Aţi văzut vreodată o strălucire verde?

CÂT de plăcut este să-ţi iei rămas bun de la încă o zi privind cu admiraţie un splendid apus de soare! Pe măsură ce lumina pătrunde în atmosfera pământului, strălucirea caldă a soarelui oferă un adevărat spectacol de culori. Ca să sublinieze parcă şi mai mult acest eveniment de o frumseţe fără seamăn, are loc un fenomen neobişnuit, numit strălucirea verde. În condiţii prielnice, această explozie de lumină de culoarea smaraldului îşi face apariţia în ultimul moment al apusului de soare. Un fenomen şi mai rar este strălucirea albastră, despre care se spune că este şi mai frumoasă.

Care este cauza acestor străluciri colorate? De ce durează doar o clipă? Şi de ce sunt atât de rare? Pentru a răspunde la aceste întrebări, mai întâi trebuie să înţelegem câteva lucruri de bază despre interacţiunea dintre lumina soarelui şi atmosfera pământului.

Când se revarsă pe pământ, lumina soarelui conţine toate culorile curcubeului. Atunci când această lumină pătrunde în atmosfera pământului, atmosfera joacă rolul unei prisme uriaşe care împrăştie, sau difuzează, lumina. Distanţa la care este difuzată o undă luminoasă depinde însă de lungimea de undă a acesteia.

Undele luminoase albastre au o lungime de undă mai mică şi sunt împrăştiate peste tot în atmosferă. Aceasta este cauza faptului că, în zilele senine, atunci când soarele se află cu mult deasupra orizontului, cerul este albastru. Însă, când soarele este aproape de orizont — de pildă la asfinţit —, lumina soarelui trebuie să străbată mai multă atmosferă ca să ajungă la ochii noştri. Drept rezultat, lumina albastră, propagată la o distanţă foarte mare, nu ajunge până la noi. Pe de altă parte, undele mai lungi, cum sunt cele roşii, pot pătrunde mai uşor în atmosfera densă. Aceasta îi dă apusului de soarea culorile roşu şi portocaliu atât de îndrăgite.

În anumite situaţii însă, la apusul soarelui poate fi văzută o strălucire verde sau una albastră. Cum se produc aceste străluciri? În timp ce marginea discului soarelui dispare la orizont, lumina soarelui se descompune într-un spectru asemănător unui curcubeu. Lumina roşie apare în partea de jos a spectrului, iar lumina albastră în cea de sus. Pe măsură ce soarele coboară, porţiunea roşie a spectrului dispare dincolo de orizont, iar porţiunea albastră este de obicei împrăştiată de atmosferă. În acest moment, ultima fărâmă de lumină vizibilă poate avea o strălucire verde. De ce verde? Pentru că verdele este o altă culoare de bază a luminii.

Când cerul este foarte poluat, strălucirea verde se vede rareori, iar cât despre strălucirea albastră, aceasta apare numai atunci când atmosfera este extraordinar de curată, iar cerul este brăzdat de suficientă lumină albastră ca să poată fi vizibilă o puternică strălucire.

[Notă de subsol]

[Provenienţa fotografiei de la pagina 24]

Apus de soare: ©Pekka Parviainen/SPL/Photo Researchers