Înflorirea şi declinul comerţului mondial
De ce să examinăm lumea comerţului?
O LUME fără rivalităţi politice, fără dispute religioase, fără îngrijorări economice. Greu de imaginat, nu-i aşa? Nu trece nici o zi fără ca politica, religia şi comerţul să nu ne influenţeze în diverse moduri. Înlăturaţi aceşti trei factori din societatea umană, iar rezultatul va fi probabil haosul.
Cînd mai multe persoane trăiesc împreună, inventarea unui sistem economic — administrarea gospodăriei — devine un lucru indispensabil pentru a furniza grupului bunurile materiale şi serviciile de care are nevoie (vezi chenarul de mai jos). Astfel, fiecare familie se străduieşte să aibă o economie sănătoasă. În mod asemănător, economia fiecărui guvern are la bază patru cerinţe fundamentale: 1) să stabilească ce bunuri şi ce servicii trebuie produse, 2) să decidă modul în care trebuie produse, 3) să determine modul de distribuire a ceea ce se produce şi 4) să reglementeze activităţile astfel încît economia să se dezvolte în ritmul corespunzător şi să asigure locuri de muncă pentru toţi.
Incontestabil, sistemele economice concepute de om ne-au făcut viaţa mai confortabilă, permiţîndu-ne să dispunem de unele bunuri şi servicii de care nu ne-am fi putut bucura altfel. Adesea aceste sisteme au ridicat substanţial nivelul de trai. Îmbunătăţirea mijloacelor de comunicaţie ne permite să luăm legătura telefonic cu persoane din orice parte a lumii, în interval de cîteva secunde, să le transmitem informaţii prin fax, în interval de cîteva minute, şi chiar să ne deplasăm pentru a vorbi cu ele personal, în interval de cîteva ore.
Însă, nu putem ignora faptul că lumea comerţului îi influenţează pe oameni într-un mod mult mai semnificativ. Alături de religie şi politică, acesta ne poate influenţa chiar viitorula. Iată de ce este potrivit să ne îndreptăm acum atenţia asupra celui de-al treilea element principal al societăţii umane, lumea comerţului. Cum a devenit acesta atît de puternic? Care este viitorul său? Ce efect are asupra noastră personal?
[Notă de subsol]
a Revista Treziţi-vă! a publicat două serii de articole care au arătat cu claritate influenţa exercitată de religie şi de sistemele politice: „Viitorul religiei avînd în vedere trecutul ei“, din 8 decembrie 1989 pînă în 22 iunie 1990; „Guvernarea umană cîntărită în balanţă“, din 8 august pînă în 22 decembrie 1990. (Acest al doilea serial nu a apărut în limba română.)
[Chenarul de la pagina 5]
Definiţii din lumea comerţului
Poate vă este dificil să definiţi termeni cum ar fi „comerţ“, „industrie“, „afaceri“ şi „economie“. Dicţionarul de neologisme (ediţia a III-a) defineşte „comerţul“ drept un simplu „schimb de produse prin vînzare şi cumpărare“. Desigur, produsele trebuie fabricate sau prelucrate înainte ca ele să poată fi comercializate, proces cunoscut sub numele de „industrie“. Activităţile referitoare la comerţ sînt numite „afaceri“.
În ce priveşte termenul „economie“, el este definit drept „ştiinţă care studiază . . . legile care guvernează producţia, repartiţia, schimbul şi consumul bunurilor materiale şi a serviciilor economice“. O înţelegere mai amplă a sensului acestui cuvînt ne-o oferă cuvîntul grecesc din care derivă şi care desemnează administrarea unei case sau a unei proprietăţi.