De la cititorii noştri

Copii dispăruţi Lacrimile îmi curgeau pe faţă când am terminat de citit seria de articole „Copii dispăruţi — Când se va sfârşi această tragedie?“ (8 februarie 1995). Unele dintre cazurile prezentate în aceste articole erau asemănătoare cazului meu. Îi mulţumesc lui Iehova că mi-a dat puterea să rezist. Prin intermediul Cuvântului său am primit speranţa într-un paradis în care nu vor mai exista victime ale unor asemenea suferinţe.

T. O., Brazilia

Prizonier japonez M-am simţit încurajată citind articolul „Tatăl meu a fost «eliberat din închisoare de bomba atomic㻓 (22 noiembrie 1994). M-am botezat de curând ca creştină şi, adesea, m-am întrebat dacă eu aş putea să-mi păstrez integritatea în încercări. Când am citit despre credinţa tare ca piatra a fratelui Katsuo Miura, m-au cuprins emoţii puternice. Acest articol m-a ajutat să văd ce lipseşte la credinţa mea — faptul că trebuie să-l fac pe Iehova Dumnezeu sursa încrederii mele.

K. T., Japonia

Genetică La şcoală am discutat despre codul genetic. Aşa că am profitat de ocazie şi am pus în caietul meu de teme revista cu titlul „Genetica umană — Ce anume vă face unic“ (22 martie 1995). Profesoara noastră de ştiinţe ale naturii a examinat articolele împreună cu mine. Ea mi-a spus că, deşi este biolog şi a studiat ADN-ul ani de zile, a fost impresionată de modul profund în care a fost tratat materialul.

P. N., Italia

Articolele au demonstrat modul în care un subiect complicat poate fi explicat în termeni pe înţelesul tuturor. Ele m-au ajutat să înţeleg mai bine materialul pe care îl studiez la ora de biologie. Însă nu pot să folosesc citatele din articol, deoarece nu aţi dat unele informaţii legate de lucrările de referinţă, cum ar fi numele autorului şi al editorului.

M. G., Germania

Din lipsă de spaţiu, de obicei nu publicăm lista lucrărilor de referinţă laice, aşa cum se obişnuieşte în revistele de ştiinţă şi tehnică. Întrucât revista „Treziţi-vă!“ se adresează publicului larg, nu doar specialiştilor, considerăm că astfel de informaţii bibliografice nu i-ar interesa decât pe relativ puţini cititori. — ED.

Homosexualitate Slujesc ca slujitor ministerial şi ca pionier, evanghelizator cu timp integral. Articolele despre homosexualitate de la rubrica „Tinerii se întreabă . . .“ au fost scrise parcă pentru mine (8 februarie, 22 februarie şi 22 martie 1995)! În primii ani ai adolescenţei am vrut să văd ce înseamnă homosexualitatea. M-am oprit, dar de atunci încoace am descoperit că îmi este foarte greu să lupt cu aceste sentimente. Însă cu ajutorul acestor articole mi-am înţeles în cele din urmă sentimentele şi am primit sprijinul necesar pentru a continua să lupt!

Anonim, Danemarca

Am avut sentimente homosexuale încă din timpul pubertăţii. Am fost crescut în adevăr, astfel că aceste sentimente m-au tulburat foarte mult. Deoarece mă simţeam atât de ruşinat şi de tulburat, niciodată nu am putut mărturisi acest lucru cuiva, nici chiar părinţilor mei. Acum sunt căsătorit cu o femeie frumoasă, însă, din când în când, mai am dorinţe greşite. În cele din urmă i-am mărturisit soţiei mele acest secret, iar ea m-a încurajat să vorbesc cu bătrânii congregaţiei. Aceştia au fost foarte înţelegători şi m-au ajutat foarte mult. Iată ce i-aş spune oricui se luptă cu aceste sentimente: Nu le ţine ascunse. Spune-i partenerului tău, părinţilor tăi, unui bătrân sau unui prieten de încredere — însă nu le ţine în tine.

Anonim, Statele Unite

Din copilărie am fost victima abuzurilor sexuale. Nu mi s-a arătat niciodată dragoste sau afecţiune. Am fost homosexual; însă, dacă tinerii ar şti numai câtă ruşine, durere, mâhnire şi frustrare aduce un comportament homosexual, atunci ar fugi de un astfel de comportament. Mulţi evită să vorbească despre acest subiect, însă voi l-aţi tratat într-un mod deschis. Vă mulţumesc din toată inima pentru că publicaţi articole despre asemenea subiecte.

Anonim, Brazilia