Lumea în obiectiv

E necesară pregătirea în caz de dezastru

„Potrivit comunicatului de presă World Disasters Report 1999, dezastrele naturale care au avut loc anul trecut au fost cele mai distrugătoare din istorie, cauzând pagube mai mari ca oricând“, afirmă Liga Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie. Seceta, scăderea fertilităţii solului, inundaţiile şi defrişările au obligat 25 de milioane de oameni să-şi părăsească pământurile şi să caute refugiu în bidonviluri, acest lucru având drept rezultat „un număr mai mare de «refugiaţi» decât în cazul războaielor şi al conflictelor“. Cel mai grav afectate au fost ţările în curs de dezvoltare, unde 96 la sută dintre decese au fost cauzate de dezastre naturale. În ultimii cinci ani, fondurile organizaţiilor umanitare au scăzut cu 40 la sută. Evidenţiind necesitatea schimbării punctului de vedere cu privire la pregătirea în caz de dezastru, Peter Walker, directorul ligii, care se ocupă cu luarea de măsuri în caz de dezastru, a făcut următoarea observaţie: „Modul în care se reacţionează de obicei în caz de dezastru nu dă rezultate . . . Nu putem aştepta ca o casă să ia foc şi numai după aceea să adunăm bani pentru pompieri“.

Pericol când înfloresc bambuşii

În nord-estul Indiei, pădurile de bambus ocupă mari suprafeţe. În statele Manipur şi Mizoram, când bambuşii au început să înflorească, locuitorii au fost cuprinşi de groază. De ce? Deoarece florile anumitor specii de bambus din aceste zone, specii numite mautang, care înfloresc numai o dată la 50 de ani, atrag şobolanii. Hrănindu-se cu flori, şobolanii se înmulţesc repede, iar apoi încep să atace culturile, acest lucru ducând, în cele din urmă, chiar la foamete. Potrivit ziarului The Times of India, după ce bambuşii au înflorit în 1954–1955, în 1957 India a fost afectată de foamete. În încercarea de a preveni altă foamete, guvernul statului Mizoram a finanţat o campanie împotriva şobolanilor. Se oferea o rupie pentru fiecare coadă de şobolan. Din aprilie 1999 s-au strâns aproximativ 90 000 de cozi şi, ca urmare, s-au cerut fonduri suplimentare pentru continuarea acestei campanii.

Roşiile şi cancerul

Studiile recente prezentate de Asociaţia Americană de Oncologie avansează ipoteza că roşiile conţin o substanţă care împiedică evoluţia cancerului de prostată. Substanţa care dă tomatelor culoarea roşie, şi anume licopena, poate reduce tumorile carcinogene la prostată şi poate împiedica apariţia metastazei, adică răspândirea cancerului la alte ţesuturi ale corpului. Un studiu publicat de Institutul American de Oncologie „a dezvăluit că prin consumarea roşiilor şi a tuturor derivatelor ei se obţin rezultate bune nu numai în cazurile de cancer de prostată, ci şi în cele de cancer la pancreas, plămâni şi colon“.

Probleme mintale ale copiilor

Potrivit unui comunicat al Fundaţiei pentru Sănătate Mintală, unu din cinci tineri sub 20 de ani din Marea Britanie se confruntă cu probleme de sănătate mintală. Deşi „guvernul, specialiştii în domeniu şi mass-media par a fi obsedaţi de bunăstarea fizică şi rezultatele la învăţătură ale copiilor“, menţionează June McKerrow, preşedinta fundaţiei, copiii „nu se dezvoltă din punct de vedere afectiv“. În comunicat se precizează că există mai mulţi factori care contribuie la acest lucru. „De la o vârstă tot mai fragedă, examenele şi testele îi obligă pe [copii] să se compare cu alţi copii de vârsta lor“, iar majoritatea părăsesc şcoala considerându-se nişte rataţi. Jocurile în aer liber, care îi ajută pe copii „să gândească atunci când iau decizii şi să capete o mai mare încredere de sine şi mai multă energie“, sunt înlocuite de calculator şi televizor. Reclamele „stârnesc dorinţa de a avea lucruri pe care nu le au sau de a fi ceea ce nu sunt“. Mai mult decât atât, rata divorţurilor de aproape 50 la sută şi faptul că părinţii multor copii lucrează fac ca tensiunile copiilor să „se intensifice, deoarece nu au parte de stabilitate afectivă în familie“, se precizează în The Daily Telegraph.

Tot ce urcă şi coboară

În unele zone din Statele Unite şi în mai multe ţări din America Latină este ceva obişnuit ca iubitorii de petreceri să tragă în aer cu armele când sărbătoresc Anul Nou. Dar poliţia îi sfătuieşte să nu facă acest lucru. „Când tragi cu arma în aer, glonţul acela cade totuşi undeva“, a spus Willie Williams, şeful unei secţii de poliţie din Los Angeles. Iar acel undeva poate fi în capul cuiva. În ultimii ani, în Statele Unite au murit din această cauză peste 12 oameni. În plus, s-au raportat sute de cazuri de răniri şi pagube materiale, uneori acestea fiind cauzate de gloanţe venite de la kilometri depărtare. Deseori, oamenii care trag în aer se înşală crezând că gloanţele se dezintegrează în aer sau că nu vor răni pe nimeni când cad. Dar un glonţ tras în aer poate avea, în cădere, un impact puternic, „suficient ca să pătrundă în piele, să orbească pe cineva sau să penetreze porţiunea moale a craniului unui bebeluş“, declară Fred King, purtătorul de cuvânt al Poliţiei din Houston.

Intoleranţa religioasă ia amploare

Potrivit Federaţiei Internaţionale de la Helsinki, o organizaţie pentru apărarea drepturilor omului, în Europa a apărut „un model variat de persecuţie virtuală“ a aşa-ziselor religii noi, se precizează în Catholic International. Pentru a combate activitatea religiilor minoritare, mai multe guverne încearcă să ia măsuri la nivel legislativ care încalcă angajamentele luate pentru promovarea libertăţii conştiinţei şi a libertăţii religioase. În Belgia, Franţa şi Germania se întocmesc rapoarte parlamentare controversate şi liste negre cu „secte periculoase“, fapt care contribuie la intensificarea intoleranţei şi a discriminării. Cu toate acestea, Willy Fautré, preşedintele organizaţiei Drepturile Omului fără Frontiere, evidenţiază că doar „un număr limitat“ dintre aceste mişcări religioase constituie o ameninţare la adresa societăţii şi că temerile au fost exagerate. Religiile tradiţionale, a spus el, contribuie la agravarea problemei jucând în aceste dispute „atât rolul de părţi, cât şi cel de judecător“ şi sprijinind „mai degrabă confruntarea decât dialogul“.

Dormiţi suficient?

Oamenii care, „de obicei, simt nevoia să tragă un pui de somn în timpul zilei, care aţipesc în timpul întrunirilor sau cărora le este greu să se concentreze“ nu dorm suficient noaptea, se afirmă în ziarul Toronto Star. Majoritatea oamenilor au nevoie, în general, de şapte până la nouă ore de somn pe noapte pentru a putea fi eficienţi în timpul zilei. Iată câteva sugestii pe care le dau specialiştii în ce priveşte somnul: Acordaţi somnului prioritate. Faceţi-vă timp să vă relaxaţi înainte de a merge la culcare. Vă poate fi de folos o plimbare, dar nu faceţi exerciţii fizice grele cu trei ore înainte de a vă pune în pat. Mergeţi la culcare şi treziţi-vă la aceleaşi ore în fiecare zi. Dacă vă treziţi în timpul nopţii, nu vă agitaţi şi nu încercaţi să vă rezolvaţi problemele, ci gândiţi-vă la lucruri plăcute. Dacă după o jumătate de oră sunteţi încă treji, ridicaţi-vă şi faceţi ceva relaxant, de exemplu, citiţi ceva plăcut. Aveţi grijă să nu mâncaţi sau să beţi prea mult înainte de culcare, dar nici să nu mergeţi la culcare flămânzi.

Creşte delincvenţa juvenilă

Anul trecut, în Germania, delictele comise de tineri s-au înmulţit, precizează ziarul Hessische – Niedersächsische Allgemeine. „Numărul copiilor suspectaţi de vătămări corporale“ cauzate altora a crescut cu 14,1 la sută. S-a remarcat în mod deosebit creşterea numărului copiilor suspecţi care au sub 14 ani, ajungându-se la 152 774 de copii, ceea ce înseamnă o creştere cu 5,9 la sută. Numind această creştere „foarte alarmantă“, ministrul federal de interne, Otto Schily, a scos în evidenţă că trebuie să se ia măsuri de precauţie mai drastice. El a declarat că, deşi guvernul poate da o mână de ajutor în special în domeniul instruirii şi al muncii, familia este cea care are un rol important în prevenirea delictelor.

Cel mai recent teritoriu al Canadei

La 1 aprilie 1999 a venit în existenţă cel mai recent teritoriu nordic al Canadei, şi anume Nunavut. Harta Canadei se schimbă pentru prima dată după ce Newfoundlandul s-a alăturat confederaţiei în 1949. Potrivit unei ştiri din ziarul Toronto Star, Nunavutul cuprinde aproximativ o cincime din partea continentală a Canadei, fapt care face ca acest teritoriu să fie mai mare decât cea mai întinsă provincie a ţării, şi anume Quebecul. De asemenea, Nunavutul se distinge şi prin faptul că are cea mai tânără şi mai puţin numeroasă populaţie din Canada. Pe acest teritoriu locuiesc aproximativ 27 000 de persoane, dintre care 56 la sută au sub 25 de ani. Nunavutul (în limba inuktitut înseamnă „ţara noastră“) s-a concretizat în urma semnării unui acord între inuiţi şi guvernul federal, acord privind colonizarea şi drepturile aborigenilor.