Să prezentăm vestea bună cu discernământ
1 „Un om cu discernământ are spiritul calm“ (Prov. 17:27, NW). Deseori, aceste cuvinte pline de înţelepciune se adeveresc când ne efectuăm lucrarea de predicare. De exemplu, am putea găsi la unele uşi un anunţ de genul: „Nu primim vânzători ambulanţi!“ Sau poate că ni se cere să plecăm din clădirea în care predicăm. În alte zone, s-ar putea întâmpla ca un gardian sau un administrator să nu ne permită să intrăm într-o clădire. Ce putem face în aceste situaţii?
2 „Nu primim vânzători ambulanţi!“ Lucrarea noastră de predicare a veştii bune nu are ca scop strângerea de fonduri sau vânzarea unor publicaţii. Totuşi, unii vor obiecta, susţinând că lucrarea noastră de predicare are acest scop. În acest caz, putem să explicăm cu amabilitate că lucrarea noastră nu are caracter comercial, ci este o lucrare misionară de evanghelizare, şi că noi suntem miniştri religioşi. Când facem acest lucru, exprimarea noastră trebuie să fie ‘întotdeauna plină de farmec, condimentată cu sare, ca să ştim cum trebuie să-i răspundem fiecăruia’ (Col. 4:6, NW). Dacă ni se spune într-un mod categoric să respectăm ceea ce scrie în anunţ sau dacă nişte persoane autorizate insistă că nu suntem bineveniţi, trebuie să plecăm în linişte şi, probabil, să încercăm să predicăm acolo altă dată.
3 „Vă rog să plecaţi din clădire“. Dacă unui vestitor i se cere să iasă din clădirea în care predică, el poate să arate cu tact că participă la o lucrare foarte importantă, cu caracter religios, care este, de fapt, un serviciu public. În cazul în care, după ce aţi discutat în mod calm cu persoana, aceasta insistă în continuare să plecaţi, trebuie să plecaţi. Nu este înţelept să insistaţi asupra propriilor drepturi, şi astfel să se creeze şi alte probleme. Dacă este potrivit, vestitorul poate să revină altă dată sau să scrie scrisori în care să se adreseze în mod personal celor ce locuiesc în imobilul respectiv, pentru a le depune mărturie. Dacă reveniţi, discernământul vă poate îndemna să sunaţi doar la câteva uşi. Apoi, reveniţi mai târziu pentru a discuta cu încă câteva persoane. Dacă păstraţi notiţe exacte referitoare la toţi locatarii, veţi putea să le depuneţi mărturie în cele din urmă tuturor.
4 „Intrarea în imobil este interzisă“. Discernământul ne îndeamnă să punem în practică cuvintele din Proverbele 15:1: „Un răspuns blând potoleşte mânia, dar un cuvânt aspru aprinde mânia“. Prin urmare, aşa cum s-a menţionat anterior, în general, este bine să nu insistăm asupra propriilor drepturi. Totuşi, în unele locuri unde nu ni se dă voie să intrăm, stabilirea unei întâlniri cu administratorul clădirii pentru a-i explica în ce constă lucrarea noastră ne poate ajuta să obţinem permisiunea de a predica în clădire. Întotdeauna trebuie să păstrăm demnitatea lucrării noastre, astfel încât să facem ‘totul pentru slava lui Dumnezeu’. — 1 Cor. 10:31.
5 Pe măsură ce ne apropiem de sfârşitul acestui sistem, ne putem aştepta ca Satan să continue să ne creeze din ce în ce mai multe dificultăţi, pentru a nu ajunge la persoanele asemănătoare oilor. Să dăm dovadă de discernământ în timp ce predicăm, pentru a transmite la cât mai mulţi oameni posibil mesajul de speranţă din Cuvântul lui Dumnezeu.