Libertate pentru a predica

Trujillo este asasinat

În 1960, dictatura lui Trujillo era criticată din ce în ce mai mult de comunitatea internaţională, iar opoziţia din interiorul ţării se intensifica. În pofida climatului politic tensionat, Milton Henschel, de la sediul mondial, a vizitat această ţară şi a participat la un congres de trei zile, ţinut în ianuarie 1961. La discursul public au asistat 957 de persoane, dintre care 27 s-au botezat. Cu ocazia acestei vizite, fratele Henschel i-a ajutat pe fraţi să reorganizeze lucrarea şi să întocmească hărţi cu teritorii.

Enrique Glass şi Julián López, supraveghetori de circumscripţie, au fost trimişi să viziteze congregaţiile. Julián a relatat: „Circumscripţia în care slujeam cuprindea două congregaţii din estul ţării şi toate congregaţiile din nord. Din circumscripţia în care slujea Enrique făceau parte celelalte congregaţii din est şi tot sudul”. Aceste vizite au contribuit la restabilirea legăturii dintre congregaţii şi organizaţie şi i-au întărit pe fraţi din punct de vedere spiritual.

În 1961 au sosit Salvino şi Helen Ferrari, absolvenţi ai celei de-a doua clase a Şcolii Galaad. Experienţa pe care o dobândiseră ca misionari în Cuba s-a dovedit a fi de mare ajutor pentru secerişul spiritual din Republica Dominicană. Mai târziu, Salvino a devenit membru al Comitetului Filialei, unde a slujit până la moartea sa, în 1997, iar Helen a slujit cu timp integral 79 de ani, o bună parte din ei ca misionară.

La puţin timp după sosirea soţilor Ferrari, conducerea opresivă a lui Trujillo a luat sfârşit pe neaşteptate. În noaptea de 30 spre 31 mai 1961, în maşina în care se afla Trujillo au fost trase mai multe focuri de armă. Totuşi, asasinarea lui n-a adus stabilitate politică, întrucât ţara s-a cufundat în anarhie, care a durat câţiva ani.

Lucrarea de predicare progresează

Între timp au sosit şi alţi misionari. La numai două zile după asasinarea lui Trujillo, William Dingman, absolvent al primei clase a Şcolii Galaad, şi soţia lui, Estelle, împreună cu Thelma Critz şi Flossie Coroneos au fost transferaţi de la Filiala din Porto Rico în Republica Dominicană. William a povestit: „Când am ajuns, în ţară domnea haosul. Soldaţii patrulau pe străzi şi, de teama unei revoluţii, îi controlau pe toţi cei care mergeau pe autostradă. Am fost opriţi la mai multe puncte de control şi ni s-au verificat bagajele. Toate lucrurile, chiar şi cele mai mici, au fost scoase din valize”. Fraţilor nu le-a fost deloc uşor să predice în acest climat politic instabil.

William a spus în continuare: „În timpul dictaturii lui Trujillo, Martorii lui Iehova fuseseră etichetaţi drept comunişti, iar oamenii îi considerau periculoşi. . . . Însă, încetul cu încetul, am reuşit să înlăturăm aceste prejudecăţi”. Ca urmare a intensificării activităţii de predicare, un număr tot mai mare de persoane sincere au primit cu bucurie mesajul despre Regat. La sfârşitul anului de serviciu 1961, în ţară activau 33 de pionieri speciali.