Lumea în obiectiv

Francezii — maniaci ai jocurilor de noroc

În pofida creşterii şomajului şi a înrăutăţirii climatului economic în Europa, francezii cheltuiesc mai mult ca oricând pe jocuri de noroc şi pariuri, declară INSEE (Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice). În 1992 au fost cheltuiţi pe pariuri peste 70 de miliarde de franci, cu 16% mai mult decât în anul precedent. Pentru mulţi, pasiunea jocului a devenit necontrolabilă. „Este o dependenţă fără droguri, spune psihiatrul francez Jean Ades. Odată cu creşterea numărului formelor de pariuri . . . şi cu avalanşa constantă de reclame publicitare şi mass-media care îi încurajează pe oameni să parieze, tot mai multe persoane constată că sunt dependente.“ Jucătorii ajung dependenţi „atunci când încep să parieze pe mai mulţi bani decât au şi nu ţin seama de consecinţele financiare ale comportamentului lor asupra lor înşişi şi asupra familiei lor, raportează ziarul francez Le Monde, şi jocul de noroc este unul dintre viciile cel mai greu de vindecat.“ Un fost toxicoman spune: „Este mai uşor să renunţi la droguri decât la jocurile de noroc“.

Puţini suedezi frecventează biserica

Un studiu realizat de Institutul suedez pentru Sondajul Opiniei Publice cu privire la Biserica Suedeză arată că din cele peste 1 000 de persoane care au fost întrebate dacă credeau în Dumnezeu, 47% au răspuns afirmativ. Însă prezenţa în biserică nu reflectă această cifră. Dintre cei intervievaţi, numai 9% frecventează cu regularitate biserica. „Oamenii nu merg la biserică până nu simt că acolo pot găsi ceea ce caută“, spune Anders Swärd, vicepreşedinte al Consiliului Central al Bisericii din Suedia.

Amintiri letale lăsate de al doilea război mondial

După aproape 50 de ani de la terminarea celui de-al doilea război mondial, în oraşul german Hamburg încă mai există amintiri letale ale conflictului. Ziarul Süddeutsche Zeitung raportează că în perioada de 12 luni care s-a încheiat în iulie 1993, cei 23 de membri ai Unităţii de Dezamorsare a Armelor au dezamorsat peste 500 de bombe, 2 400 de obuze, 97 de grenade, 24 de lansatoare de rachetă antitanc, 4 mine antitanc şi 149 de kilograme de exploziv găsite în solul şi apele Hamburgului. Potrivit estimărilor, în subsolul oraşului mai există încă 2 000 de bombe. „Acestea le vor da de furcă altor două generaţii“, spunea ziarul.

Lipsă de bani pentru salvarea vieţilor

Deşi curabile, pneumonia şi diareea ucid anual circa 7,5 milioane de copii, raportează serviciul de informaţii al Agenţiei France-Presse. Pe tot pământul există circa 40 de milioane de cazuri de pneumonie şi peste un miliard de cazuri de diaree în rândul copiilor sub cinci ani. Totuşi, dr. Ralph Henderson de la OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) a recunoscut că aceste maladii sunt „uşor de tratat şi necostisitoare“. Din nefericire, multe dintre programele planificate de OMS vizând combaterea acestor două boli au trebuit să fie anulate sau amânate pe o perioadă nedeterminată din cauza obstacolelor financiare. Potrivit cu OMS, jumătate din decesele datorate diareei şi o treime din cele datorate pneumoniei puteau fi evitate dacă ar fi fost bani.

Alte utilizări ale vinului pentru liturghie

Constatări recente arată că în timp ce în Italia se vând anual aproximativ 10 000 000 de litri de vin pentru a fi utilizat la liturghii, „consumul sacru“ necesită numai 1 000 000 de litri. Cum se explică diferenţa? Potrivit unui expert, „numai tradiţionala înghiţitură luată pe furiş de băiatul care dă ajutor la biserică şi de paracliserului ar dubla piaţa“. „Adevărul este, spune Corriere della Sera, că aceasta se multiplică de zece ori la mesele episcopilor, prelaţilor şi preoţilor“.

Recrudescenţa holerei

O nouă răbufnire a holerei care s-a răspândit rapid în India şi Bangladesh, iar apoi în Thailanda ar putea cauza cea de-a opta epidemie mondială a acestei boli începând din 1817, spun oficialităţile medicale. În Asia, Africa şi America Latină s-au lansat avertismente. Cei afectaţi anterior de vechile răbufniri nu sunt imuni în faţa acesteia din urmă. În plus, noua răbufnire nu poate fi depistată prin metodele obişnuite de laborator, iar vaccinurile actuale nu dau rezultate. „Întrucât nu putem prevedea unde sau cât de rapid se va răspândi acest nou organism, ţările trebuie pregătite pe o durată nedeterminată să exercite control, să asigure accesul la tratament şi să furnizeze apă curată şi canalizare adecvată“, au scris medicii David L. Swerdlow şi Allen A. Ries de la Centrele de Control al Bolii, conform cu ceea ce se raporta în The Lancet. Cea de-a şaptea pandemie, care a răbufnit în Asia în 1960, face încă ravagii, numărând peste trei milioane de cazuri şi zeci de mii de decese.

Japonia îi preferă pe cei care abandonează

Potrivit cu Mainichi Daily News, Japonia, cu cei peste 60% de adulţi care fumează, are mai mulţi fumători decât orice altă naţiune industrializată. În speranţa că mulţi vor abandona, Ministerul Sănătăţii şi al Asigurărilor Sociale din Japonia a publicat un document în care se lansează avertismentul că fumatul afectează auzul, accelerează îmbătrânirea şi cauzează atrofiere cerebrală, osteoporoză şi naştere sub greutate. Se spune că ţigările cu conţinut scăzut de gudron sunt ineficiente în evitarea infarctului cardiac. Cei care abandonează fumatul câştigă circa 2 kilograme în greutate, dar acest lucru nu ridică probleme pentru sănătate. Din raport reiese că deşi 80% dintre fumători încearcă să abandoneze viciul reducând numărul ţigărilor fumate zilnic, ei rareori se bucură de succes. Cea mai eficientă metodă de a renunţa este eliminarea lor completă, spune Ministerul, şi probabilitatea de a avea reuşită se dublează când se urmează programe sub supravegherea medicului.

Violenţă la locul de muncă

„Infirmierele şi alţi membri ai personalului medical sunt obiectul violenţei la locul de muncă aproape la fel de frecvent ca ofiţerii de poliţie“, raportează The Vancouver Sun. Profesorul de criminologie Neil Boyd de la Universitatea Simon Fraser a condus studiul referitor la violenţa la locul de muncă în Columbia Britanică, Canada, şi a constatat că riscul pentru ofiţerii de poliţie şi pentru membrii personalului medical este de „patru ori mai mare decât pentru cei cu alte ocupaţii“, iar numărul incidentelor violente a crescut cu 400% din 1982. Pacienţii erau „aproape întotdeauna autorii actelor de violenţă împotriva personalului medical“, spunea ziarul, şi astfel de acte aveau loc cel mai des când membrii personalului medical „trezeau pacientul sau îi făceau baie“. Potrivit studiului, şi „personalul din închisori, paznicii particulari, taximetriştii, conducătorii de autobuze şi negustorii cu amănuntul“ riscau să se confrunte cu violenţa la locul de muncă.

Creşterea valorii yenului

„În ultimii 22 de ani, yenul [japonez] a suferit o extraordinară transformare“, notează The Wall Street Journal. „Acesta nu numai că a crescut cu 225% faţă de dolar pe parcursul acelei perioade, dar a obţinut totodată la nivel mondial un statut acordat câtorva monede. . . . Pentru a înţelege cât de semnificativă a fost schimbarea, este suficient să intraţi într-un magazin din Istanbul unde se vând covoare, să solicitaţi un ghid în Europa de Est sau să vizitaţi un magazin universal din Sydney.“ Din ce în ce mai mulţi comercianţi din lumea întreagă acceptă yenul, iar unii chiar îl preferă. „Evident, yenul mai trebuie să crească înainte de a eclipsa dolarul şi de a deveni valuta cea mai importantă la nivel mondial“, spune Journal. Dolarul „continuă să fie principala valută de rezervă a lumii“ şi „poate fi utilizat în cea mai mare varietate de instrumente financiare, rămânând moneda preferată pe piaţa neagră a lumii. Dar yenul câştigă rapid popularitate“.

Alimentele cuşer sunt mai bune?

Pe rafturile supermagazinelor americane se pot găsi peste 20 000 de produse cuşer care sunt cumpărate de mulţi care nu sunt evrei religioşi sau musulmani devotaţi (ale căror norme alimentare sunt similare). De ce? Deoarece oamenii „asociază termenul cu puritatea şi cu sănătatea“, afirmă Tufts University Diet & Nutrition Letter. „Dar normele alimentare cuşer, sau «kashruth», au fost instituite pentru a proteja nu sănătatea corpului, ci a sufletului, ca să zicem aşa“, şi „aceasta nu înseamnă că acea carne care este supusă probelor cuşer este neapărat mai bună decât alta noncuşer“. Inspectorul evreu care verifică alimentele se convinge dacă respectiva carne corespunde normelor alimentare bazate pe Tora, de pildă să fie scursă de sânge, însă el nu este instruit să se uite cu atenţie după semnalmentele unei infecţii sau boli, spre deosebire de inspectorii guvernamentali. El nu verifică nici normele de igienă din fabricile unde se prelucrează ea, aşa cum fac inspectorii guvernamentali, dar în general el verifică ce ingrediente şi utilaje corespund codului cuşer, ceea ce „nu are nici o legătură cu valoarea nutritivă a alimentelor“.

Populaţia în vârstă a Australiei

Cifrele publicate recent cu ocazia recensământului efectuat în 1991 în Australia relevă faptul că cea mai semnificativă schimbare în structura populaţiei ţării este creşterea numărului persoanelor în vârstă de 65 de ani sau peste. O comparaţie cu recensământul din 1986 arată că tendinţa este generală în toate statele Commonwealthului. Este semnificativ faptul că „procentul populaţiei constituite din copii până la 15 ani a scăzut de la 23,3% la 22,3%“, afirma ziarul The Australian. Potrivit studiului, vârsta medie a unui bărbat australian este de 31 de ani, iar a unei femei, de 33.