Stiluri de viaţă nesănătoase: Cât de mare este preţul?

„BOALA este stăpânul oricui“, spune un proverb danez. Toţi cei care au căzut pradă unei boli cronice sunt gata să confirme că acest „stăpân“ poate fi, într-adevăr, unul foarte crud! Totuşi, probabil că veţi fi surprinşi să aflaţi că, de multe ori, boala este mai degrabă un invitat decât un stăpân. Centrele Americane pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor atribuie 30% din numărul zilelor petrecute de pacienţi în spital bolilor şi accidentelor care ar fi putut fi evitate. Cauza? Stilurile de viaţă nesănătoase şi dezordonate. Să analizăm câteva exemple.

FUMATUL. Ira, în vârstă de 53 de ani, suferă de emfizem, ca urmare a aproape patruzeci de ani de fumat. Pentru tratament, el are nevoie de o rezervă considerabilă de oxigen lichid, care costă aproximativ 400 de dolari pe lună. În 1994, nouă zile de spitalizare l-au costat 18 000 de dolari, ceea ce a ridicat cheltuielile pe care le-a făcut Ira pentru îngrijirea sănătăţii la suma de peste 20 000 de dolari. Şi totuşi, Ira nu crede că e neapărat necesar să se lase de fumat. „Pur şi simplu am o dorinţă irezistibilă să fac lucrul acesta“, mărturiseşte el.

Cazul lui Ira nu este unic. În pofida binecunoscutelor pericole pe care le prezintă fumatul, oamenii din lumea întreagă fumează aproximativ 15 miliarde de ţigări pe zi. În Statele Unite, pentru tratarea bolilor provocate de fumat se cheltuiesc anual circa 50 de miliarde de dolari. Aceasta înseamnă că, în 1993, pentru fiecare pachet de ţigări cumpărat s-au făcut, în medie, cheltuieli medicale în valoare de 2,06 dolari.

Cheltuielile medicale efectuate din cauza fumatului pot începe să se acumuleze încă de la naşterea unui copil. Ca să nu dăm decât un exemplu în acest sens, în urma unui studiu efectuat în Statele Unite s-a constatat că bebeluşii ale căror mame sunt fumătoare sunt de două ori mai expuşi riscului de a se naşte cu malformaţii cum ar fi buză de iepure sau gură de lup, ceea ce poate necesita efectuarea a patru intervenţii chirurgicale până la vârsta de doi ani. Valoarea medie a cheltuielilor necesare îngrijirii medicale şi a altor cheltuieli legate de aceasta se ridică la suma de 100 000 de dolari de persoană. Bineînţeles, este imposibil să evaluăm în bani prejudiciul afectiv cauzat de faptul de a avea un defect din naştere.

Unii susţin că cheltuielile medicale ridicate generate de fumat sunt compensate de faptul că numeroşi fumători nu trăiesc atât de mult, încât să-şi strângă bani pentru ajutor social. Totuşi, aşa cum se arată în The New England Journal of Medicine, „această concluzie este controversată; mai mult chiar, majoritatea sunt de părere că decesele premature cauzate de fumat nu constituie o modalitate umană de a ţine sub control cheltuielile pentru îngrijirea sănătăţii“.

ALCOOLISMUL. Alcoolismul a fost asociat cu numeroase probleme de sănătate, printre care ciroza, bolile coronariene, gastritele, ulcerele şi pancreatitele. Tot el poate face ca o persoană să devină mai predispusă la bolile infecţioase, cum ar fi pneumonia. În Statele Unite, anual „se cheltuiesc 10 miliarde de dolari pentru tratarea alcoolicilor“, afirmă dr. Stanton Peele.

Deseori, alcoolul afectează fetusul din uter. Dacă luăm în considerare numai Statele Unite, aici se nasc anual zeci de mii de copii cu malformaţii congenitale cauzate de faptul că mamele lor au consumat alcool în perioada de graviditate. S-a descoperit că unii dintre aceşti copii suferă de sindromul alcoolului fetal (SAF), care deseori generează dereglări fizice şi psihice. Pentru fiecare copil cu SAF, cheltuielile medicale necesare pe parcursul întregii vieţi se ridică în medie la 1,4 milioane de dolari.

Întrucât alcoolul scade capacitatea de autocontrol, băutura excesivă joacă deseori un rol important în accesele de violenţă, care pot duce la răniri ce necesită îngrijire medicală. Cei care conduc vehicule sub influenţa băuturii provoacă şi ei daune iremediabile. Gândiţi-vă la ceea ce a avut de suportat Lindsey, o fetiţă de opt ani, care a trebuit să fie dezlipită de pe bancheta din spate a maşinii mamei ei, după ce un şofer beat a intrat cu maşina în ele. Lindsey a fost internată în spital timp de şapte săptămâni şi a trebuit să fie supusă la mai multe operaţii. Cheltuielile medicale au depăşit suma de 300 000 de dolari. Ea a fost fericită că a scăpat şi aşa.

TOXICOMANIA. O cercetătoare a estimat costul anual al consumului de droguri din America la cifra de 67 de miliarde de dolari. Joseph A. Califano jr, preşedintele Centrului de Dependenţă şi Abuz de Substanţe de la Universitatea Columbia din New York, semnalează un alt aspect costisitor al problemei: „Bebeluşii dependenţi de crack — o raritate cu un deceniu în urmă — au ridicat costul internării într-un salon de nou-născuţi la suma de 2 000 de dolari pe zi. . . . Pentru fiecare bebeluş care supravieţuieşte şi devine adult se cheltuieşte suma de 1 milion de dolari“. În plus, afirmă Califano, „faptul că mamele însărcinate nu solicită îngrijire prenatală şi nu încetează să se drogheze justifică cele aproximativ 3 miliarde de dolari pe care Medicaid i-a cheltuit în 1994 cu îngrijirile medicale acordate celor internaţi în spital din cauza consumului de droguri“.

Gravitatea situaţiei este amplificată dacă ne gândim la preţul incalculabil în vieţi al acestui viciu. Neînţelegeri conjugale, copii neglijaţi şi resurse financiare foarte mici, iată câteva dintre problemele comune care afectează familiile destrămate din cauza toxicomaniei.

PROMISCUITATEA. Peste 12 milioane de americani contractează anual boli transmisibile sexual, fapt care plasează Statele Unite pe locul întâi în rândul ţărilor dezvoltate afectate de aceste boli. David Celentano, de la Facultatea de Igienă şi Sănătate Publică din cadrul Universităţii „Johns Hopkins“, numeşte această situaţie „o ruşine naţională“. Costul efectiv al acestor boli, fără să se ia în calcul SIDA, se ridică anual la cifra de aproximativ 10 miliarde de dolari. Cei mai ameninţaţi sunt adolescenţii. Şi nu este de mirare! Potrivit unui raport, până în clasa a XII-a, aproximativ 70 la sută dintre ei au avut relaţii sexuale şi aproape 40 la sută dintre ei au avut cel puţin patru parteneri.

SIDA este ea însăşi o catastrofă în privinţa acordării îngrijirii medicale. La începutul anului 1996, cea mai eficientă terapie disponibilă — inhibitori proteici combinaţi cu medicamente standard cunoscute deja — costa între 12 000 şi 18 000 de dolari de persoană. Însă aceasta nu este decât o părticică din costul ascuns al bolii SIDA, care implică pierderea productivităţii victimei şi a celor care se învoiesc de la muncă sau de la şcoală ca să le poarte acestora de grijă. Se estimează că până în anul 2000, la nivel mondial se vor cheltui pentru HIV şi SIDA între 356 şi 514 miliarde de dolari — ceea ce ar echivala cu ştergerea din existenţă a întregii economii a Australiei sau a Indiei.

VIOLENŢA. În 1992, pe vremea când conducea Ministerul Sănătăţii al Statelor Unite, Joycelyn Elders a declarat că costul îngrijirilor medicale acordate victimelor violenţei se ridica la suma de 13,5 miliarde de dolari. Bill Clinton, preşedintele Statelor Unite, a afirmat: „Unul dintre motivele pentru care costul cheltuielilor medicale este atât de ridicat în America este acela că spitalele şi sălile de urgenţă sunt pline de oameni înjunghiaţi şi împuşcaţi“. Pe bună dreptate The Journal of the American Medical Association numeşte violenţa din Statele Unite „o urgenţă a sănătăţii publice“. Raportul continuă astfel: „Deşi violenţa nu este o boală în sensul «clasic» al cuvântului, impactul acesteia asupra sănătăţii individuale şi publice este la fel de mare ca cel al multor alte boli fiziologice, poate chiar mai mare“.

Într-un raport întocmit de 40 de spitale din Colorado se afirmă că, în medie, cheltuielile înregistrate în primele nouă luni ale anului 1993 pentru fiecare victimă a violenţei au fost de 9 600 de dolari. Mai mult de jumătate dintre cei spitalizaţi nu aveau asigurare, iar mulţi dintre aceştia nu puteau sau nu doreau să-şi achite cheltuielile. Situaţiile de acest gen au dus la taxe mai mari, prime de asigurare mai mari şi cheltuieli de spitalizare mai mari. Asociaţia Spitalicească din Colorado afirmă: „Toţi plătim“.

Schimbarea modului de viaţă

Din punct de vedere omenesc, perspectivele renunţării la stilurile nesănătoase de viaţă sunt sumbre. „America nu este Grădina Edenului şi niciodată nu vom scăpa de toxicomanie“, se arată într-un raport al Universităţii din Columbia. „Dar în măsura în care curmăm acest abuz, în aceeaşi măsură vom culege o «recoltă» bogată de bebeluşi mai sănătoşi, de mai puţină violenţă şi delincvenţă, de impozite mai mici, de cheltuieli medicale mai mici, de profituri mai mari, de elevi mai bine instruiţi şi de mai puţine cazuri de SIDA.“

Martorii lui Iehova s-au convins că Biblia este cel mai mare ajutor în atingerea acestui obiectiv. Biblia nu este o carte ca oricare alta. Ea este inspirată de Creatorul omului, Iehova Dumnezeu (2 Timotei 3:16, 17). El este cel care a declarat: „Eu, DOMNUL Dumnezeul tău, te învăţ ce este de folos şi te conduc pe calea pe care trebuie să mergi“ (Isaia 48:17). Principiile consemnate în Biblie sunt sănătoase, iar cei care umblă ascultând de sfaturile ei vor trage mari foloase.

De exemplu, Esthera era cândva o aprigă fumătoare. Într-o zi, după ce a început să studieze Biblia cu Martorii lui Iehova, persoana cu care studia a invitat-o să meargă cu ea ca să viziteze sediul mondial al Martorilor lui Iehova, din Brooklyn, New York. La început, Esther a ezitat. Ştiind că Martorii lui Iehova nu fumează, se întreba dacă va putea sta cu ei o zi întreagă. Astfel, Esther şi-a pus în geantă o ţigară, gândindu-se că, dacă va simţi nevoia să fumeze, pur şi simplu se va strecura într-o toaletă. Întocmai cum plănuise, după un tur, Esther s-a dus la o toaletă pentru femei şi şi-a scos ţigara. Apoi a observat ceva: încăperea strălucea de curăţenie, iar aerul era proaspăt. „Pur şi simplu nu puteam să murdăresc locul acela cu ţigara mea — îşi aminteşte Esther —, aşa că am aruncat ţigara în WC şi am tras apa. Şi aceasta a fost ultima ţigară pe care am atins-o!“

Asemenea lui Esther, milioane de oameni din lumea întreagă învaţă să trăiască în armonie cu principiile Bibliei. Ei trag personal foloase din aceasta, devenind astfel mai valoroşi pentru comunităţile din care fac parte. Dar, lucrul cel mai important, ei îi aduc onoare Creatorului lor, Iehova Dumnezeu. — Compară cu Proverbele 27:11.

Chiar dacă, prin cele mai bine intenţionate eforturi, oamenii nu pot reproduce o „Grădină a Edenului“, Biblia afirmă că Dumnezeu va realiza lucrul acesta. În 2 Petru 3:13 se spune: „Dar noi, potrivit făgăduinţei Lui [Dumnezeu], aşteptăm ceruri noi şi un pământ nou, în care locuieşte dreptatea“ (compară cu Isaia 51:3). Pe acel pământ nou, oamenii nu vor mai fi preocupaţi de îngrijirea sănătăţii, întrucât omenirea se va bucura de o viaţă şi de o sănătate perfectă, în modul stabilit de Dumnezeu la început (Isaia 33:24). V-ar face plăcere să aflaţi mai multe despre promisiunile lui Dumnezeu? Martorii lui Iehova vă vor sta cu plăcere la dispoziţie.

[Notă de subsol]

[Provenienţa fotografiei de la pagina 26]

© 1985 P. F. Bentley/Black Star