TIBHAT

[Înjunghiere, măcel]

Oraș la nord de Palestina, de unde David a luat foarte multă aramă după ce l-a înfrânt pe Hadadezer, regele Țobei, la Hamat, la circa 230 km N-N-E de Dan (1Cr 18:3, 8). În relatarea paralelă care descrie campania lui David, în 2 Samuel 8:8, apare numele „Betah“, care, din câte se pare, se referă la Tibhat. (Vezi BETAH.) Unii sugerează că numele „Tibhat“ ar putea proveni de la numele fiului lui Nahor, Tebah (Ge 22:24). Având în vedere că orașul făcea parte din regatul arameean al Țobei, se pare că Tibhatul se afla în valea dintre munții Liban și Antiliban. În Liban s-au găsit fragmente ale unor vechi obiecte de aramă, ceea ce se armonizează cu relatarea biblică.