ÎNTREBĂRI DE LA CITITORI
Care sunt cele două legăminte la care face Pavel referire în Galateni 4:24?
După ce a vorbit despre relația lui Avraam cu Sara și cu Agar, apostolul Pavel a spus: „Aceste lucruri au și un sens simbolic, fiindcă aceste femei reprezintă două legăminte”. (Gal. 4:22-24) Înainte s-a înțeles că cele două legăminte erau legământul Legii și noul legământ. Însă, după analizarea mai atentă a acestui pasaj biblic, considerăm că este necesară o clarificare în înțelegere. Din câte se pare, Pavel nu se referea la noul legământ, ci la legământul avraamic. În continuare, vom analiza câteva detalii legate de acest subiect.a
Pavel a făcut o legătură între servitoarea Agar și muntele Sinai. (Gal. 4:25) Agar reprezenta legământul Legii, care a fost încheiat la muntele Sinai în 1513 î.e.n. (Ex. 19:5, 6) Niciun om imperfect nu putea respecta Legea într-un mod perfect. Prin urmare, aceasta le reamintea israeliților că erau sclavi ai păcatului. Legământul Legii îi putea ajuta pe israeliți să-l identifice pe Mesia, singurul om care putea să respecte Legea în mod perfect. Când și-a dat viața perfectă ca jertfă, Mesia le-a dat posibilitatea oamenilor imperfecți să fie eliberați din păcat și moarte. (Gal. 3:19, 24, 25) După ce Isus a îndeplinit scopul lui Dumnezeu, Legea nu a mai fost necesară. (Rom. 10:4)
Pavel a prezentat-o pe Agar în antiteză cu Sara, „femeia liberă”, care a dat naștere unui urmaș „în urma unei promisiuni”. (Gal. 4:23) ‘Promisiunea’ era legământul avraamic. (Gal. 3:29; 4:28, 30) Acesta este rezumat în Geneza 22:18: „Prin descendența ta [a lui Avraam] vor obține o binecuvântare toate națiunile pământului, pentru că ai ascultat de glasul meu”.
Acest legământ încheiat cu Avraam a oferit informații suplimentare cu privire la promisiunea făcută de Iehova în Eden. (Gen. 3:15) El a arătat că „descendența” promisă avea să fie un urmaș al lui Avraam. Pavel a explicat că această ‘descendență’ se referă în principal la Isus Cristos. Însă cei care ‘sunt ai lui Cristos’ – adică cei 144 000 de creștini unși care vor domni cu Isus în Regatul său – fac și ei parte din această descendență figurativă. (Gal. 3:16, 29; Rev. 14:1-3) Împlinirea promisiunii pe care Dumnezeu i-a făcut-o lui Avraam le va aduce multe binecuvântări celor care îl acceptă pe Isus și ascultă de el.
Așadar, ce idee a vrut să transmită Pavel în acest pasaj? El a vrut să arate că, dacă evreii din timpul său insistau să respecte Legea, atunci, la fel ca Agar, aveau să rămână în sclavie. Însă, dacă acceptau partea principală a ‘descendenței’ lui Avraam, pe Isus Cristos, atunci, la fel ca Sara, aveau să fie liberi. Ei urmau să obțină adevărata eliberare din păcat și moarte. (Ioan 8:32-34) Dacă nu-l acceptau pe Isus, ar fi ratat scopul principal al legământului Legii, acela de a-i conduce la Cristos.
Mulți dintre galatenii cărora le-a scris Pavel erau neevrei și nu fuseseră niciodată sub Lege. Însă unii iudaizanți insistau ca acești creștini neevrei să respecte Legea, inclusiv prevederea ei legată de circumcizie. Prin urmare, Pavel a argumentat că ar fi fost o nesăbuință ca acești creștini să intre în ‘sclavia’ Legii după ce simțiseră ‘libertatea’ pe care le-o dăduse Cristos. (Gal. 5:1, 10-14)
a Această înțelegere înlocuiește înțelegerea publicată în Turnul de veghe din 15 martie 2006, p. 10-12.