Moartea subită a sugarului — O teamă cotidiană

„Moartea subită şi neaşteptată a unui copilaş aparent sănătos este, probabil, evenimentul cel mai dureros şi mai exasperant care i se poate întîmpla unui cuplu tînăr — totuşi, în societatea occidentală aceasta este cel mai obişnuit tip de moarte a copiilor după prima săptămînă de viaţă.“ — Profesor Bernard Knight, „Moartea subită a sugarului — Sindromul ‘morţii în leagăn’“.

Sîntem în data de 22 decembrie 1984, ora 4 dimineaţa. Ken Eberline aruncă o privire în dormitor pentru a vedea ce face Katie, în vîrstă de 7 luni. Micuţa Katie este bucuria şi mîndria lui Ken şi Tottie, un tînăr cuplu de treizeci de ani, ea fiind primul lor copil. Aceasta doarme liniştită. Ken părăseşte casa. El are de parcurs un drum lung pînă la Las Cruces (Noul Mexic, Statele Unite) pentru a preda un curs.

Tottie se scoală la orele 7,30 şi merge şi ea să o vadă pe Katie. Micuţa este neobişnuit de liniştită. Tottie se uită din nou la ea, o pipăie şi înţelege imediat amploarea dramei. Katie este moartă. Ea s-a stins din viaţă datorită morţii în leagăn sau a morţii subite a sugarului. În fiacare an, această moarte subită şi tăcută ia prin surprindere mii de familii.

Compasiunea unui medic legist

Cum au reacţionat Tottie şi Ken în această situaţie? Iată ce a relatat Tottie reprezentantului revistei Treziţi-vă!: „Îndată ce mi-am dat seama ce anume se întîmplase, am chemat la telefon serviciul de urgenţă. Imediat a sosit poliţia şi o echipă de medici împreună cu un medic legist. Toţi au dat dovadă de multă amabilitate şi compasiune. Bineînţeles, îndoielile au început să-mi invadeze mintea — ce anume făcusem sau ce nu făcusem încît s-a întîmplat această nenorocire?“

„Medicul legist mi-a potolit neliniştea. Mi-a explicat că şi el pierduse un copil în împrejurări similare cu nouă ani în urmă. ‘Nu aţi fi putut face nimic pentru a preveni acest lucru’, m-a asigurat el. ‘Chiar dacă aţi fi stat lîngă leagăn cu un aparat de supraveghere, nu aţi fi putut să o salvaţi.’ El a adăugat: ‘Acest lucru este imprevizibil şi inevitabil. În unele cazuri, totul se opreşte brusc şi pînă în prezent nu se cunoaşte cauza.’ Sînt convinsă că observaţiile sale m-au salvat de la un puternic sentiment de vinovăţie.“

Cum au făcut faţă Ken şi Tottie pierderii copilului lor? Un articol viitor ne va răspunde la această întrebare. Dar există alte probleme pe care şi le pun părinţii: Ce anume provoacă moartea subită a sugarului? Există anumite semnale de avertizare? Poate fi aceasta prevenită?