Un pionier în arta tipografică contribuie la răspândirea Bibliei

SULURILE şi cărţile scrise de mână au o istorie veche de mii de ani. Însă cărţile tipărite nu au o istorie atât de lungă. Primele cărţi tipărite despre care se ştie au apărut în China în 868 e.n., textul lor fiind imprimat cu ajutorul unor blocuri de lemn gravate. În jurul anului 1455, în Germania, Johannes Gutenberg a inventat tiparul cu litere metalice mobile şi a tipărit prima Biblie, în limba latină.

Totuşi, difuzarea de Biblii şi de alte cărţi a luat cu adevărat avânt doar ani mai târziu, când tipărirea de cărţi s-a afirmat ca domeniu de activitate. Un important centru tipografic al Germaniei a fost Nürnbergul, de unde era şi Anton Koberger. Din câte se pare, Koberger a fost primul tipograf şi editor care a difuzat Biblia pe scară largă, în mai multe ţări.

Oamenii din toate culturile le pot fi recunoscători primilor editori ai Bibliei. Să vedem în cele ce urmează câteva informaţii despre Koberger şi despre activitatea sa editorială.

„Preocuparea deosebită pentru o carte anume — Biblia“

Koberger a deschis prima tipografie din Nürnberg în 1470. În perioada de maximă producţie, firma sa dispunea de 24 de prese şi avea 100 de angajaţi — tipografi, artizani şi alţi lucrători — în Basel, în Strasbourg, în Lyon, precum şi în alte oraşe europene. Koberger a tipărit scrieri medievale în limba latină şi multe dintre lucrările ştiinţifice ale vremii. Pe tot parcursul activităţii sale, el a publicat 236 de titluri. Unele cărţi aveau câteva sute de pagini, acestea fiind tipărite una câte una la prese acţionate manual.

Datorită literelor tipografice de foarte bună calitate întrebuinţate de Koberger, cărţile sale erau renumite pentru frumuseţea şi lizibilitatea lor. „Koberger insista mereu să fie folosite caractere proaspăt turnate, foarte bine finisate; nu permitea folosirea literelor uzate“, scrie istoricul Alfred Börckel. În plus, multe dintre cărţile şi Bibliile tipărite de Koberger conţineau ilustraţii xilogravate, cu multe detalii.

De la începutul până la sfârşitul activităţii lui Koberger, „se remarcă preocuparea deosebită pentru o carte anume — Biblia“, a scris biograful său, Oscar Hase. Koberger şi colaboratorii săi au depus mari eforturi pentru a procura cele mai exacte texte ale Bibliei disponibile la acea vreme. Această sarcină a fost, cu siguranţă, dificilă. Multe manuscrise pe pergament se aflau în patrimoniul anumitor mănăstiri, iar, în cazul fericit în care puteau fi împrumutate pentru copiere, trebuiau restituite în foarte scurt timp.

Biblia în limbile latină şi germană

Koberger a publicat 15 ediţii ale Biblia Latina (Biblia în limba latină), prima ediţie apărând în 1475. Unele conţineau ilustraţii cu arca lui Noe, cu Cele zece porunci şi cu templul lui Solomon. În 1483, Koberger a tipărit Biblia Germanica (Biblia în limba germană) într-un tiraj de aproximativ 1 500 de exemplare, un număr impresionant pentru acea vreme. Această Biblie conţinea peste 100 de ilustraţii xilogravate menite să stârnească interesul cititorului, să facă textul mai uşor de înţeles şi să le amintească relatările biblice cunoscute celor ce nu ştiau să citească. Ilustraţiile din această Biblie au avut o influenţă considerabilă asupra ilustratorilor de mai târziu ai Bibliei, în special asupra ilustratorilor Bibliilor în limba germană.

Biblia în limba germană din 1483 a devenit foarte cunoscută, dar a fost singura ediţie germană pe care Koberger a reuşit să o tipărească. Deşi editorii săi au modificat cu scrupulozitate textul pentru a corespunde traducerii latine Vulgata, aprobate de Biserică, versiunea sa avea la bază o traducere valdeză din secolul al XIV-lea, care era interzisă.a În anul următor, papa Inocenţiu al VIII-lea a pornit o campanie de exterminare a comunităţilor valdeze. Biserica s-a opus apoi cu şi mai multă înverşunare traducerii Bibliei în limba poporului. La 22 martie 1485, arhiepiscopul Berthold de Mainz (Germania) a emis un edict prin care interzicea traducerea Bibliei în limba germană. La 4 ianuarie, anul următor, Berthold a reînnoit edictul. În acest climat ostil, Koberger nu a mai îndrăznit să tipărească Biblia în germană.

Totuşi, munca lui Anton Koberger nu a fost în zadar. El a avut iniţiativa de a folosi arta tipografică pentru a pune la dispoziţia cititorilor europeni cărţi din diferite domenii, la preţuri mai accesibile. Astfel, Anton Koberger a fost unul dintre cei care s-au străduit să aducă Biblia în casele oamenilor de rând.

[Notă de subsol]

[Legenda fotografiilor de la pagina 26]

De la stânga la dreapta: xilogravură cu Daniel în groapa cu lei; iniţială majusculă realizată cu foiţă de aur; caractere bine conturate şi clare

[Legenda ilustraţiei de la pagina 26]

Koberger

[Legenda fotografiilor de la pagina 26]

Anluminuri şi comentariu la Geneza 1:1 din Bibliile în latină şi în germană tipărite de Koberger

[Provenienţa fotografiilor de la pagina 26]

Toate fotografiile cu Biblia: Prin amabilitatea American Bible Society Library; Koberger: Mit freundlicher Genehmigung der Linotype GmbH