l ademeni pe Iosif (Gen. 19:4, 5, 30–38; 34:1, 2; 38:12–26; 39:7–16).

¹⁶ Biblia a fost criticată de unii, pentru că descrie viaţa aşa cum este ea în realitate, pentru că demască răutatea oamenilor. Dar Biblia nu face aceasta niciodată într-un mod în care să trezească patimile cititorilor ei, sau să–i îndemne la fapte rele. Ea arată, în general, mai degrabă urmările rele ale unui procedeu greşit. De asemenea, aceste dări de seamă pentru acest motiv au fost consemnate, pentru ca alţii să poată trage învăţătură din ele. Să examinăm, de exemplu, ce s-a întîmplat în casa lui David.

17, 18. (a) Ce învăţăm din întîmplarea lui Amnon şi Tamar? (2 Sam. 13:1–33) (b) Ce arată că tinerilor, care au avut relaţii sexuale nepermise li s-a întîmplat în mod asemănător?

¹⁷ Amnon, fiul mai vîrstic al lui David, s-a lăsat stăpînit de pofta pătimaşă pentru drăgălaşa sa soră vitrega Tamar. El a stimulat o boală şi a condus lucrurile aşa, încît Tamar a venit la el şi i-a adus ceva de mîncare, cînd nimani nu era de faţă. După aceea, „el a apucat-o . . . şi i-a zis: ‘Vino, soro şi culcă–te cu mine’“. Ea s-a împotrivit, dar el n-a ascultat-o, ci a violat-o. A primit el ceea ce-şi dorise în realitate? Cu privire la ceea ce s-a întîmplat apoi, citim: „Amnon a început s-o urască cu o ură foarte mare, căci ura . . . era mai mare decît iubirea cu care o iubise, aşa că Amnon i-a zis: ‘Scoală–te şi au-te!’“ (2 Sam. 13:1–33).

¹⁸ Evident, satisfacerea poftei pătimaşi, incestuoase a lui Amnon nu i-a produs plăcere nici lui, nici sorei sale vitrege. Acesta este deseori cazul dacă cineva se dedă la relaţii sexuale nepermise. Intr-o revistă medicală americană (Journal of the American Medical Association) a fost publicat comentariul unui adolescent, care sedusese multe fete la relaţii sexuale: „M-am lămurit că prin aceasta nu voi fi fericit.“ O tînără studentă a spus printre lacrimi despre un astfel de eveniment: „Hotărît că nu a meritat. Nu mi-a făcut nici o plăcere şi, de atunci, sînt tot neliniştită.“

19 (a) Pentru ce se merită o bună morală sexuală? (b) Cum se poate cineva feri de imorală sexuală, după cum reiese din Ef. 5:3–5 şi Fil. 4.8?

¹⁹ Cît de bine este, aşadar, să ascultăm de porunca biblică: „Fugiţi de curvie!“ Da, „fugi de poftele, care sînt proprii tinereţii“ şi care te pot prăbuşi în nenorocire (1 Cor. 6:18; 2 Tim. 2:22). O bună morală sexuală merită, pentru că cei care ţin tare la aceasta au o probabilitate cu mult mai mare de a duce o căsnicie fericită. Aşa-numita libertate sexuală, dimpotrivă, face din ceea ce ar trebui să producă bucurie şi să fie curată, ceva vulgar şi respingător. Cine ar dori să se apere, aşadar, de imoralitate, trebuie să evite totul ceea ce duce la fapte imorale: discuţii, care se învîrtesc mereu în jurul celuilalt sex, precum şi material de citit şi poze, care excită senzualitatea. Totul, despre ceea ce medităm, privim sau vorbim, ar trebui să fie curat şi pozitiv şi să ducă la un ţel, pentru care merită să ne străduim, pentru că din aceasta tragem foloase durabile (Ef. 5:3–5; Fil. 4:8).

INCUNUNEAZA–TI VIATA TA CU SUCCES

20, 21. Ce lasă să se înţeleagă ce-şi doreşte cineva, într-adevăr, de la viaţă?

²⁰ Ce-ţi doreşti, aşadar, de la viaţă? Probabil vei vrea ca cei mai mulţi martori adolescenţi, cărora le-am pus această întrebare, să fii plăcut lui Dumnezeu şi să te pregăteşti pentru viaţa în noul său sistem. Acesta este lucrul cel mai bun, pe care-l poţi face. Este într-adevăr un ţel, care merită. Intrebarea este doar: Iţi dovedeşti tu cuvintele şi prin fapte?

²¹ Cineva ar putea să spună că ar putea deveni un medic proeminent. Totuşi, ce părere ai avea despre respectivul, dacă el nu s-ar strădui să înveţe, da, dacă nu şi-ar însuşi nici cele mai elementare cunoştinţe despre organismul omenesc şi funcţiunile sale? Probabil că te-ai îndoi că el are, într-adevăr, dorinţa să devină medic. Tot aşa răspunzi şi tu la întrebarea: „Ce-ţi doreşti tu de la viaţă?“ prin modul tău de viaţă? Ne vom aminti, fără voie, de proverbul: „Faptele vorbesc mai tare decît cuvintele.“ Cineva ar putea chiar să spună că ar dori să–l servească pe Iehova şi să primească viaţă veşnică; dacă nu ascultă de Dumnezeu, dacă se ocupă cu Cuvîntul său doar puţin sau de loc şi nici nu-l urmează, atunci hotărît ceva nu-i în ordine.

22 (a) Cum poate cineva să promoveze dorinţa de a servi lui Iehova? (b) Cum se poate cineva dovedi ca „un vas de cinste“, după cum se arată în 2 Tim. 2:20–22?

²² Ce-ai putea tu face acum, dacă constaţi sau chiar spui că ai dori să–l serveşti pe Iehova, dar nu faci atît de mult, cît ar trebui să faci, pentru a-l servi? Tu poţi citi cartea publicată nu demult de Watch Tower Bible and Tract Society, Incununează-ţi viaţa ta cu succes. Străduieşte-te, într-adevăr, să-ţi însuşeşti bunul ei sfat biblic. Roagă, de asemenea pe tatăl tău sau mama ta să discute cu tine această carte, dacă e posibil. Aceasta te va ajuta să apuci pe calea cea dreaptă, pentru a obţine favoarea lui Dumnezeu. Ea te va ajuta să fugi de poftele, care sînt proprii tinereţii, şi să devii un „vas“ util sau instrument pentru Dumnezeu (2 Tim. 2:20–22).

23, 24. (a) Cum putem cel mai bine să ne încununăm cu succes viaţa noastră, după Prov. 4:20–23? (b) Pentru ce putem nădăjdui cu încredere că, în ciuda duşmanului, care ar dori să ne împiedice, deja astăzi şi pentru totdeauna putem să ne încununăm viaţa cu un succes?

²³ Trebuie să recunoaştem cu toţii că numai atunci putem să ne încununăm viaţa cu succes, dacă ne încredem în Tatăl nostru ceresc, Iehova Dumnezeu. Indiferent dacă părinţii tăi şi-au dat un început bun sau rău şi indiferent ce însuşiri spirituale şi corporale ai, ar trebui să fii totdeauna conştient că ar trebui să te laşi condus de Iehova. El a lăsat să se scrie pentru tineri următoarele cuvinte: „Apleacă-ţi urechea la vorbirea Mea. Să nu se depărteze aceasta de ochii tăi. Păstrează–le în adîncul inimii tale. Căci ele sînt viaţă pentru cei ce le găsesc şi sănătate pentru tot trupul lor. Mai mult ca orice, păzeşte-ţi inima, căci în ea sînt izvoarele vieţii.“ (Prov. 4:20–23.)

²⁴ Da, cu cît te laşi condus mai mult de Iehova Dumnezeu şi de Cuvîntul său, cu atît va decurge totul mai neted pe calea vieţii tale. Ce-i drept, nu va fi simplu, atît timp cît Satan Diavolul este dumnezeul acestei lumi şi încearcă să ne înstrăineze de Iehova (2 Cor. 4:4; Ef. 6:12; 1 Petru 5:8, 9). Totuşi, rămîi statornic! Fii încrezător! Dacă ţii tare la hotărîrea ta de a servi lui Iehova Dumnezeu, atunci El şi îngerii săi te vor ocroti. Ei te vor ajuta să-ţi încununezi deja acum tinereţea ta cu succes şi, în sfîrşit, să primeşti viaţă veşnică în noul sistem drept al lui Dumnezeu, care acum în curînd va fi realitate. (Psalm 34:7.)