Jucării africane care nu costă nimic

De la corespondentul nostru din Sierra Leone

Îmbrăcat doar în pantaloni scurţi, de un kaki spălăcit, un băieţel hoinăreşte trăgîndu-şi după el maşinuţa — o cutie de conserve ruginită. Înăuntrul ei se află încărcătura — o grămadă de pietricele.

Puţin mai încolo pe stradă, nişte copii joacă fotbal desculţi. Mingea lor? Un ghem din cîrpe legate strîns. Iar stîlpii porţilor, nişte pietre.

Dincolo, o fetiţă de trei ani îşi dezmiardă păpuşa — o bucată de lemn maro înfăşurat într-o stofă moale de culoare roşie.

Scene de acest fel sînt obişnuite în ţările africane. Însă, ele le pot părea ciudate cititorilor din ţările industrializate. Poate credeţi (aşa cum aţi fost încurajaţi de reclamele publicitare) că jucăriile sînt lucruri ce se cumpără. Însă, cu mult înainte de era jucăriilor fabricate, copiii îşi confecţionau ei înşişi jucăriile. Iar în Africa această tradiţie continuă şi acum.

Jucăriile băieţilor

Din timpuri străvechi băieţii au fost fascinaţi de vehicule. Băieţii greci şi romani se jucau cu cărucioare în miniatură. Nu este deci de mirare că transportul mecanizat continuă să-i fascineze pe copii şi să le stimuleze creativitatea.

Abraham, un şcolar din Ghana, taie cu un cuţit mare ramuri dintr-un cocotier şi construieşte o autocamionetă. Roţile sînt nişte discuri tăiate din materiale plastice aruncate.

În Lesotho, un băiat pe nume Chepa îşi confecţionează un Land-Rover din cutii de bere şi sîrmă. După ce desface cutiile în două, el le îndreaptă, le taie la dimensiunile dorite şi le fixează pe un schelet de sîrmă pentru a forma caroseria maşinii. Jumătăţi de cutii de bere constituie roţile acestui vehicul.

Da, din cutii de conserve, trestie, carton, sîrmă şi bambus, copiii africani construiesc avioane, autobuze, biciclete, camioane, tractoare, maşini şi canoe. Şi nu veţi găsi niciodată două modele identice!

Confecţionarea unei maşini de sîrmă

Această ingeniozitate îşi găseşte, probabil, cea mai bună expresie în aşa-numitele maşini de sîrmă. Acestea sînt vehicule confecţionate din sîrmă şi cutii de conserve.

Mai întîi însă, constructorul maşinii de sîrmă trebuie să-şi procure materialele. Tamba, de exemplu, pleacă de acasă dimineaţa devreme pentru a-şi începe căutările. Un vecin îi dă cîteva umeraşe metalice vechi — ideale pentru şasiu şi pentru scheletul maşinii. Un morman de deşeuri îi furnizează fire electrice. Nişte capace de cutii de conserve de 8 centimetri diametru vor servi drept roţi. Şi, în drum spre casă, Tamba obţine permisiunea de a lua 1,20 metri de sîrmă groasă dintr-un gard dărăpănat.

Urmează acum faza de proiectare. După ce desenează o schiţă pe o bucăţică de carton, Tamba este pregătit să înceapă construcţia propriu-zisă. Utilizînd cleştele tatălui său, el taie, îndoaie şi leagă umeraşele conform proiectului. Scheletul odată terminat, el adaugă osiile şi roţile făcute din capace de cutii de conserve. Urmează apoi detaliile — portiere, podea, scaune, rame pentru geamuri, masca pentru radiator, bare de protecţie şi faruri. Desigur, maşina lui Tamba va avea şi cîteva accesorii, de pildă un ciob de oglindă şi un covoraş pentru podea. Ambalajele transparente ale unor bomboane vor servi drept „sticlă“ pentru ferestre.

Acum este timpul să se fixeze bara de direcţie care iese prin capotă, depăşind lungimea maşinii, ajungînd la înălţimea taliei. Din extremitatea acesteia, Tamba confecţionează un volan, care îl va ajuta să-şi „conducă“ maşina împingînd-o înainte. Cît timp a durat construcţia? Două zile! Dar abia acum urmează adevărata plăcere — conducerea ei! Cu mîna pe volan, Tamba îşi împinge maşina şi o manevrează cu abilitate evitînd obstacolele. Iar pentru şofatul pe timp de noapte, unii copii montează faruri alimentate de baterii, adică lanterne.

Păpuşi africane

Se spune că păpuşile sînt „cele mai vechi jucării ale omenirii“. Însă, păpuşile africane sînt complet diferite de cele vîndute în comerţ.a Imaginaţi-vă, de exemplu, o păpuşă-banană! Aceste păpuşi sînt foarte obişnuite printre fetiţele vest-africane. După ce desenează pe fruct doi ochi, o gură şi un nas, ele îmbracă păpuşa în mod corespunzător. Unele fetiţe chiar îşi duc „bebeluşii“ în spate — exact ca mama!

Fetiţele sud-africane ştiu să-şi confecţioneze „bebeluşi“ şi din ştiuleţi de porumb. Pentru braţe şi picioare ele utilizează beţe. Cîteva bucăţele de stofă constituie îmbrăcămintea. Iar mătasea porumbului este ideală pentru codiţe.

Cynthia, o fată din Sierra Leone, merge pe la croitori pentru a colecta bucăţi de materiale pentru un alt tip de păpuşă: păpuşa din cîrpe. Cu foarfecă, ac şi aţă împrumutate de la mama ei, ea taie materialul şi îşi face păpuşa. Bucăţile mici vor servi ca material de umplutură sau vor fi cusute pentru a realiza faţa.

Timpurile se schimbă

În anii recenţi însă, Africa a asistat la un imens aflux de jucării ieftine, fabricate în Extremul Orient. De exemplu, în Africa de Vest se pot cumpăra păpuşi din plastic doar la preţul de 40 de cenţi. Deoarece ele sînt rezistente şi seamănă mai mult cu bebeluşii adevăraţi, fetiţele adesea le preferă păpuşilor din ştiuleţi sau din cîrpe.

O adolescentă pe nume Saffie vinde păpuşi din cîrpă stilizate la o tarabă de pe o stradă din Freetown, aglomerata capitală a Sierrei Leone. Ele se vînd pentru modesta sumă de 2,50 dolari. Clientela ei? Saffie recunoaşte: „Acum aceste păpuşi din cîrpă sînt căutate în principal de turiştii americani şi europeni. Copiii africani preferă bebeluşi de plastic“.

Dar băieţii? Preferă ei într-adevăr jucăriile din comerţ? Raymond, în vîrstă de treisprezece ani, tocmai petrecuse o săptămînă întreagă cu construirea unui camion de sîrmă foarte sofisticat. „Dacă cineva ţi-ar oferi în schimb un camion cumpărat din magazin, l-am întrebat noi, ai accepta?“ Răspunsul său a fost prompt: „Bineînţeles! Seamănă mai bine cu unul adevărat“.

Da, vehiculele confecţionate acasă îşi pierd din popularitate pe măsură ce maşinile fabricate invadează piaţa. În revista African Arts, Patricia Davison declară: „Se pare că situaţia socio-economică precară existentă în general în naţiunile care produc aceste jucării au stimulat această formă de creativitate şi, invers, abundenţa o poate inhiba“.

Jucăriile fabricate vor înlocui pînă la urmă în Africa jucăriile confecţionate manual? Timpul ne-o va spune. În mod interesant, diverse organizaţii din Africa încearcă să păstreze tradiţia jucăriilor confecţionate manual sponsorizînd concursuri de confecţionare a jucăriilor. De asemenea, unele muzee colecţionează anumite exemplare pentru expoziţiile lor. Cu toate acestea, dacă li se oferă ocazia, aproape întotdeauna copiii preferă jucăriile fabricate, deoarece acestea imită mai bine realitatea.

Lucrul acesta este, poate, regretabil, deoarece spre deosebire de jucăriile din comerţ, jucăriile confecţionate acasă stimulează creativitatea, originalitatea, ingeniozitatea, simţul artistic şi imaginaţia. Confecţionarea lor este amuzantă şi conferă un sentiment de satisfacţie. Iar preţul lor e atît de mic încît sfidează orice concurenţă.

[Notă de subsol]

[Text generic pe pagina 19]

Cu mult înainte de epoca jucăriilor fabricate, copiii îşi confecţionau ei înşişi jucăriile