Experiențele din pragul morții — Ce nu înseamnă ele?

Răspunsul Bibliei

Mulți oameni care au ajuns în pragul morții susțin că își amintesc că s-au detașat de propriul corp sau că au văzut o lumină strălucitoare ori un loc de o frumusețe uluitoare. „Unii consideră că, prin această experiență, au avut privilegiul de a pătrunde fugitiv într-o altă sferă de existență“, se arată în cartea Recollections of Death. Deși nu menționează experiențe din pragul morții, Biblia conține un adevăr fundamental care dezvăluie că acestea nu sunt viziuni dintr-o viață de apoi.

Morții nu sunt conștienți de nimic.

Biblia spune că morții „nu sunt conștienți de nimic“ (Eclesiastul 9:5). La moarte, nu trecem într-un alt plan al existenței ori al gândirii, ci în nonexistență. Învățătura conform căreia avem un suflet nemuritor care supraviețuiește morții corpului nu are bază biblică (Ezechiel 18:4). Prin urmare, orice amintire din timpul unei experiențe din pragul morții nu poate fi o amintire dintr-o existență în cer, în iad sau din viața de apoi.

A spus Lazăr ceva despre o viață de apoi?

Relatarea biblică despre Lazăr prezintă o moarte reală; el a fost înviat de Isus la patru zile după ce murise (Ioan 11:38–44). Dacă Lazăr ar fi trecut în viața de apoi, ar fi fost o dovadă de cruzime din partea lui Isus să-l readucă la viață pe pământ. Biblia însă nu menționează că Lazăr ar fi povestit ceva despre viața de apoi. Cu siguranță, dacă ar fi avut parte de o asemenea experiență, el ar fi vorbit despre aceasta. Demn de remarcat este că Isus a comparat moartea lui Lazăr cu un somn, ceea ce arată că Lazăr nu a fost conștient de nimic cât timp a fost mort (Ioan 11:11–14).