Iehova, Dumnezeul mângâierii

1. În ce situație se aflau evreii exilați?

EVREII se aflau în exilul babilonian, departe de țara lor. Să ne imaginăm ce sentimente încercau aceștia. Văzuseră cum locurile lor natale fuseseră distruse. Întrucât ei și strămoșii lor păcătuiseră, fuseseră luați din casele lor și trimiși într-o țară străină. (2 Cron. 36:15, 16, 20, 21) E adevărat, în Babilon, exilații se puteau bucura de o anumită măsură de libertate și își puteau desfășura activitățile cotidiene. (Ier. 29:4-7) Totuși, viața nu era ușoară și, categoric, nu era viața pe care și-ar fi dorit-o. Să remarcăm cum descrie unul dintre exilați sentimentele evreilor fideli: „Lângă râurile Babilonului, acolo ne-am așezat. Am plâns când ne-am adus aminte de Sion”. (Ps. 137:1) Evreii exilați erau descurajați și aveau nevoie de mângâiere. Însă din ce sursă urmau să o primească?

2, 3. a) Ce a făcut Iehova pentru exilații evrei? b) Ce vom analiza în continuare?

² Iehova este „Dumnezeul oricărei mângâieri”. (2 Cor. 1:3) Fiind un Dumnezeu iubitor, îi face plăcere să le ofere consolare tuturor slujitorilor săi. Iehova știa că unii dintre exilați aveau să accepte disciplinarea sa și să se întoarcă la el. (Is. 59:20) De aceea, cu peste 100 de ani înainte, el l-a inspirat pe profetul Isaia să scrie cartea care îi poartă numele. Cum avea să-i ajute această carte pe evreii deportați? În Isaia 40:1 citim: „«Mângâiați, mângâiați poporul meu!», spune Dumnezeul vostru”. Așadar, Iehova urma să fie Sursa mângâierii lor, iar scrierile profetului Isaia, mijlocul folosit de el.

³ Asemenea evreilor exilați, și noi avem nevoie uneori de consolare. În continuare, vom analiza trei modalități prin care Iehova le-a oferit mângâiere evreilor în acele timpuri dificile: 1) a promis că îi va ierta pe cei care se căiesc, 2) le-a dat o speranță și 3) le-a alungat temerile. De asemenea, vom vedea cum folosește Iehova aceleași modalități pentru a ne aduce și nouă mângâiere.

IEHOVA NE ARATĂ ÎNDURARE

4. Cum a arătat Iehova că este un Dumnezeu îndurător? (Isaia 55:7)

⁴ Iehova este „Tatăl îndurărilor tandre”. (2 Cor. 1:3) El a arătat că este îndurător când a promis că îi va ierta pe exilații care aveau să se căiască. (Citește Isaia 55:7.) Dumnezeu a spus: „Mă voi îndura de tine cu o iubire loială veșnică”. (Is. 54:8) Însă, în mod concret, ce avea să însemne îndurarea lui Iehova pentru israeliți? Deși nu urma să-i scutească de consecințele acțiunilor lor, El le-a promis că nu aveau să rămână în Babilon pentru totdeauna. (Is. 40:2) Cât de mult trebuie să-i fi încurajat aceste cuvinte pe evreii care s-au căit!

5. De ce putem înțelege într-o măsură mai mare decât evreii exilați că Iehova dorește să-i ierte în mod deplin pe slujitorii săi?

⁵ Lecția pentru noi. Iehova dorește să-i ierte în mod deplin pe slujitorii săi. În prezent, avem și mai multe motive decât evreii exilați să înțelegem acest adevăr. De ce? Deoarece înțelegem ce stă la baza iertării sale. La sute de ani după ce Isaia și-a încheiat scrierea, Iehova l-a trimis pe pământ pe Fiul său preaiubit ca să ofere prețul de răscumpărare pentru cei care se căiesc de păcatele lor. Jertfa lui constituie baza care îi permite lui Iehova să ne „șteargă păcatele” în mod complet. (Fap. 3:19; Is. 1:18; Ef. 1:7) Cât de îndurător este Dumnezeul căruia îi slujim!

6. De ce ne aduce mângâiere modul în care iartă Iehova? (Vezi și imaginile.)

⁶ Ești copleșit de sentimente de vinovăție din cauza unor greșeli comise în trecut? Dacă da, cuvintele inspirate din Isaia 55:7 îți pot aduce mângâiere. Unii dintre noi avem astfel de sentimente, chiar dacă ne-am căit, îndeosebi când încă suferim consecințele propriilor greșeli. Să nu avem nicio îndoială că Iehova ne-a iertat dacă ne-am mărturisit păcatele și am făcut schimbările necesare. Pentru el, a ierta păcatele înseamnă a nu și le mai aminti niciodată. (Compară cu Ieremia 31:34.) Prin urmare, dacă Iehova alege să nu se mai gândească la păcatele noastre din trecut, nici noi nu ar trebui să facem acest lucru. Pentru Iehova contează faptele noastre din prezent, nu greșelile din trecut. (Ezec. 33:14-16) Iar, în curând, Tatăl îndurărilor tandre ne va elibera pentru totdeauna de consecințele greșelilor pe care le-am făcut.

7. Ce ne poate motiva să căutăm ajutor dacă am ascuns un păcat?

⁷ Însă ce putem face dacă avem mustrări de conștiință din cauza unui păcat grav pe care nu l-am mărturisit? Cuvântul lui Dumnezeu ne îndeamnă să cerem ajutorul bătrânilor. (Iac. 5:14, 15) Ce ne va ajuta să-i abordăm, deși probabil că nu ne este ușor? Este important să ne căim și să ne amintim că Iehova și acești bărbați fideli, pe care el i-a numit peste noi, sunt gata să ne arate iubire și îndurare. Să vedem cum a simțit îndurarea lui Iehova un frate pe nume Arthur,a care avea mustrări de conștiință în urma comiterii unui păcat. El spune: „Timp de aproximativ un an, am urmărit materiale pornografice. Dar, după ce am ascultat o temă care vorbea despre conștiință, le-am mărturisit păcatul soției mele și bătrânilor. Am avut, în sfârșit, un sentiment profund de eliberare. În același timp însă, mă simțeam încă apăsat de greșeala pe care o făcusem. Bătrânii mi-au reamintit cu iubire că Iehova nu mă respinsese. El ne disciplinează deoarece ne iubește. Cuvintele lor calde mi-au atins inima și m-au ajutat să-mi schimb modul de gândire”. În prezent, Arthur este pionier și slujitor auxiliar. Cât de încurajator este să medităm la îndurarea pe care Iehova ne-o arată când ne căim!

IEHOVA NE DĂ SPERANȚĂ

8. a) Ce speranță le-a dat Iehova exilaților? b) Potrivit cu Isaia 40:29-31, cum aveau să se simtă evreii penitenți datorită speranței date de Iehova?

⁸ Din punct de vedere uman, situația evreilor aflați în exil era fără ieșire. Puterea mondială babiloniană avea reputația de a nu-și elibera prizonierii. (Is. 14:17) Totuși, Iehova le-a dat evreilor motive de speranță. El le-a promis că îi va elibera și nimic nu îl putea împiedica să-și țină promisiunea. (Is. 44:26; 55:12) Din punctul de vedere al lui Iehova, Babilonul era asemenea unui strat fin de praf. (Is. 40:15) Era de-ajuns o suflare pentru a dispărea într-o clipă. Ce efect urma să aibă asupra evreilor această promisiune? Cu siguranță, avea să-i mângâie. Chiar mai mult, Isaia a scris: „Cei ce speră în Iehova își înnoiesc puterea”. (Citește Isaia 40:29-31.) Speranța avea să le dea forțe noi. Ei urmau să se înalțe ca și cum ar fi avut „aripi de acvilă”.

9. De ce puteau avea încredere israeliții în promisiunea lui Iehova?

⁹ Pe lângă promisiunea pe care le-a făcut-o, Iehova le-a dat evreilor și motive să aibă încredere în ea. Să ne gândim la profețiile pe care ei le cunoșteau și care se împliniseră până în acel moment. De exemplu, știau că Asiria cucerise regatul de nord al Israelului și îi luase captivi pe locuitorii lui. (Is. 8:4) Ei văzuseră personal distrugerea Ierusalimului de către babilonieni și deportarea locuitorilor acestuia. (Is. 39:5-7) Chiar în timpul vieții lor, regele Zedechia fusese dus în Babilon după ce îi fuseseră scoși ochii. (Ier. 39:7; Ezec. 12:12, 13) Profețiile lui Iehova se împliniseră în cel mai mic detaliu. (Is. 42:9; 46:10) Cât de mult trebuie să le fi întărit încrederea în promisiunea eliberării din Babilon aceste profeții împlinite!

10. Ce ne poate ajuta să ne păstrăm vie speranța în zilele critice în care trăim?

¹⁰ Lecția pentru noi. Când ne simțim demoralizați, speranța ne poate mângâia și ne poate da forțe noi. Situația din lume se înrăutățește tot mai mult, iar dușmanii pe care trebuie să-i înfruntăm sunt puternici. Însă nu trebuie să ne lăsăm pradă descurajării. Iehova ne-a dat o speranță extraordinară, aceea de a trăi pentru totdeauna în Paradis în pace și siguranță. Este esențial să o păstrăm vie în minte și-n inimă. În caz contrar, speranța noastră ar putea deveni asemenea unui peisaj superb, văzut printr-o fereastră murdară. Cum putem curăța fereastra, astfel încât frumusețea peisajului să nu fie estompată? Altfel spus, cum ne putem păstra speranța vie? Făcându-ne obiceiul să ne imaginăm că trăim în lumea nouă și că ne bucurăm de binecuvântările promise de Iehova. Putem să citim articole, să urmărim videouri și să ascultăm cântări despre speranța noastră. De asemenea, îi putem vorbi lui Iehova în rugăciune despre promisiunile pe care așteptăm cu nerăbdare să le vedem împlinindu-se.

11. Ce o ajută pe o soră care are probleme cronice de sănătate să-și recapete puterea?

¹¹ O soră pe nume Joy, care are probleme cronice de sănătate, spune cum i-a adus mângâiere și cum i-a dat forță speranța: „Uneori mă simt copleșită. Însă atunci îi vorbesc lui Iehova despre cele mai profunde sentimente pe care le am, iar el mă înțelege cel mai bine. În acele momente, Iehova îmi dă «puterea care depășește normalul»”. (2 Cor. 4:7) În plus, Joy își imaginează cum va fi pentru ea viața în lumea nouă, când „niciun locuitor nu va spune: «Sunt bolnav»”. (Is. 33:24) Dacă și noi ne vom vărsa inima înaintea lui Iehova și vom păstra vie în inimă și în minte speranța noastră, ne vom recăpăta puterea.

12. De ce putem avea încredere în promisiunile lui Iehova? (Vezi și imaginile.)

¹² La fel ca în vechime, Iehova ne-a dat și nouă multe motive de a avea încredere în promisiunile sale. Să ne gândim la profețiile pe care le vedem împlinindu-se. De exemplu, observăm împlinirea profeției referitoare la o putere mondială care este ‘în parte puternică și în parte fragilă’. (Dan. 2:42, 43) De asemenea, auzim despre „cutremure de pământ dintr-un loc în altul” și le predicăm oamenilor din „toate națiunile”. (Mat. 24:7, 14) Împlinirea acestor profeții și a multor altora ne convinge că toate promisiunile lui Iehova se vor realiza.

IEHOVA NE ALUNGĂ TEMERILE

13. a) Ce dificultăți aveau să înfrunte evreii în perioada eliberării lor? b) Ce mesaj încurajator le-a transmis Iehova exilaților evrei? (Isaia 41:10-13)

¹³ Iehova le-a dat evreilor exilați în Babilon o speranță minunată, care urma să le aducă mângâiere. El știa că perioada eliberării avea să fie una tumultuoasă și că putea genera sentimente de teamă. Iehova a prezis că, spre sfârșitul exilului, un rege puternic avea să cucerească națiunile din jurul Babilonului și să amenințe Babilonul. (Is. 41:2-5) Aveau evreii motive de îngrijorare? Cu mulți ani înainte de această perioadă, Iehova le-a transmis un mesaj care urma să le aducă mângâiere. El a spus: „Nu te teme, căci eu sunt cu tine! Nu te îngrijora, căci eu sunt Dumnezeul tău!”. (Citește Isaia 41:10-13.) La ce s-a referit Iehova prin cuvintele „eu sunt Dumnezeul tău”? El nu le reamintea evreilor cui trebuie să i se închine – acest lucru era de la sine înțeles. Mai degrabă, Iehova îi conștientiza că el era în continuare de partea lor. (Ps. 118:6)

14. Ce altceva a făcut Iehova pentru a le înlătura temerile evreilor exilați?

¹⁴ O altă modalitate prin care Iehova le-a alungat temerile exilaților evrei a fost aceea de a le reaminti că are o putere nelimitată și că el cunoaște totul. Prin intermediul profetului său, Iehova le-a spus evreilor să privească cerul înstelat și le-a amintit că el nu doar a creat stelele, ci le și cunoaște pe fiecare pe nume. (Is. 40:25-28) Prin urmare, nu avem nicio îndoială că el cunoaște numele fiecărui slujitor al său. Dacă Iehova a avut puterea de a crea stelele, cu siguranță are și puterea de a-și ajuta poporul. Într-adevăr, evreii aflați în exil nu aveau niciun motiv să fie copleșiți de neliniște sau de îngrijorare.

15. Cum și-a pregătit Iehova poporul pentru evenimentele care îl așteptau?

¹⁵ Iehova și-a pregătit poporul și pentru evenimentele care urmau să aibă loc. Într-un pasaj anterior din cartea Isaia, Dumnezeu și-a îndemnat poporul: „Intră în încăperile tale și închide ușile după tine! Ascunde-te doar o clipă până va trece mânia!”. (Is. 26:20) Se pare că această profeție a avut o primă împlinire când Babilonul a fost cucerit de regele Cirus. Un istoric grec din Antichitate a spus că, atunci când Cirus a cucerit Babilonul, el „le-a dat [soldaților săi] ordin să ucidă pe oricine ar fi găsit pe străzi”. Să încercăm să ne imaginăm teama care trebuie să fi pus stăpânire pe locuitorii Babilonului. Spre deosebire de aceștia, exilații evrei trebuie să fi fost cruțați deoarece au ascultat instrucțiunile lui Iehova.

16. De ce nu ar trebui să fim peste măsură de îngrijorați cu privire la evenimentele din viitor? (Vezi și imaginea.)

¹⁶ Lecția pentru noi. În viitorul apropiat, ne vom confrunta cu cel mai mare necaz din istoria omenirii. Când acesta va începe, oamenii vor fi derutați și înspăimântați, dar nu și slujitorii lui Iehova. Noi știm că Iehova este Dumnezeul nostru. Vom avea încredere și curaj știind că „eliberarea [noastră] se apropie”. (Luca 21:28) Încrederea pe care o avem în Iehova nu va fi zdruncinată nici chiar când vom fi atacați de o coaliție de națiuni. Iehova ne va pune la dispoziție atât ajutorul îngerilor, cât și instrucțiuni vitale. Însă cum ne va transmite el aceste instrucțiuni? Va trebui să așteptăm și să vedem. Probabil că le vom primi prin intermediul congregațiilor. Într-un anumit sens, acestea ar putea fi „încăperile” în care vom găsi ocrotire. Cum ne putem pregăti pentru acel timp? Este important să stăm aproape de frații și de surorile noastre, să fim dispuși să respectăm îndrumările teocratice și să fim convinși că Iehova este cel care își conduce organizația. (Evr. 10:24, 25; 13:17)

17. Cum putem arăta că îl privim pe Iehova drept Sursa mângâierii?

¹⁷ Deși pe exilații evrei îi așteptau timpuri dificile, Iehova le-a dat mângâierea de care urmau să aibă nevoie. El va face același lucru și pentru noi. Prin urmare, indiferent ce ne rezervă viitorul, să continuăm să ne îndreptăm spre Iehova pentru mângâiere. Să avem încredere în marea lui îndurare. Să ne păstrăm speranța vie și să nu uităm că, întrucât Iehova este Dumnezeul nostru, nu avem niciun motiv de teamă.