Tinerii se întreabă . . .

De ce să nu fur?

„Am  16 ani şi mă confrunt cu o problemă foarte mare. În ultima vreme am furat o mulţime de lucruri. Pur şi simplu m-am dus în centrul comercial şi am furat şapte perechi de cercei. Mi-e frică să vorbesc cu cineva despre problema mea. Vă rog, ajutaţi-mă!“

ACESTEA sunt cuvintele pe care o adolescentă chinuită de îndoieli le-a scris unei rubrici de sfaturi dintr-o revistă. Un scriitor a făcut următoarea declaraţie: „[În Statele Unite] se estimează că anual se fură prin diferite mijloace din magazinele cu vânzare en detail . . . bunuri de larg consum în valoare de 10 miliarde de dolari. Din totalul arestărilor datorate furturilor din magazine, în aproape jumătate sunt implicaţi adolescenţi“.

Potrivit unui sondaj recent, mai mult de o treime din elevii de liceu au recunoscut că au furat din magazine. Iar potrivit unui alt sondaj, condus de cercetătorii Jane Norman şi Myron Harris, „aproape toţi [tinerii] au recunoscut că la un moment dat au luat ceva fără să plătească“.

De ce fură ei

Un hoţ este o persoană care ia în mod conştient ceva ce îi aparţine altcuiva, fără permisiunea acestuia. Uneori hoţia ar putea părea justificată de necesităţile persoanei respective. „Eram într-o situaţie grea“, îşi aminteşte un tânăr sărac. „Obişnuiam să mă duc prin spatele unui [restaurant unde se serveau minuturi], deschideam uşa cu piciorul şi luam câţiva pui. Doar atât. Făceam acest lucru numai pentru că mi-era foame.“

Iată ce spune un proverb biblic: „Hoţul nu este dispreţuit când fură ca să-şi potolească foamea, când este flămând“. Dar chiar şi în acest caz, furtul este greşit din punct de vedere moral. Prin urmare, următorul verset biblic arată că şi un hoţ flămând trebuia să plătească înapoi suportând o pedeapsă grea. — Proverbele 6:30, 31.

Este însă incredibil faptul că doar o mică parte dintre hoţii adolescenţi fură pentru că ar avea nevoie de ceva anume în mod justificat. Un caz tipic este cel al tinerei Mary Jane, care recunoaşte: „Da, am furat din magazine şi este de-a dreptul ciudat, deoarece nu ştiu de ce-am făcut-o. Părinţii îmi dau bani pentru tot. Nu aveam nevoie de nimic“.a Revista Seventeen a făcut o observaţie asemănătoare: „Un sondaj condus de Consiliul Naţional pentru Prevenirea Delincvenţei a arătat că cel mai răspândit motiv indicat de delincvenţi a fost acela că doreau ceva pe gratis“. Unii tineri chiar şi-au justificat „lipiciul“ de pe degete argumentând că magazinele ‘au pus nişte preţuri prea mari’!

Pentru mulţi tineri, furatul este doar o modalitate de a alunga plictiseala. „Era pur şi simplu ceva cu ce ne omoram timpul după ce ieşeam de la şcoală“, a explicat un fost hoţ pe nume Jeremy. Furatul pare să fie considerat şi un fel de sport foarte periculos; unora se pare că le place să simtă cum le creşte brusc adrenalina atunci când îndeasă o bluză furată într-o geantă sau când strecoară un compact disc într-un rucsac.

O mască a durerii?

Bineînţeles, există modalităţi mult mai sigure de a te lupta cu plictiseala decât să rişti să ajungi la închisoare. Aşadar, s-ar putea oare ascunde şi altceva în spatele acestei dorinţe de a căuta senzaţii tari în afară de dorinţa de puţină distracţie? Mulţi specialişti cred că da. Revista Ladies’ Home Journal a arătat că unii tineri „găsesc că le este greu să înfrunte cu succes presiunile la care sunt supuşi pe măsură ce se maturizează. O dispută cu părinţii lor, destrămarea unei prietenii, o notă mică la un test, toate acestea îi pot face să creadă că nu-şi mai pot controla viaţa; încălcarea regulilor le redă simţul puterii“.

Da, în spatele actelor de bravadă ale unui hoţ se poate ascunde foarte multă durere şi suferinţă. Este aşa cum declară Biblia: „Chiar în mijlocul râsului, inima poate fi mâhnită“ (Proverbele 14:13). Dovezile indică faptul că furturile repetate din magazine ar putea fi un semn al depresiei. S-a descoperit chiar că unii hoţi tineri au fost în copilărie victimele unor abuzuri sexuale. Indiferent care ar fi cauza durerii, emoţia pe care o simt atunci când fură pare să înăbuşe durerea afectivă — cel puţin pentru un timp.b Să luăm, de exemplu, cazul unui tânăr american care se distra furând maşini cu care făcea apoi plimbări periculoase. „Este extraordinar“, spune el. „Te simţi ca şi cum ai fi speriat, ca şi cum ai fi drogat.“

Presiunile anturajului

Biblia spune: „Prieteniile rele strică obiceiurile bune“ (1 Corinteni 15:33). Acest adevăr este recunoscut pretutindeni. Scriitoarea Denise V. Lang a făcut următoarea observaţie: „Rar se întâmplă ca o persoană tânără să intre singură într-un bucluc“. Adesea, prietenii se provoacă unii pe alţii să fure ceva. Din păcate, mulţi tineri cedează în faţa unor astfel de presiuni.

„Când eram în ultimii ani de şcoală primară, am ajuns să am legături cu un grup de fete“, spune tânăra Kathy. Care era preţul pentru a fi membru al clubului lor limitat? Să furi un pulover scump. „Am vrut să fac parte din acel club, aşa că m-am dus într-un magazin şi mi-am luat puloverul“, mărturiseşte ea.

Însuşirea punctului de vedere al lui Dumnezeu

La gândul că vei avea lucruri pe care nu ţi le poţi permite, că vei simţi emoţiile riscului sau că vei fi acceptat de colegii tăi, s-ar putea ca furtul să ţi se pară ceva atrăgător. Cu toate acestea, una dintre cele Zece Porunci din Biblie este: „Să nu furi“ (Exodul 20:15). Apostolul Pavel a scris că „hoţii . . . nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu“ (1 Corinteni 6:10). Tinerii care au fost crescuţi în adevăr ar trebui să dea o atenţie deosebită punctului de vedere al lui Dumnezeu. Câtă ipocrizie ar fi să afişezi o mască a corectitudinii, iar în secret să acţionezi ca un hoţ! Apostolul Pavel exprimă acest lucru în felul următor: „Tu, deci, care înveţi pe alţii, pe tine însuţi nu te înveţi? Tu, care predici «Să nu furi», furi?“ — Romani 2:21.

Perspectiva umilitoare a unei arestări este un motiv suficient ca să nu cazi pradă viciului de a fura. După ce a fost prins, un hoţ tânăr a spus: „Voiam să mor“. Ştiind că Iehova ‘urăşte jaful’, vei avea cel mai puternic motiv să nu cedezi impulsului — sau presiunilor — de a fura (Isaia 61:8). Chiar dacă cineva poate să-şi ascundă furtul faţă de personalul magazinului, faţă de poliţie şi faţă de părinţi, el nu-l poate ascunde faţă de Iehova. Furtul va fi în mod sigur descoperit. — Isaia 29:15.

Nu uita nici că păcatul împietreşte o persoană (Evrei 3:13). Micile furtişaguri pot duce la acte mai neruşinate şi necugetate. Tânărul Roger, de exemplu, a apucat pe calea delincvenţei începând să fure bani din poşeta mamei lui. Cu timpul, el a ajuns să îmbrâncească femei în vârstă şi să le fure poşetele!

Cum să lupţi cu tentaţia

Trebuie să recunoaştem că, dacă cineva a început să fure în secret, nu-i va fi prea uşor să nu mai fure. „Era într-un fel ca un drog“, a recunoscut un tânăr. Ce anume îl poate ajuta pe un tânăr să-şi schimbe conduita?

Mărturiseşte-ţi păcatul în faţa lui Dumnezeu. El îi va „ierta cu largheţe“ pe cei care se căiesc şi-şi mărturisesc greşelile în mod deschis în faţa lui. — Isaia 55:7, NW.

Caută ajutor. Mulţi cititori ai acestei reviste sunt familiarizaţi cu congregaţia creştină a Martorilor lui Iehova din zona lor. Aceştia pot merge la supraveghetorii creştini de aici şi pot cere să fie ajutaţi pe plan spiritual şi corectaţi (Iacov 5:14, 15). Părinţii care au principii morale bune pot fi şi ei o sursă de ajutor şi sprijin. Dacă în spatele acestei conduite greşite se ascunde suferinţă, durere sau doar plictiseală, faptul de a sta de vorbă despre aceste lucruri cu un ascultător plin de compasiune ar putea fi de mare folos. — Proverbele 12:25.

Dă înapoi. Sub Legea mozaică, hoţii erau obligaţi să restituie cu dobândă bunurile furate (Leviticul 6:4, 5). Procedând la fel, persoana respectivă nu numai că va fi ajutată să aibă o conştiinţă curată, ci şi i se va întipări în minte ce suferinţe le cauzează altora furtul. Biblia promite că atunci când o persoană „întoarce ce a furat, [şi] urmează învăţăturile vieţii . . ., va trăi negreşit şi nu va muri“. — Ezechiel 33:15.

Înăbuşă sentimentele de invidie şi de lăcomie. Ultima dintre cele Zece Porunci este: „Să nu pofteşti . . . vreun alt lucru care este al aproapelui tău“ (Exodul 20:17). Dacă ai, într-adevăr, nevoie de ceva — sau îţi doreşti ceva —, dar nu-ţi poţi permite, probabil că ai putea găsi o modalitate de a câştiga banii necesari ca să cumperi acel produs. Apostolul Pavel a dat următorul sfat: „Cine fură să nu mai fure, ci mai degrabă să lucreze cu mâinile lui la ceva bun“. — Efeseni 4:28.

Fii atent la cei cu care te asociezi. „În cazul în care te afli cu un prieten sau cu un grup de prieteni care fac ceva greşit sau comit o crimă, şi tu vei fi considerat vinovat pentru simplul motiv că ai fost de faţă“, avertizează scriitoarea Denise Lang. Trebuie să ai puterea să spui nu atunci când prietenii propun să se facă ceva ilegal. — Proverbele 1:10–19.

Gândeşte-te la răul pe care îl faci altora atunci când furi. Un hoţ se gândeşte numai la el. Însă Isus ne sfătuieşte: „Tot ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel“ (Matei 7:12). Când cineva învaţă să ţină cont de alţii, atunci el este mai puţin înclinat să facă ceva ce le-ar putea cauza rău altora.

Gândeşte-te la consecinţele pe care le are asupra ta (Galateni 6:7). În loc să te gândeşti cât de frumos ar fi să ai acel gablonz strălucitor sau aparat mărunt pe care nu ţi-l poţi permite, gândeşte-te cât de ruşinos ar fi să fii prins şi judecat; gândeşte-te la ruşinea pe care o vei aduce asupra părinţilor tăi şi asupra lui Dumnezeu însuşi! Cu siguranţă că vei ajunge la concluzia că furatul nu este totuşi o idee tocmai bună!

[Note de subsol]

[Legenda fotografiei de la pagina 18]

Cei care fură din magazine sunt deseori prinşi, suportând astfel ruşinea faptei lor.