La antipozi, viaţa este altfel!
DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN AUSTRALIA
„DOWN UNDER“ este o expresie englezească, cunoscută de multe persoane în ultimii ani. Ce înseamnă aceasta? Ea se referă la ţările situate la sud de ecuator. Literalmente, toate ţările din emisfera sudică ar putea fi numite „down under“, adică „dedesubt“. Totuşi, de obicei, numai Australiei şi Noii Zeelande li se spune astfel. Articolul de faţă îşi va concentra atenţia asupra Australiei, al cărei nume derivă din cuvântul latin australis, care înseamnă „sudic“.
În Australia, viaţa este diferită de viaţa din multe ţări din emisfera nordică. Şi asta nu numai din cauza poziţiei geografice. Există multe alte deosebiri pe care vizitatorii le observă.
Colonie europeană
Colonizarea europeană a acestei întinse ţări scăldate de razele soarelui a început în 1788. Un grup de corăbii, cunoscut sub denumirea de Flota Întâi, a navigat spre golful Sydney. Pasagerii corăbiilor erau în special ocnaşi din Anglia, Irlanda şi Scoţia, care au adus cu ei limba engleză. Majoritatea imigranţilor din următorii 150 de ani erau de origine britanică.
După cel de-al doilea război mondial au început să sosească imigranţi şi din alte ţări. În prezent există mii de „noi australieni“ veniţi din diferite ţări, cei mai mulţi din Italia şi Grecia. Imigranţii au îmbogăţit stilul de viaţă australian şi au adus cu ei propriile limbi şi felul lor caracteristic de pronunţare a limbii engleze, precum şi mâncărurile tradiţionale şi cultura proprie.
Aceasta explică multitudinea de accente întâlnite aici. Însă chiar şi cei ale căror familii au trăit pe aceste meleaguri timp de mai multe generaţii vorbesc cu un accent diferit şi într-o engleză deosebită. Australienii pronunţă vocalele englezeşti a, e, i, o, u într-un mod deschis, neclar, motiv pentru care ascultătorului i-ar putea lua ceva timp ca să le distingă cu exactitate. Şi apoi, există unele expresii tipic australiene. De exemplu, la orice oră din zi sau din noapte, în loc de „Good morning“ („Bună dimineaţa“) sau „Good evening“ („Bună seara“), salutul folosit este prietenescul „G’day, mate!“, un fel de „N’ziua, amice!“. Deseori, acesta este urmat de o discuţie prietenească despre sănătate, iar vizitatorul este întrebat: „How yer goin’, mate, orright?“, adică „Cum îţ’ merge-amice, bine?“.
Şi oamenii sunt altfel
Ca să supravieţuieşti în acest ţinut aspru trebuie să fii adaptabil şi să ai tărie de caracter. Aşa se explică în mare parte optimismul multor australieni, de unde şi vorba: „She’ll be right, mate!“ sau, cum am spune noi, „Nu-i duce grija, amice!“. Asta înseamnă că cineva nu trebuie să se îngrijoreze prea mult când situaţia nu e prea roz, întrucât, în final, totul va fi bine.
În prefaţa cărţii The Australians se spune: „E de aşteptat ca o ţară care se naşte în lanţuri şi care după două sute de ani devine una dintre cele mai dinamice şi mai prospere ţări mici să dea naştere la persoane fascinante şi variate. . . . Aceştia sunt . . . australienii“.
Amiciţia, această calitate a australienilor, s-a născut din puternicul lor instinct de supravieţuire, format pe parcursul ultimelor două secole şi ceva. Locuitorilor acestor meleaguri le place să scoată în evidenţă dârzenia de care au dat dovadă soldaţii lor în timpul primului război mondial. Pe lângă denumirea de forţele armate ale Noii Zeelande, aceste trupe neînfricate mai erau cunoscute sub numele de anzaci, un acronim pentru „Australian and New Zealand Army Corps“ (Corpurile de armată ale Australiei şi Noii Zeelande). Aceştia erau bine cunoscuţi şi sub denumirea de „săpători“, însă nu se ştie sigur dacă această denumire face aluzie la soldaţii care săpau tranşee sau la săpăturile făcute în căutarea zăcămintelor aurifere din Australia, unde oamenii veneau în număr mare pe parcursul secolului al XIX-lea.
Şofatul, o deosebire majoră
Pentru vizitatorii veniţi din ţări în care traficul se desfăşoară pe partea dreaptă a şoselelor, şofatul în Australia pare ceva foarte deosebit. Pretutindeni în ţară, vehiculele circulă pe partea stângă a drumului.
Aşadar, dacă veniţi dintr-o ţară în care legile impun circulaţia pe partea dreaptă, primii paşi pe care îi faceţi pe o şosea aglomerată pot fi fatali. Obiceiul de „a vă uita la stânga, apoi la dreapta şi după aceea din nou la stânga“ înainte de traversarea străzii poate fi dezastruos. Nu uitaţi: înainte de traversarea străzii, aici trebuie „să vă uitaţi la dreapta, apoi la stânga şi apoi din nou la dreapta“. Aşa, aţi făcut bine! Învăţaţi repede. Uau! Era gata să urcaţi în maşină pe partea greşită. Aţi uitat că aici şoferul stă în dreapta!
Alt tip de vreme
La antipozi, anotimpurile sunt invers decât în emisfera nordică. Din nord şi nord-vest bat vânturile fierbinţi şi uscate, în timp ce vânturile reci vin dinspre sud. Aici niciodată nu se vorbeşte despre vânturile reci din nord, însă aveţi grijă când este vorba de buster, gerosul vânt australian care bate dinspre sud şi care aduce un aer înţepător de rece, iar uneori chiar zăpadă şi viscol.
Australia este cel mai uscat şi mai fierbinte continent al pământului, unde temperaturile din zonele secetoase din interiorul continentului ajung la 30°C. Temperatura maximă înregistrată a fost de 53,1°C. Temperatura minimă a fost de –22°C, lângă vârful Kosciusko, cel mai înalt pisc muntos al Australiei, situat în regiunea munţilor Snowy.
Potrivit standardelor temperaturilor întâlnite în emisfera nordică, aici nu este prea frig. De exemplu, să ne gândim la Melbourne, capitala statului Victoria. Deşi acest oraş este situat în extremitatea sudică a Australiei, temperatura zilnică medie din luna iulie este cuprinsă între 6 şi 13°C. Comparaţi această temperatură cu temperatura zilnică medie întâlnită în luna ianuarie în Beijing (China), adică între –10 şi 1°C, sau cu cea din New York, cuprinsă între –4 şi 3°C. Ambele oraşe se află la aceeaşi distanţă de ecuator ca şi oraşul Melbourne. Care este motivul pentru care la antipozi este mai cald, cu toate că Australia este situată în apropierea celui mai rece loc de pe pământ: Antarctica?
Diferenţa constă în faptul că în emisfera nordică predomină suprafeţele de uscat, în timp ce în emisfera sudică predomină oceanele. Australia şi Noua Zeelandă sunt înconjurate de mii de kilometri de ocean, care creează un tampon de aer cald împotriva maselor de aer antarctice extrem de reci, fapt care contribuie la menţinerea unei clime mai calde.
Din cauza suprafeţei imense a continentului australian, variaţia de climă din diferitele regiuni este destul de mare. În statele situate la extremitatea sudică, anotimpurile se diferenţiază clar unele de altele, iernile având nopţi senine, reci şi geroase, urmate de obicei de zile plăcute şi călduroase. Temperaturile din aceste zile plăcute de iarnă se aseamănă de multe ori cu temperaturile din timpul verii din numeroase ţări din emisfera nordică. Totuşi, în statele nordice ale Australiei, anul este împărţit numai în două anotimpuri: un anotimp lung şi uscat şi un anotimp umed, cu ploi musonice. În Darwin, capitala Teritoriilor de Nord, temperatura este de circa 32°C pe tot parcursul anului.
Alte deosebiri
În cea mai mare parte a continentului temperatura este predominant caldă, motiv pentru care australienii se îmbracă lejer aproape tot timpul. Însă este important să poarte o pălărie cu boruri largi. Din cauza expunerii mai îndelungate la razele soarelui, aici rata îmbolnăvirilor de cancer este mai ridicată decât în alte ţări cu climă mai temperată.
Întrucât în Australia există încă o mulţime de spaţii verzi, în numeroase locuri pentru picnic sunt amenajate grătare în aer liber. Carnea este destul de ieftină, aşa că, de obicei, la grătar se fac cârnăciori şi biftec. Dar ce fac oare oamenii aceia, care se văd stând în jurul grătarelor în aer liber? Îşi fac oare semne secrete cu mâna? Nu, ci pur şi simplu alungă muştele! Pentru cei care mănâncă în aer liber, muştele şi ţânţarii sunt o adevărată pacoste, în special când vremea este mai caldă.
Aşadar, faptul de a trăi la antipozi înseamnă a te obişnui să trăieşti cu muşte şi ţânţari, motiv pentru care majoritatea caselor au plase de sârmă şi la uşa din faţă, şi la cea din spate. Cu câtva timp în urmă, oamenii purtau pălării cu câteva rânduri de dopuri de plută legate de marginea din faţă a borului, ca să alunge muştele. Însă, după ce au apărut sprayurile pentru insecte, astfel de pălării nu mai au trecere.
O altă deosebire constă în abundenţa de minunate flori multicolore, de tufe de flori şi de copaci. În Australia, acestea nu au un parfum puternic, cu care eşti obişnuit în emisfera nordică. Iubitorii de flori de aici aproape că trebuie să-şi lipească nasul de ele ca să le simtă parfumul. Bineînţeles, lucrul acesta nu este valabil în cazul tuturor florilor din Australia. Tufele de tulichină şi de iasomie, de exemplu, sunt o extraordinară încântare pentru nări. Dar, în general, aici florile nu sunt atât de parfumate ca în regiunile cu o climă mai rece.
Spaţiile din aer liber
La antipozi, noţiunea de spaţiu are o cu totul altă semnificaţie. Aici, apropierea sau depărtarea înseamnă altceva decât înseamnă în multe dintre ţările nordice. Distanţele dintre unele oraşe sunt atât de mari, încât trebuie să mergi ore în şir până când dai de un alt oraş. Lucrul acesta este valabil îndeosebi în ţinutul căruia cu afecţiune i se spune „la ţară“. Aici, imensitatea întinderii şi a liniştii este copleşitoare, iar călătorul îşi poate umple plămânii cu aer proaspăt şi curat. În apropiere se zăreşte un eucalipt, căruia de obicei i se spune copacul de gumă. Eucaliptul şi acacia domină peisajul.
Spre înserat, un splendid apus de soare ne încântă privirile. Însă întunericul se lasă brusc, luându-te prin surprindere, fapt pentru care la antipozi amurgul durează foarte puţin. Curând, splendidul cer senin al nopţilor sudice îşi dezvăluie multitudinea de stele, inclusiv bine cunoscuta formaţiune numită Crucea Sudului. Eucalipţii se conturează pe cer, în timp ce animalele sălbatice îşi încep odihna; totul este învăluit în linişte, astfel că întinderea pare şi mai imensă.
Nu uitaţi să stingeţi focul de tabără înainte de a vă cuibări confortabil în sacul de dormit. Lucrul acesta este esenţial, întrucât, în desişul din Australia, odată scăpat de sub control, focul mistuie tot ce-i stă în cale. Coroanele eucalipţilor trosnesc în arşiţa intensă, din cauza căreia focul se răspândeşte cu o viteză înfricoşătoare. În lunile fierbinţi şi uscate de vară, incendiile izbucnite în tufişuri constituie o continuă ameninţare pentru cei ce trăiesc în apropierea lor. Interdicţiile şi regulamentele de aprindere a focului în loc deschis trebuie respectate cu stricteţe.
Curând se ivesc zorile şi vă treziţi în timp ce râsul zgomotos al unui stol de păsări kookaburra, înnoptate într-un eucalipt din apropiere, se transformă într-un cântec vesel. Năuciţi, priviţi afară din cort şi vedeţi alţi copaci plini cu păsări minunat colorate. Deja aţi făcut cunoştinţă cu multe dintre ele, precum şi cu alte vieţuitoare, printre care cangurul, koala, emu şi poate chiar şi cu un urs marsupial. Cei pe care nu vreţi să-i întâlniţi sunt şerpii şi păianjenii. Da, pe continentul acesta există unii dintre cei mai veninoşi şerpi şi păianjeni din lume. Însă majoritatea dintre ei nu atacă niciodată dacă nu sunt deranjaţi.
E timpul micului dejun, servit în jurul focului şi care constă din şuncă, ouă şi felii de pâine bine prăjite. Aerul curat vă face poftă de mâncare. Apoi, în timp ce încercaţi să savuraţi micul dejun printre nesuferitele muşte, începeţi să reflectaţi la această aventură printre tufişuri, care v-a făcut o idee despre vastitatea continentului australian.
Călătoriile prin această ţară întinsă au ajuns la sfârşit, iar voi vă veţi întoarce acasă. Fără îndoială, vă veţi aminti mult timp de prietenoşii australieni şi de stilul lor de viaţă nepretenţios. Ca majoritatea vizitatorilor, probabil veţi dori să reveniţi într-o bună zi pe aceste meleaguri. Dar, cu siguranţă, puteţi spune: La antipozi, viaţa este altfel!
[Provenienţa fotografiilor de la paginile 16, 17]
Papagal cu coadă lungă şi cacadu roz: prin amabilitatea Australian International Public Relations; femeie: prin amabilitatea West Australian Tourist Commission